Barbara Panco

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Barbara Panco
Date personale
Născutăsecolul al XX-lea Modificați la Wikidata
NaționalitateFlag of Romania.svg română
OcupațieInstructor auto

Barbara Panco este prima femeie care a profesat ca instructor auto, în România.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Părinții ei au fost scriitori, iar una dintre bunici, sculptor. Cealaltă bunică a fost Georgette Ghica, șefa Crucii Roșii pe Frontul de Est.[1] Inițial a fost studentă la Geologie, de unde s-a retras ca urmare a unor probleme de sănătate. Ulterior a devenit studentă la Litere, unde a studiat Limba franceză până în anul IV. În anul respectiv, considerând că meseria de profesoară nu i se potrivește și citind un anunț în Informația Bucureștiului despre faptul că se recrutau fete între 18-35 de ani pentru a fi pregătite să devină șoferi de camion, s-a decis contrar voinței părinților, să renunțe la facultate și a devenit elevă a școlii de șoferi profesioniști a ITB. Cu greu acceptată, a reușit să-și ia permisul de conducere pe 15 iunie 1966 și a obținut dreptul de a conduce autoturisme în 1968.[2]

În contextul epocii comuniste, ascendența din familia boierească Ghica[3][4] precum și faptul că avea rude în străinătate i-au creat dificultăți.[2] În 1972 părinții săi fugind în Franța, Barbara Panco a fost anchetată.[1]

Are 2 fete. Cea mare are și ea la rândul ei 1 băiat și 1 fată, este profesoară de IT și s-a stabilit împreună cu soțul ei, din 1991 în Germania. Cea de a doua fiică are și ea o fată, locuiește în București și este Doctor în Economie lucrând atât la Insitutul de Cercetări al Academiei cât și în cadrul Universității Româno-Americane.[2]

Cariera[modificare | modificare sursă]

După școală, a condus timp de trei ani camioane și ulterior a devenit taximetristă deoarece se câștiga mai bine. Pentru o scurtă perioadă de 3 luni a fost șofer de autobuz (în 1971 a obținut dreptul de a conduce autobuze[2]) și ulterior șofer pe IMS (precursorul mașinii Aro) la Institutul Politehnic.[1] În 1975 a obținut dreptul de a conduce motociclete.[2]

După un deceniu de la obținerea permisului de conducere, a dorit să devină instructor auto. Dat fiind că la acea vreme era necesar pentru a deveni instructor să fie angajata unei școli de șoferi, a încercat mai întâi la școala de la Ilioara (unde a fost refuzată) și ulterior la școala de la Buftea,[2] unde a devenit în 1976[1] instructor pentru șoferi[2] – prima femeie din România,[1] categoria B. În urma unui conflict cu conducerea școlii, autorizația de instructor pentru categoria B i-a fost retrasă și i s-a desfăcut contractul de muncă pe motiv de incompetență și indisciplină, ceea ce a determinat-o Barbara Panco să acționeze școala în justiție. În urma procesului, tribunalul a stabilit că i s-a desfăcut contractul de muncă în mod abuziv, astfel că a reușit să se transfere în interes de serviciu ca instructor la școala de șoferi profesioniști de la Chitila. Acolo a reușit să-și reobțină autorizația de instructor pentru categoria B și să o obțină pe cea pentru categoria C. Ulterior desființării școlii, s-a mutat la ACR, unde a participat la curse de mașini, raliuri și campionate de îndemânare. După un timp s-a transferat ca instructor profesionist de camion la Liceul industrial Aurel Vlaicu.[2]

După Revoluția din ’89 temporar – fiindcă i-a plăcut să călătorească, timp de doi ani a transportat marfă prin Europa.[1] Ulterior a devenit instructor independent.[2] Pentru o scurtă perioadă a deținut funcția de director de școală auto, la care a renunțat pentru a fi din nou pe teren cu elevii.[2]

La începutul anilor ’80 a câștigat premii la Raliul Femeii și la Campionatele de Îndemânare Auto.[1] În colaborare cu Constantin Măgeanu, a publicat la editura Humanitas în anul 2008 cartea „Legislația rutieră pe înțelesul tuturor”.[5]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g Povestea primei femei instructor auto din România; historia.ro; accesat pe 15 decembrie 2015
  2. ^ a b c d e f g h i j Constantinescu, Cristina; Interviu cu Barbara Panco; diva.tv; accesat la 15 decembrie 2015
  3. ^ Ichim, Aurica; Un izvod de cheltuieli privitor la refacerea casei Ghica din strada Banu – Iași (1835-1841); Lucrările celei de-a X-a ediții a Simpozionului Național „Monumentul – Tradiție și viitor”; Vol. I pp. 101-132; Iași; 2008; p. 105; accesat la 15 decembrie 2015
  4. ^ Muzgoci, Bogdan; Lecție de șofat cu Barbara Panco, o descendentă a familiei Ghica; 9 mai 2014; Reporter NTV accesat la 15 decembrie 2015
  5. ^ Legislația rutieră pe intelesul tuturor; humanitas.ro; accesat la 15 decembrie 2015

Legături externe[modificare | modificare sursă]