Ante Rebić

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ante Rebić
Ante Rebić 2018.jpg
Ante Rebić
Informații generale
Data nașterii (26 de ani)[1]
Locul nașterii Split, Croația
Înălțime 185 cm
Greutate 77 kg
Post atacant
Informații despre echipă
Echipa actuală Bianco e Rosso (Croce) e Rosso e Nero (Strisce).svg Milan
Număr 4
Cluburi de seniori* Modificați la Wikidata
Ani Club Ap (G)
Flag of None.svg A.C. Milan⁠(d)
2011-2013 Flag of None.svg RNK Split 54 (17)
2013-2018 600px Viola con giglio Rosso su sfondo Bianco.png Fiorentina 8 (2)
2014-2015Rosso e Bianco.png RB Leipzig 10 (0)
2016File-600px giallo blu verona.png Hellas Verona 10 (0)
2016-2018600px Nero e Rosso (Strisce) con aquila di Francoforte.png Eintracht Frankfurt 49 (8)
2018- 600px Nero e Rosso (Strisce) con aquila di Francoforte.png Eintracht Frankfurt 29 (9)
2019-Bianco e Rosso (Croce) e Rosso e Nero (Strisce).svg Milan
Echipa națională
Ani Țară Ap (G)
2011-2012 Flag of Croatia.svg Croația U-19[*] 5 (3)
2012-2014 Flag of Croatia.svg Croația U-21[*] 8 (4)
2012-2013 Flag of Croatia.svg Croația U-20[*] 6 (3)
2013- Flag of Croatia.svg Croația
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului național

Ante Rebic (n. 21 septembrie 1993) este un fotbalist profesionist croat care joacă pe postul de atacant pentru clubul AC Milan din Serie A și echipa națională a Croației.

Și-a început cariera la RNK Split, iar în 2013 a semnat cu clubul de Serie A Fiorentina pentru o sumă de transfer necunoscută. El și-a petrecut cea mai mare parte a timpului împrumutat la RB Leipzig, Hellas Verona și Eintracht Frankfurt. Rebić a fost transferat definitiv de Eintracht Frankfurt în iulie 2018.

Rebić și-a făcut debutul pentru Croația în 2013, același an în care a fost votat Speranța Anului în fotbalul croat. Și-a reprezentat echipa la Campionatele Mondiale din 2014 și 2018, ajungând în finala ultimului.

Cariera pe echipe[modificare | modificare sursă]

Tineret[modificare | modificare sursă]

Rebić și-a început cariera la echipele de juniori ale lui Vinjani înainte de a se transfera la Imotski în 2008, unde a petrecut două sezoane. După mai multe meciuri bune făcute la un turneu din Italia în 2010, unde a jucat la echipa de tineret a lui Hajduk Split, Rebić a fost cumpărat de RNK Split de Darko Butorović.[2]

RNK Split[modificare | modificare sursă]

Rebić și-a făcut debutul pentru prima echipă împotriva lui Dinamo Zagreb, la 21 mai 2011, în ultima rundă a Prva HNL din 2010-2011, intrând ca rezervă în cea de-a doua repriză. Meciul s-a încheiat cu o remiză scor 1-1, cu Rebić marcând golul egalizator.[3][4] În august 2011, Rebić a semnat un contract pe trei ani cu RNK Split.[5] În sezonul 2011-2012, Rebić a marcat cinci goluri în douăzeci de meciuri, dintre care patru le-a înscris din postura de rezervă. În sezonul 2012-2013, Rebić a marcat zece goluri în douăzeci și nouă de apariții. Descurcându-se bine atât la club, cât și la echipa națională, Rebić a atras atenția atât din partea mass-mediei, cât și din partea lumii fotbalului, ceea ce a stârnit interesul unor cluburi, printre care Fiorentina, Tottenham Hotspur și Swansea City.[6]

Fiorentina[modificare | modificare sursă]

Rebić jucând pentru Fiorentina împotriva lui Chelsea în 2015

La 28 august 2013, Rebić a semnat un contract pe cinci ani cu Fiorentina, pentru o sumă de transfer nedivulgată presei.[7] După ce a trecut vizita medicală, i sa dat tricoul cu numărul 9.[8] El a debutat pe 30 septembrie, intrând în minutul 36 în locul coechipierului său accidentat, Giuseppe Rossi, într-o remiză scor 2-2 împotriva Parmei.[9] În timpul meciului de debut, a suferit o accidentare care l-a ținut pe tușă timp de trei săptămâni. Rebić a mai jucat trei meciuri pentru Fiorentina înainte de a marca primul său gol pe 8 ianuarie 2014, cel de-al doilea al victoriei de pe teren propriu cu 2-0 din Coppa Italia, împotriva lui Chievo Verona.[10] Pe 18 mai a marcat primul său gol în Serie A în egalul cu Torino scor 2-2 de pe Stadio Artemio Franchi, la două minute după ce l-a înlocuit Manuel Pasqual.[11]

