Bonaventura Cavalieri

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bonaventura Cavalieri
Bonaventura Cavalieri.jpeg
Bonaventura Cavalieri
Date personale
Născut 1598[1]
Milano, Ducatul Milanului[2]
Decedat 30 noiembrie 1647 (49 de ani)[1]
Bologna, Statele Papale
Cetățenie Ducatul Milanului
Religie catolicism
Ocupație matematician[3]
astronom[3]
Activitate
Alma mater Universitatea din Pisa
Statuia lui Cavalieri din Milano.

Bonaventura Cavalieri (n. 1598, Milano - d. 30 noiembrie 1647, Bologna) a fost un matematician și călugăr iezuit italian.

Cartea sa fundamentală este Geometria indivisibilius continuorum unde și-a publicat cercetările sale privind cercurile, elipsele, sferele, triunghiurile, paralelogramele, cilindrii și trunchiurile de con. El a ajuns sa pună în evidență o metodă - Principiul lui Cavalieri - de determinare a volumului unui corp.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A studiat la Universitatea din Pisa, unde a făcut cunoștință cu Galileo Galilei și Benedetto Castelli, care l-au stimulat să studieze matematica. Începând din 1629 a funcționat ca profesor de matematică la Universitatea din Bologna.

În 1629 a fost invitat la Catedra de astronomie, devenită vacantă prin decesul astronomului Giovanni Antonio Magini.

Activitate științifică[modificare | modificare sursă]

În 1626 a inventat metoda indivizibililor pentru determinarea ariilor și volumelor corpurilor și s-a ocupat și de problema mișcării. Metoda indivizibililor va ocupa un loc important, unul intermediar între metoda exhaustivă și cea infinitezimală. Această metodă i-a adus celebritatea lui Cavalieri. Teoria indivizibililor va deveni un capitol important în teoria geometriei, deoarece ceea ce Cavalieri numea indivizibil va obține ulterior numele de element diferențial. Această metodă a fost preconizată de Johannes Kepler și a fost perfecționată de Cavalieri. Paternitatea descoperirii a fost contestată de Roberval.

Cavalieri a fost criticat mult timp de către unii matematicieni, care au considerat că metoda indivizibililor nu ar fi geometrică.

Prin rezultatele pe care le dădea, Cavalieri s-a impus în atenția tuturor matematicienilor din Italia, Franța și Anglia, ca Pascal, Wallis, Chasles, Kepler etc. Metoda lui Cavalieri l-a ajutat pe Kepler să rezolve majoritatea problemelor sale de astronomie.

Cavalieri a efectuat cudratura spiralei lui Arhimede prin integrare în coordonate polare.

De asemenea, Cavalieri s-a ocupat și de stereometrie și a construit un telescop reflector.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • 1632: La specchio ustorio avvero trattato delle settioni coniche
  • 1635: Geometria indivizibilibus continuorum nova quadam ratione promota
  • Trigonometria plana ac spherica, linearis ac logarithmica
  • 1640: Rota planetaria.

Despre istoria și metodele lui Cavalieri a scris Michel Chasles în lucrarea sa: Aperçu historique sur l'origine et le développement des méthodes en géométrie (apărută în 1837).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b "Bonaventura Cavalieri", data.bnf.fr, accesat la 10 octombrie 2015 
  2. ^ Кавальери Бонавентура, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  3. ^ a b "Bonaventura Cavalieri", Gemeinsame Normdatei, accesat la 26 iunie 2015 

Legături externe[modificare | modificare sursă]