Bobâlna, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Acest articol se referă la localitatea Bobâlna, județul Cluj. Pentru alte sensuri, vedeți Bobâlna.
Bobâlna
—  Sat  —
Bobâlna se află în România
Bobâlna
Bobâlna
Bobâlna (România)
Localizarea satului pe harta României
Bobâlna se află în Județul Cluj
Bobâlna
Bobâlna
Bobâlna (Județul Cluj)
Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: Coordonate: 47°08′28″N 23°38′35″E / 47.14111°N 23.64306°E / 47.14111; 23.6430647°08′28″N 23°38′35″E / 47.14111°N 23.64306°E / 47.14111; 23.64306

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Cluj county CoA.png Cluj
ComunăBobâlna

SIRUTA56103
Atestare1332 [1]

Altitudine299 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total444 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407085
Prefix telefonic+40 x64 [2]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Bobâlna în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.(Click pentru imagine interactivă)
Bobâlna în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)

Bobâlna, mai demult Olpret, (în maghiară Bábolna, Alparét sau Olparét [1], în germană Krautfeld sau Albrecht) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România. Se află la poalele de nord ale dealului omonim, pe cursul superior al râului Olpret.

Până în data de 21 decembrie 1957 satul Bobâlna s-a numit Olpret.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Bobâlna se află la 20 km distanță de municipiul Dej și 80 km de Cluj-Napoca.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima menționare documentară a satului Bobâlna este din 1332.

Bobâlna este cunoscută îndeosebi ca fiind locul de unde a pornit răscoala de la Bobâlna în 1437, provocată de înăsprirea asupririi feudale și de măsurile excepționale luate de episcopul Gheorghe Lepeș în anul 1436. Cea mai importantă răscoală din Regatul Ungariei, înainte de marele război țărănesc din 1514, a început atunci când episcopul catolic al Transilvaniei a cerut să se plătească zeciuiala, care nu mai fusese strânsă din 1434, într-o singură tranșă și în monedă nouă. Mai mult, micii nobili maghiari și locuitorii români (care înainte erau scutiți de plata zeciuielii, fiind ortodocși) au fost și ei obligați să o plătească. Când țăranii au refuzat să plătească, episcopul i-a excomunicat. Țăranii erau nemulțumiți și de faptul că înca din timpul lui Ludovic I cel Mare, regele Ungariei, fuseseră scoși (în 1365) de sub autoritatea comiților regali și puși sub jurisdicția moșierilor. Treptat, aceștia i-au privat pe țărani de dreptul lor de până atunci la strămutare liberă.

Răscoala a izbucnit în nordul Transilvaniei, dar s-a răspândit cu repeziciune spre comitatele Szatmár (Satu Mare) și Szabolcs. În luna aprilie sau mai, pe dealul Bobâlna (în maghiară Bábolna) s-a adunat o oaste de țărani români și mahiari, sprijinită de mii de locuitori ai orașelor, de lucrătorii de la Ocnele din Dej, Sic, Cojocna, și de unele elemente ale micii nobilimi, și au construit o tabără după model husit. La sfârșitul lunii iunie 1437 au înfrânt armata nobililor, obținând la 6 iulie 1437 prin Convenția de la Cluj - Mănăștur satisfacerea unor nevoi sociale, economice și politice cum au fost: dreptul de liberă strămutare, abolirea nonei, micșorarea rentei feudale în bani, natură și muncă. Nobilimea, clerul, fruntașii secui și sași, categoriile privilegiate, au încheiat la 16 septembrie 1437 la Căpâlna, o înțelegere care purta numele Unio Trium Nationum prin care se obligau să se ajute reciproc împotriva răsculaților, a turcilor, și uneori chiar împotriva regalității maghiare.

Au cerut înființarea și recunoașterea unei stări [3] proprii, care să se numească Universitas Hungarorum et Valachorum (Starea ungurilor și a românilor). Ei erau conduși de un nobil sărac, Antal Nagy de Buda, și de cinci căpitani (trei țărani unguri, un țăran român și un "burgher" (burghez) din Cluj).

Descoperiri arheologice[modificare | modificare sursă]

1. Pe dealul "Bobâlna". Tip sit: morminte Descoperiri:

  • urne - Urne negre la exterior, roșii la interior. Găsite mai ales pe părțile de E și V ale dealului.; datare repertoriu: epoca fierului; colecția E. Orosz din Cluj (o parte)
  • ceramică - grosolană; datare repertoriu: neprecizată; MAC
  • bulgăre - de calcedonie; datare repertoriu: neprecizată; MAC
  • piese litice - așchii din cuarțit; datare repertoriu: neprecizată; MAC
  • cercel-inel - din aur, cu buclă; datare repertoriu: neprecizată; MAC

2. Neprecizat Tip sit: neprecizat Descoperiri:

  • brățară-inel - mai multe piese din aur, cu capetele ascuțite, în greutate totală de 29,65 gr, care au servit probabil ca monede; Datare nesigură.; datare repertoriu: intervalul cuprins între ep. Bronz. și La Tene, 1850; Muz. Viena (o parte)

3. Pe pământul lui S. Groșan. Tip sit: neprecizat Descoperiri:

  • tezaur; datare repertoriu: La Tene, 1853; Muz. Viena (o parte)
  • lanț - 2 piese din argint, de factură grosolană; datare repertoriu: La Tene, 1850; Muz. Viena (o parte)
  • aplică - 2 piese din argint, lucrate prin decupare; datare repertoriu: La Tene, 1850; Muz. Viena (o parte)
  • spirală - cu capete aurite de animale, de tip Cerbăl, Cioara, Mediaș; datare repertoriu: La Tene, 1850; Muz. Viena (o parte)

4. În locul "Gura Văii". Tip sit: neprecizat Descoperiri:

  • tezaur - Din cauza asemănării obiectelor cu cele descoperite în punctul "Pământul lui Groșan", s-a crezut greșit că este vorba de un singur tezaur descoperit în două etape.; datare repertoriu: La Tene
  • lanț - 2 piese din argint; datare repertoriu: La Tene, 1858
  • neprecizat - 2 podoabe din argint; datare repertoriu: La Tene, 1858
  • bară - din aur; datare repertoriu: La Tene, 1858; Muz. Viena

5. Neprecizat Tip sit: neprecizat Descoperiri:

  • fibulă - de tip Moigrad; datare repertoriu: epoca bronzului

6. Neprecizat Tip sit: neprecizat Descoperiri:

  • ciucure - din aur; datare repertoriu: bronz final[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]

La 1 iulie 1998 avea 1.839 locuitori dintre care 908 de sex masculin și 931 de sex femeiesc.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Monumentul de la Bobâlna, ridicat în memoria participanților la răscoală.
  • Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din 1677, cu picturi interioare din 1758, din satul Cremenea.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Atlasul localităților județului Cluj, p. 90
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Stare: pătură sau clasă socială, cu statut reglementat de stat.
  4. ^ 'ARCHAEOLOGICAL REPERTORY OF ROMANIA' Archive Of The 'Vasile Parvan' Institute Of Archaeology - Site Location Index

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Pop, Viorel (). Bobâlna: studiu monografic. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință. ISBN 973-686-509-6. 
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bobâlna