Augustin Caliani
| Augustin Caliani | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | profesor |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Augustin Caliani (20 septembrie 1879, Zoreni - 24 septembrie 1969, București) a fost un profesor[1], preot greco-catolic și director al liceului de băieți din Blaj[2], deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Viața[modificare | modificare sursă]
După studiile primare, în satul natal, și cele gimnaziale, la Târgu Mureș, urmează studiile liceale la Blaj și Sibiu, apoi se înscrie la Universitatea din Cluj, unde studiază și se specializează în limbile latină, maghiară și română. Deschis spre studiu și cunoaștere, Augustin Caliani este trimis în 1902 de Ministerul Instrucțiunii Publice de la Budapesta în Italia pentru a se specializa în arheologie antică și artă.
A fost hirotonit preot în 1911 și, datorită meritelor sale în slujirea Bisericii, a fost numit protopop onorariu și asesor consistorial.
Fire întreprinzătoare și activă, Augustin Caliani, în calitatea sa de secretar general al Serbărilor Jubiliare, a avut un rol important în organizarea și desfășurarea manifestărilor din 1911 ale Astrei la Blaj. La Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din localitate, a predat latină și maghiară. Între 1919-1928, a condus instituția. Printre elevi, s-a numărat și Avram P. Todor.
În 1928, s-a mutat în capitală, unde a devenit director general al învățământului particular din Ministerul Educației Naționale.[3] A sprijinit școlile cu predare în limba română, indiferent de confesiune.[4] Activitatea i-a fost apreciată prin decernarea Ordinului „Răsplata muncii pentru învățământ” clasa I.
A fost vicepreședinte al Despărțământului ASTRA din București.[5]
A colaborat cu articole și studii la publicațiile blăjene „Foaia scolastică”, „Cultura creștină”, „Unirea”, și „Unirea poporului”.
Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]
- Urmele domniei române în Ardeal (Blaj, 1915);
- Crâmpeie din suferințele Blajului în Războiul Mondial (București, 1937);
- Părți alese din Ovidiu, Sallustin, Cicero și Horațiu (1944).
Activitatea politică[modificare | modificare sursă]
A fost reprezentant al Consiliului Național Român din Blaj.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
- 1 decembrie 1918, Marea Unire de la Alba Iulia. Mărturii, documente și semnificații
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ PERSONALITĂȚI ALE BISERICII NOASTRE: Augustin CALIANI, Episcopia Greco Catolica - Oradea,
- ^ „SERBĂRILE DE LA BLAJ DIN MAI 1925 ȘI 1933 - Gazeta de Prahova”. .
- ^ Constantin I. Angelescu, Din aspectele învățământului nostru primar. În: Curentul, nr. 3536 /3 decembrie 1937, p. 3.
- ^ „A fost holocaust in Romania?”. Observatorul Cultural.
- ^ Transilvania, nr. 5 / septembrie-octombrie 1936, p. 532.