Anthelme Trimolet
| Anthelme Trimolet | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Anthelme Claude Honoré Trimollet  |
| Născut | [1][2] Commune-Affranchie, Prima Republică Franceză[1][2] |
| Decedat | (68 de ani)[3][2] Lyon, Rhône(d), Franța[3] |
| Înmormântat | cimetière de Loyasse[*] |
| Frați și surori | Marie-Antoinette Petit-Jean[*] |
| Căsătorit cu | Edma Trimolet[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Franța[4] |
| Ocupație | pictor colecționar de artă[*] |
| Locul desfășurării activității | Lyon |
| Limbi vorbite | limba franceză[5] |
| Activitate | |
| Studii | École nationale supérieure des beaux-arts de Lyon[*] |
| Profesor pentru | Marie-Antoinette Petit-Jean[*], Joseph Marius Agassis[*] |
Modifică date / text  | |
Anthelme Claude Honoré Trimolet (n. , Commune-Affranchie, Prima Republică Franceză – d. , Lyon, Rhône(d), Franța) a fost un pictor francez, remarcat pentru portrete și interioare cu persoane.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Trimolet s-a născut la Lyon, fiul unui desenator. Încă de foarte tânăr, a fost înscris la École nationale des beaux-arts din Lyon. La vârsta de zece ani a fost repartizat la Școala Specială de Design și a studiat cu Pierre Révoil(d) până în 1813. A primit un laur de aur în 1815 și a avut prima expoziție la Salon(d) în 1819 cu „Interiorul atelierului unui mecanic”. Din acel an și până în 1830, a predat desen la Colegiul Regal, devenind profesor în 1820.
S-a arătat interesat și de arheologie și de sculptura în fildeș. În picturile sale istorice, el s-a concentrat pe scene din Evul Mediu. Ca ilustrator, a realizat scene din Henriade a lui Voltaire. În eseul „Pictorul vieții moderne”, Charles Baudelaire s-a referit la Trimolet drept un „cronicar al sărăciei și al vieții umile”. Ocazional, a lucrat ca restaurator de artă, concentrându-se în special pe vechii maeștri neerlandezi. A fost un adversar al tendinței predominante pentru detalii minuțioase în picturi și a scris un scurt poem pe această temă în care l-a remarcat pe Adriaen van der Werff(d).
Împreună cu soția sa, Edma(d), care era și ea artistă, a adunat o colecție mare de picturi și alte obiecte de artă, precum și monede, mobilier, bijuterii și arme vechi. Uneori, se pare că munca sa a avut de suferit din cauza devotamentului său față de această pasiune. Fiind oarecum mizantrop, era întotdeauna gata să se năpustească asupra oricărui comerciant ale cărui articole nu erau autentice. După moartea sa, Edma a continuat să colecționeze. În testamentul ei, ea a lăsat colecția lor Muzeului de Arte Frumoase din Dijon.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Certificat de naștere, accesat în
- ^ a b c d e Allgemeines Künstlerlexikon Online, accesat în
- ^ a b c , accesat în
- ^ RKDartists, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
Surse[modificare | modificare sursă]
- Aimé Vingtrinier, La Paresse d'un peintre (esquisse), publicat de autor, 1866. Text complet online @ Google Books
- Marie-Claude Chaudonneret, Le temps de la peinture. Lyon 1800-1914, (catalogul expoziției, Musée des beaux-arts de Lyon, Fage, 2007, pgs.29-35.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Anthelme Trimolet la Wikimedia Commons