Pe 3 august 2014, Rebić a semnat cu clubul de 2. Bundesliga RB Leipzig, fiind împrumutat pentru un sezon.[12] După încheierea împrumutului său la Leipzig, Rebić s-a întors la Fiorentina și a primit tricoul numărul 11, purtat anterior de Juan Cuadrado, și a fost folosit în principal ca aripa stângă. El și-a făcut debutul european la echipă pe 1 octombrie, într-o înfrângere scor 4-0 cu Belenenses în Europa League. În următorul meci în această competiție, Rebić a fost eliminat pentru un fault imprudent făcut în prelungirile partidei, într-o înfrângere scor 2-1 cu Lech Poznań. Pe 1 noiembrie a marcat primul său gol în Serie A, într-o victorie cu 4-1 împotriva lui Frosinone.[13]

După ce a jucat în șase partide și a înregistrat o singură înfrângere pentru Fiorentina, Rebić a fost împrumutat la Hellas Verona la 14 ianuarie 2016.[14] Cu toate acestea, el nu a reușit să înscrie în nouă apariții, iar Verona a fost retrogradată în Serie B. La 20 martie, ca înlocuitor al lui Giampaolo Pazzini, a fost eliminat pentru două cartonașe galbene la sfârșitul unei pierderi pierdute cu 2-1 la Carpi pe Stadio Marc'Antonio Bentegodi.[15]

Eintracht Frankfurt[modificare | modificare sursă]

Rebić într-un meci pentru Eintracht Frankfurt în ianuarie 2017

Rebić s-a alăturat echipei Eintracht Frankfurt pe 11 iulie 2016, reunindu-se cu fostul antrenor al echipei naționale, Niko Kovač.[16] După o scurtă perioadă de indisponibilitate cauzată de mononucleoză, Rebić și-a făcut debutul pe 17 septembrie împotriva lui Bayer Leverkusen, înlocuindu-l pe Marco Fabián în victoria cu 2-1.[17] La 5 februarie 2017 a marcat primul său gol pentru noua sa echipă în victoria scor 2-0 cu Hesse SV Darmstadt 98 pe Commerzbank Arena.[18] La 27 mai, el a egalat în finala DFB-Pokal din 2017, însă Frankfurt a pierdut cu 2-1 la Borussia Dortmund.[19]

La 31 august 2017, Rebić a fost împrumutat pentru a doua oară la Frankfurt pentru încă un an cu opțiune de cumpărare.[20] În toate competițiile a marcat nouă goluri și a dat trei pase de gol în acel sezon.[21] Printre acestea s-au numărat două goluri marcate pe 19 mai în finala DFB-Pokal din 2018, o victorie cu 3-1 care i-a adus clubului prima lui cupă din 1988 și i-a refuzat lui Bayern Munchen realizarea dublei.[22] La încheierea sezonului, Eintracht Frankfurt și-a exercitat opțiunea de a-l achiziționa definitiv pe Rebić pentru 2 milioane de euro.

La 10 august 2018, Rebić a semnat un nou contract care va dura până în iunie 2022.[23] El a fost urmărit demai cluburi, printre care Manchester United, Tottenham Hotspur, Bayern München și Sevilla, iar Frankfurt și-a pierdut câțiva jucători importanți, printre care și Kovač, care a fost vândut la Bayern.[24] Două zile mai târziu, Frankfurt a pierdut în DFL-Supercup 2018 acasă cu aceaași echipă, cu Rebić intrând în minutul 64.[25]

Cariera internațională[modificare | modificare sursă]

Rebiș joacă pentru Croația împotriva Argentinei la Cupa Mondială de la FIFA 2018

La 31 iulie 2013, Rebić a fost convocat pentru prima dată la echipa națională, înaintea unui amical cu Liechtenstein. El l-a înlocuit pe Ivica Olić în minutul 63 și patru minute mai târziu a marcat în meciul câștigat cu 3-2. A fost lăudat de selecționerul Igor Štimac după meci.[26]

La sosirea noului antrenor al echipei naționale Niko Kovač, fostul său antrenor al Croației U21, Rebić a fost chemat pentru meciurile de play-off contând pentru calificările la Campionatul Mondial împotriva Islandei în noiembrie 2013. El a intrat din postura de rezervă în ambele meciuri, în urma cărora Croația și-a asigurat locul la Campionatul Mondial din 2014, câștigând 2-0 la general.[27][28]

