Bătălia de la Jiliște

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Bătălia de la Jiliște
Parte din

Informații generale
Perioadă 24 aprilie 1574
Loc Jiliște, Principatul Moldovei
Rezultat Victorie moldoveană
Beligeranți
Principatul Moldovei Principatul Moldovei
Flag of the Cossack Hetmanat.svg Hetmanatul Căzăcesc
Țara Românească Țara Românească
Imperiul Otoman Imperiul Otoman
Conducători
Principatul Moldovei Ioan Vodă cel Viteaz
Flag of the Cossack Hetmanat.svg Ivan Svîrhovskîi
Petru Șchiopul
Țara Românească Alexandru al II-lea
Efective
34.000
80 tunuri
40.000 – 50.000[1]
Pierderi
necunoscute semnificative

Bătălia de la Jiliște a avut loc între oastea domnitorului Moldovei Ioan Vodă cel Cumplit, și armata pretendentului la tron, Petru Șchiopul, susținut de fratele său, domnul muntean, Alexandru al II-lea Mircea, precum și de trupele otomane.

Context[modificare | modificare sursă]

Intrigile domnului Munteniei Alexandru al II-lea la Poartă, care urmărea înscăunarea pe tronul Moldovei a fratelui său, Petru Șchiopul, susținute cu daruri bogate (100.000 galbeni) marelui vizir Mehmed Sokollu au înrăutățit relațiile sultanului Selim al II-lea cu Ioan-Vodă al Moldovei. Sultanul cere principelui Transilvaniei și pașei de Buda să împiedice refugierea domnului Moldovei pe teritoriul lor și pregătește schimbarea chiar și forțată a domniei în Moldova.

Grigore Ureche, consemna[2]:

Cquote2.svg Domnul, văzând primejdia, strângându țara, cere tuturor să-l ajute în greaua încercare. Toț cei prezențî cu glas mare strigară că lângă dânsul vor pieri. Cquote2.svg

Astfel, Ioan vodă a reușit să strângă o „armată mare de băștinași și locuitori ai granițelor care vin din toate părțile” (raportul trimisului austriac la Poartă): 20.000 de pedestrași (formați din răzeși, stăpâni de ocini), 10.000 de călăreți (steagurile de curteni și boierești), la care se adaugă cei 1.200 de cazaci, conduși de hatmanul Sverceavski.

Desfășurare[modificare | modificare sursă]

Ioan Vodă a înaintat pe direcția IașiVasluiBârladTecuciFocșani. Avangarda oștii sale în frunte cu vornicul Țării de Jos, Dumbravă și a lui Svîrhovskîi, cam 5–6.000 călăreți, a învins în seara zilei de 23 aprilie „straja” munteană, lîngă tabăra otomană. Ioan-Vodă atacă masiv în dimineața zilei de 24 aprilie, iar surprindere atacului fiind atît de mare încăt a urmat un mare măcel. Domnul Munteniei Alexandru II-lea era să-și piardă capul, iar fratele său Petru Șchiopul a fugit în timpul luptei[1].

Urmări[modificare | modificare sursă]

Cei doi frați au scăpat cu greu, domnul muntean s-a retras la Târgul de Floci, iar Petru la Brăila, așteptând întăriri. Un corp de oaste, condus de vornicul Dumbravă, înaintează spre București, unde-l instalează pe fiul lui Pătrașcu cel Bun, Vintilă Vodă. Ioan vodă asediază Brăila, cucerind orașul, dar fără cetate. O oaste otomană, venită să restabilească situația, este nimicită în Bugeac, orașul Tighina este ars și o altă oaste otomano - tătară este zdrobită la răsărit de Nistru. Această îndrăzneală a domnului mazilit întrece orice măsură, de aceea conducătorii otomani din zonă inițiază o expediție de pedepsire a acestuia, încheiată tragic pentru Domnul Moldovei în bătălia de la Cahul.

Referințe[modificare | modificare sursă]