Sari la conținut

Appennino Lucano, Monte Volturino

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Appennino Lucano, Monte Volturino
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Provincia Matera
Italia
Coordonate40°22′02″N 15°52′25″E ({{PAGENAME}}) / 40.367151°N 15.873554°E
Suprafață9.736 ha  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000IT9210270[1]  Modificați la Wikidata

Appennino Lucano, Monte Volturino este o arie protejată (arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Italia întinsă pe o suprafață de 9.736 ha, integral pe uscat.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Centrul sitului Appennino Lucano, Monte Volturino este situat la coordonatele 40°22′02″N 15°52′25″E / 40.367151°N 15.873554°E ({{PAGENAME}}).

Înființare[modificare | modificare sursă]

Situl Appennino Lucano, Monte Volturino a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în octombrie 2006[2] pentru a proteja 91 de specii de animale.[3][4]

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată conține 13 habitate naturale: Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Păduri de Castanea sativa, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Galerii de Salix alba și de Populus alba, Râuri mediteraneene cu debit permanent cu specii de Paspalo-Agrostidion și galerii riverane de Salix și de Populus alba, Păduri de fag din Apenini cu Abies alba și păduri de fag cu Abies nebrodensis, Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp., Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil, Păduri de fag din Apenini cu Taxus și Ilex.[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]

  • păsări (86): pițigoi codat (Aegithalos caudatus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), potârnichea de stâncă (Alectoris graeca), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), fâsă de luncă (Anthus pratensis), fâsă de pădure (Anthus spinoletta), fâsă de pădure (Anthus trivialis), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), ciuf-de-pădure (Asio otus), cucuvea (Athene noctua), buha (Bubo bubo), șorecarul comun (Buteo buteo), caprimulg (Caprimulgus europaeus), sticlete (Carduelis carduelis), Certhia brachydactyla, cojoaica de pădure (Certhia familiaris), florinte (Chloris chloris), șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), botgros (Coccothraustes coccothraustes), porumbel gulerat (Columba palumbus), corb (Corvus corax), cioară neagră (Corvus corone), prepeliță (Coturnix coturnix), cuc (Cuculus canorus), pițigoi albastru (Cyanistes caeruleus), ciocănitoare pestriță mare (Dendrocopos major), Dryobates minor, presură sură (Emberiza calandra), presură de munte (Emberiza cia), presură bărboasă (Emberiza cirlus), presură galbenă (Emberiza citrinella), măcăleandru (Erithacus rubecula), Falco biarmicus, șoim călător (Falco peregrinus), vânturel roșu (Falco tinnunculus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), cinteză (Fringilla coelebs), ciocârlan (Galerida cristata), gaiță (Garrulus glandarius), capîntorsul (Jynx torquilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), Leiopicus medius, câneparul (Linaria cannabina), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), privighetoare (Luscinia megarhynchos), prigoare (Merops apiaster), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), mierlă de piatră (Monticola saxatilis), codobatură galbenă (Motacilla alba), codobatură de munte (Motacilla cinerea), pietrar mediteranean (Oenanthe hispanica), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), grangur (Oriolus oriolus), ciuf-pitic (Otus scops), pițigoi mare (Parus major), vrabie italiană (Passer italiae), vrabie de câmp (Passer montanus), pițigoi de brădet (Periparus ater), viespar (Pernis apivorus), vrabie de stâncă (Petronia petronia), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulice de munte (Phylloscopus bonelli), pitulice de munte (Phylloscopus collybita), coțofană (Pica pica), ciocănitoarea verde (Picus viridis), pițigoi sur (Poecile palustris), brumăriță de pădure (Prunella modularis), Ptyonoprogne rupestris, mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), aușel sprâncenat (Regulus ignicapilla), aușel cu cap galben (Regulus regulus), mărăcinar negru (Saxicola torquatus), cănăraș (Serinus serinus), țiclete (Sitta europaea), turturică (Streptopelia turtur), huhurez mic (Strix aluco), silvie cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvie de câmp (Sylvia communis), pănțărușul (Troglodytes troglodytes), mierlă (Turdus merula), sturz-cântător (Turdus philomelos), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), pupăză (Upupa epops)
  • amfibieni (3): Bombina pachypus, Salamandrina terdigitata, Triturus carnifex
  • mamifere (1): lupul (Canis lupus)
  • reptile (1): șarpele cu patru dungi (Elaphe quatuorlineata)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 22 de specii de plante.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ministerul Mediului și al Protecției Teritoriului și a Mării, accesat în iunie 2018 
  2. ^ a b D.G.R. n. 590 del 14 marzo 2005
  3. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Appennino Lucano, Monte Volturino”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Appennino Lucano, Monte Volturino”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]