Rebić a fost numit în lotul final de 23 de jucători al lui Kovač pentru turneul din Brazilia.[29] El a luat parte la meciul de deschidere împotriva gazdelor turneului din São Paulo, intrând spre finalul partidei într-o înfrângere cu 3-1.[30] El a intrat de pe bancă și în următoarele două meciuri, însă Croația a fost eliminată, iar Rebić a rezistat doar 20 de minute pe teren în partida disputată în fața Mexicului, fiind eliminat în urma unui fault la Carlos Peña.[31]

Din iunie 2015 până în noiembrie 2017, Rebić nu a fost convocat la naționala Croației.[21] El a fost numit în lotul final al managerului Zlatko Dalić pentru Campionatul Mondial din 2018 din Rusia.[32] În al doilea meci din grupe împotriva Argentinei din Nijni Novgorod, el l-a lobat pe portarul Willy Caballero după o greșeală a acestuia deschizând scorul în victoria croată cu 3-0.[33] În meciul din optimi împotriva Danemarcei, el a avut șansa de a marca aproape de sfârșitul timpului suplimentar, dar a fost faultat de Mathias Jørgensen; Luka Modrić a ratat penaltiul care a rezultat în urma faultului, dar croații au câștigat la loviturile de departajare.[34] Rebić a început ca titular în finală și a fost înlocuit de Andrej Kramarić după 71 de minute, cu Croația pierzând cu 4-2 în fața Franței pe stadionul Lujniki.[35]

Statistici privind cariera[modificare | modificare sursă]

Club[modificare | modificare sursă]

Din 5 mai 2019[36]
Meciuri și goluri după club, sezon și competiție
Club Sezon Campionat Cupă Europa Altele Total
Divizie Meciuri Goluri Meciuri Goluri Meciuri Goluri Meciuri Goluri Meciuri Goluri
RNK Split 2010–2011 Prima Ligă Croată 1 1 0 0 1 1
2011–2012 Prima Ligă Croată 20 5 0 0 3 0 23 5
2012–2013 Prima Ligă Croată 29 10 0 0 29 10
2013–2014 Prima Ligă Croată 4 0 0 0 4 0
Total 54 16 0 0 3 0 0 0 57 16
Fiorentina 2013–2014 Serie A 4 1 1 1 5 2
2015–2016 Serie A 4 1 1 0 2 0 7 1
Total 8 2 2 1 2 0 0 0 12 3
Leipzig (împrumut) 2014–2015 2. Bundesliga 10 0 1 0 11 0
Verona (împrumut) 2015–2016 Serie A 10 0 0 0 10 0
Eintracht Frankfurt 2016–2017 Bundesliga 24 2 4 1 28 3
2017–2018 Bundesliga 25 6 3 3 28 9
2018–2019 Bundesliga 26 9 0 0 8 1 1 0 35 10
Total 75 17 7 4 8 1 1 0 91 22
Total carieră 139 35 10 5 13 1 1 0 163 41

Internațional[modificare | modificare sursă]

Din 24 martie 2019 [37]
Croația
An Meciuri Goluri
2013 3 1
2014 5 0
2015 2 0
2016 0 0
2017 2 0
2018 14 1
2019 2 1
Total 28 3

Goluri internaționale[modificare | modificare sursă]

Din 24 martie 2019. Rubrica scor indică scorul după fiecare gol marcat de Rebić. [37]
Golurile internaționale după dată, stadion, selecție, adversar, punctaj, rezultat și competiție
Nr. Dată Stadion Selecție Adversar Scor Rezultat Competiție
1 14 august 2013 Stadionul Rheinpark, Vaduz, Liechtenstein
1
 Liechtenstein
2-1
3-2
Amical
2 21 iunie 2018 Stadionul Nizhny Novgorod, Nijnî Novgorod, Rusia
18
 Argentina
1-0
3-0
Campionatul Mondial din 2018
3 24 martie 2019 Groupama Arena, Budapesta, Ungaria
28
 Ungaria
1-0
1-2
Calificările pentru Euro 2020

Titluri[modificare | modificare sursă]

