Bonaventura Cavalieri

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bonaventura Cavalieri
Bonaventura Cavalieri.jpeg
Date personale
Născut [1][2] Modificați la Wikidata
Milano, Ducatul Milanului[3] Modificați la Wikidata
Decedat (49 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Bologna, Statele Papale[3] Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of the Duchy of Milan (1450).svg Ducatul Milanului Modificați la Wikidata
Religie catolicism Modificați la Wikidata
Ocupație matematician
astronom Modificați la Wikidata
Activitate
Alma mater Universitatea din Pisa
Organizație Universitatea din Bologna
Statuia lui Cavalieri din Milano.

Bonaventura Cavalieri (n. 1598, Milano - d. 30 noiembrie 1647, Bologna) a fost un matematician și călugăr iezuit italian.

Cartea sa fundamentală este Geometria indivisibilius continuorum unde și-a publicat cercetările sale privind cercurile, elipsele, sferele, triunghiurile, paralelogramele, cilindrii și trunchiurile de con. El a ajuns sa pună în evidență o metodă - Principiul lui Cavalieri - de determinare a volumului unui corp.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A studiat la Universitatea din Pisa, unde a făcut cunoștință cu Galileo Galilei și Benedetto Castelli, care l-au stimulat să studieze matematica. Începând din 1629 a funcționat ca profesor de matematică la Universitatea din Bologna.

În 1629 a fost invitat la Catedra de astronomie, devenită vacantă prin decesul astronomului Giovanni Antonio Magini.

Activitate științifică[modificare | modificare sursă]

În 1626 a inventat metoda indivizibililor pentru determinarea ariilor și volumelor corpurilor și s-a ocupat și de problema mișcării. Metoda indivizibililor va ocupa un loc important, unul intermediar între metoda exhaustivă și cea infinitezimală. Această metodă i-a adus celebritatea lui Cavalieri. Teoria indivizibililor va deveni un capitol important în teoria geometriei, deoarece ceea ce Cavalieri numea indivizibil va obține ulterior numele de element diferențial. Această metodă a fost preconizată de Johannes Kepler și a fost perfecționată de Cavalieri. Paternitatea descoperirii a fost contestată de Roberval.

Cavalieri a fost criticat mult timp de către unii matematicieni, care au considerat că metoda indivizibililor nu ar fi geometrică.

Prin rezultatele pe care le dădea, Cavalieri s-a impus în atenția tuturor matematicienilor din Italia, Franța și Anglia, ca Pascal, Wallis, Chasles, Kepler etc. Metoda lui Cavalieri l-a ajutat pe Kepler să rezolve majoritatea problemelor sale de astronomie.

Cavalieri a efectuat cudratura spiralei lui Arhimede prin integrare în coordonate polare.

De asemenea, Cavalieri s-a ocupat și de stereometrie și a construit un telescop reflector.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • 1632: La specchio ustorio avvero trattato delle settioni coniche
  • 1635: Geometria indivizibilibus continuorum nova quadam ratione promota
  • Trigonometria plana ac spherica, linearis ac logarithmica
  • 1640: Rota planetaria.

Despre istoria și metodele lui Cavalieri a scris Michel Chasles în lucrarea sa: Aperçu historique sur l'origine et le développement des méthodes en géométrie (apărută în 1837).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Data.bnf.fr, accesat la 10 octombrie 2015 
  2. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat la 22 august 2017 
  3. ^ a b Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 

Legături externe[modificare | modificare sursă]