Bonaventura Cavalieri

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bonaventura Cavalieri
Date personale
Născut1598[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Milano, Ducatul Milanului[5] Modificați la Wikidata
Decedat (49 de ani)[1][2][6] Modificați la Wikidata
Bononia, Statele Papale[5] Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
astronom
cleric[*]
teolog[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină
limba italiană[7] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Pisa  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Bologna  Modificați la Wikidata
Profesor pentruStephanus Gradi[*][[Stephanus Gradi (Croatian philosopher and scientist (1613–1683))|​]], Stefano degli Angeli[*][[Stefano degli Angeli (Italian mathematician and philosopher)|​]]  Modificați la Wikidata
Statuia lui Cavalieri din Milano.

Bonaventura Cavalieri (n. 1598, Milano - d. 30 noiembrie 1647, Bologna) a fost un matematician și călugăr iezuit italian.

Cartea sa fundamentală este Geometria indivisibilius continuorum unde și-a publicat cercetările sale privind cercurile, elipsele, sferele, triunghiurile, paralelogramele, cilindrii și trunchiurile de con.

Cavalieri a ajuns sa pună în evidență o metodă - Principiul lui Cavalieri - de determinare a volumului unui corp.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A studiat la Universitatea din Pisa, unde a făcut cunoștință cu Galileo Galilei și Benedetto Castelli, care l-au stimulat să studieze matematica. Începând din 1629 a funcționat ca profesor de matematică la Universitatea din Bologna.

În 1629 a fost invitat la catedra de astronomie, devenită vacantă prin decesul astronomului Giovanni Antonio Magini.

Activitate științifică[modificare | modificare sursă]

În 1626 a inventat metoda indivizibililor pentru determinarea ariilor și volumelor corpurilor și s-a ocupat și de problema mișcării. Metoda indivizibililor va ocupa un loc important, unul intermediar între metoda exhaustivă și cea infinitezimală. Această metodă i-a adus celebritatea lui Cavalieri. Teoria indivizibililor va deveni un capitol important în teoria geometriei, deoarece ceea ce Cavalieri numea indivizibil va obține ulterior numele de element diferențial. Această metodă a fost preconizată de Johannes Kepler și a fost perfecționată de Cavalieri. Paternitatea descoperirii a fost contestată de Roberval.

Cavalieri a fost criticat mult timp de către unii matematicieni, care au considerat că metoda indivizibililor nu ar fi geometrică.

Prin rezultatele pe care le dădea, Cavalieri s-a impus în atenția tuturor matematicienilor din Italia, Franța și Anglia, ca Pascal, Wallis, Chasles, Kepler etc. Metoda lui Cavalieri l-a ajutat pe Kepler să rezolve majoritatea problemelor sale de astronomie.

Cavalieri a efectuat cudratura spiralei lui Arhimede prin integrare în coordonate polare.

De asemenea, Cavalieri s-a ocupat și de stereometrie și a construit un telescop reflector.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • 1632: La specchio ustorio avvero trattato delle settioni coniche
  • 1635: Geometria indivizibilibus continuorum nova quadam ratione promota
  • Trigonometria plana ac spherica, linearis ac logarithmica
  • 1640: Rota planetaria.

Despre istoria și metodele lui Cavalieri a scris Michel Chasles în lucrarea sa: Aperçu historique sur l'origine et le développement des méthodes en géométrie (apărută în 1837).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  3. ^ Bonaventura Cavalieri, Open Library, accesat în  
  4. ^ Bonaventura Cavalieri, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în  
  5. ^ a b Кавальери Бонавентура, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  6. ^ Francesco Bonaventura Cavalieri, Brockhaus Enzyklopädie 
  7. ^ Autoritatea BnF, accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]