Eintracht Frankfurt

Croația

Individual

  • Speranța anului în Croația : 2013

Decorații

  • Order of Prince Branimir.jpg
    Ordinul ducelelui Branimir cu panglică: 2018[39]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ante Rebic, Transfermarkt, accesat în  
  2. ^ Kuzmanić, Dražen (). „Ante Rebić, imotski nogometaš u prvoligašu RNK Split”. Imotske novine (în Croatian). Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Rupnik, Borna (). „Naslov i Europa proslavljeni bodom”. Sportnet.hr (în Croatian). Accesat în . 
  4. ^ Rupnik, Borna (). „Rebić: Hvala Obilinoviću na lopti”. Sportnet.hr (în Croatian). Accesat în . 
  5. ^ Pavković, Božo (). „Ante Rebić sa Splitom potpisao ugovor do 2014. godine!”. dalmacijanews.com (în Croatian). Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Jones, Simon (). „Swansea rival Spurs and Fiorentina for Croatia striker Rebic”. Daily Mail. London. 
  7. ^ „Transfer news: Fiorentina complete signing of Croatian forward Ante Rebic”. SkySports. . Accesat în . 
  8. ^ „ANTE REBIĆ NA PREDSTAVLJANJU 'Nastojat ću biti dostojan Batistutinog dresa'. JutarnjiList. Accesat în . 
  9. ^ „Ante Rebić debitirao za Fiorentinu u remiju s Parmom”. Večernji list. Accesat în . 
  10. ^ Farinola, Antonio (). „Coppa Italia, Fiorentina-Chievo 2–0: I viola volano ai quarti”. La Repubblica (în Italian). Accesat în . 
  11. ^ „Fiorentina-Torino 2–2, Cerci sbaglia al 94' il rigore dell'Europa”. La Repubblica (în Italian). . Accesat în . 
  12. ^ „Ante Rebić na posudbi u Leipzigu” (în Croatian). Večernji list. Accesat în . 
  13. ^ „Fiorentina 4–1 Frosinone: Sousa's side join Inter at top of Serie A”. Mail Online. Accesat în . 
  14. ^ Chloe_Beresford (). „Ante Rebic Joins Struggling Hellas Verona On Loan”. Accesat în . 
  15. ^ Barzizza, Marco (). „Lasagna condanna il Verona e rilancia il Carpi verso la salvezza” (în Italian). Eurosport. Accesat în . 
  16. ^ „Ante Rebic Joined Eintracht”. . Accesat în . 
  17. ^ „Neue Unberechenbarkeit mit Fabian, Rebic und Co”. kicker Online (în German). . Accesat în . 
  18. ^ „Die Wuchtbrumme”. Frankfurter Runschau (în German). . Accesat în . 
  19. ^ „Borussia Dortmund's Aubameyang sinks Eintracht Frankfurt to land cup”. The Guardian. Press Association. . Accesat în . 
  20. ^ „Rebic Back in Frankfurt”. Eintracht Frankfurt. . Accesat în . 
  21. ^ a b Reeves, Bernie (). „Ante Rebic: who is Eintracht Frankfurt and Croatia's man for the big occasion?”. Bundesliga. Accesat în . 
  22. ^ „Eintracht Frankfurt stun Bayern Munich to win DFB Cup final for fifth time”. Bundesliga. . Accesat în . 
  23. ^ „Croatian top player extended until 2022”. Eintracht Frankfurt. . Accesat în . 
  24. ^ Van Opdorp, Davis (). „Why Ante Rebic is the man Eintracht Frankfurt needed to keep”. Deutsche Welle. Accesat în . 
  25. ^ „Bayern Munich thrash Eintracht Frankfurt to win DFL-Supercup”. Eurosport. . Accesat în . 
  26. ^ „Štimcu je Ante Rebić novi adut za Marakanu”. Večernji list. Accesat în . 
  27. ^ „Iceland 0–0 Croatia”. BBC Sport. . Accesat în . 
  28. ^ „Croatia 2–0 Iceland”. BBC Sport. . Accesat în . 
  29. ^ „Croatia squad for 2014 World Cup: the 23 chosen by Niko Kovac”. The Guardian. . Accesat în . 
  30. ^ Smith, Ben (). „Brazil 3–1 Croatia”. BBC Sport. Accesat în . 
  31. ^ Sanghera, Mandeep (). „Croatia 1–3 Mexico”. BBC Sport. Accesat în . 
  32. ^ „World Cup 2018: Dejan Lovren named in strong Croatia squad”. BBC Sport. . Accesat în . 
  33. ^ James, Stuart (). „Argentina on brink as Ante Rebic sparks rout to put Croatia through”. The Guardian. Accesat în . 
  34. ^ Hytner, David (). „Croatia send Denmark out of World Cup after Subasic heroics in shootout”. The Guardian. Accesat în . 
  35. ^ McNulty, Phil (). „France 4–2 Croatia”. BBC Sport. Accesat în . 
  36. ^ „Ante Rebić”. Accesat în . 
  37. ^ a b „Ante Rebić”. European Football. Accesat în . 
  38. ^ McNulty, Phil (). „France 4–2 Croatia”. BBC. Accesat în . 
  39. ^ „News: President Decorates Croatian National Football Team Players and Coaching Staff”. Office of the President of the Republic of Croatia. . Accesat în . the Order of Prince Branimir with Ribbon was awarded to Mr. Ante Rebić... 

Legături externe[modificare | modificare sursă]