Anastasia a Kievului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Anastasia a Kievului
Anastasia of Kiev.jpg
150px
Date personale
Nume la naștereAnastasia Iaroslavovna
Născută=~1023
Kiev, Rusia Kieveană Modificați la Wikidata
Decedată1074 sau 1096
Mănăstirea Admont, Stiria
ÎnmormântatăMănăstirea Admont
PărințiIaroslav I cel Înțelept
Ingegerd Olofsdotter of Sweden[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriAnna de Kiev
Elisiv of Kiev[*]
Vsevolod I of Kiev[*]
Iziaslav I al Kievului[*]
Igor Yaroslavich[*]
Sviatoslav II of Kiev[*]
Vladimir of Novgorod[*]
Vyacheslav Yaroslavich[*] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuAndrei I al Ungariei
CopiiAdelaide
Solomon
David
Ocupațieregină[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriDucesă a Ungariei (1039-1046)
Familie nobiliarăRurik
Regina consoartă a Ungariei
Domnie1046–1060
Încoronare1046
SuccesorAdelaide / Rixa a Poloniei

Anastasia a Kievului (~ 1023 – 1074/1096) a fost regină consoartă a regelui Ungariei Andrei I. Ea a fost fiica cea mare a marelui cneaz Iaroslav I cel Înțelept al Kievului și a Ingigerd a Suediei. Sora ei mai mică, Anna de Kiev, regina consoartă a regelui Franței Henric I.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Frescă din secolul al XI-lea din Catedrala Sfânta Sofia din Kiev în care apar fiicele lui Iaroslav I. Anna este probabil cea mai tânără. Alături de ea se află Anastasia, soția lui Andrei I al Ungariei, Elisaveta, soția lui Harald al III-lea al Norvegiei și, poate, Agatha, soția lui Edward Ætheling

Anastasia s-a măritat în jurul anului 1039 cu ducele maghiar Andrei, care trăia în exil în Kiev după ce tatăl lui, Vazul, eșuase în tentativa de asasinare a regelui Ungariei Ștefan I.

În 1046, Andrei I s-a reîntors în Regatul Ungariei și a fost încoronat rege, după ce l-a înfrânt pe Petru Orseolo. Se presupune că ea este cea care l-a convins pe Andrei I să ctitorească mănăstirea ortodoxă de la Tihany pentru pustnicii veniți împreună cu Anastasia din Rusia Kieveană. Anastasia nu a dat naștere unui fiu decât în 1053. Acest fiu, Solomon, avea să fie încoronat încă din minorat de tatăl său ca rege, într-o încercare de a-i asigura succesiunea la tron. Fratele mai tânăr al regelui Andrei, ducele Béla, care până la nașterea lui Solomon era desemnat succesor la tronul țării, a pornit războiul civil.

Când ducele Béla a declanșat rebeliunea împotriva fratelui și regelui său, Andrei, acesta din urmă și-a trimis soția și fiul la curtea margrafului Austriei, Adalbert. Regele Andrei I a fost înfrânt și a murit la scurtă vreme după aceasta, iar Béla, fratele lui, a fost încoronat rege al Ungariei pe 6 decembrie 1060

Anastasia a cerut ajutorul împăratului Henric al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman, a cărei soră, Judith, fusese logodită cu Solomon în 1058. În momentul în care trupele germane au intrat în Ungaria pentru a-l pune pe tron pe Solomon, regele Béla era deja mort, iar fii lui, Géza, Ladislaus și Lampert, au fugit în Polonia.

Tânărul Solomon a fost încoronat rege în septembrie 1063. Cu ocazia ceremoniei de încoronare, Anastasia a oferit comandantului trupelor germane, ducele Otto de Nordheim, o sabie despre care a pretins că ar fi aparținut lui Attila. În perioada 1060-1073, regele Solomon a domnit în bună înțelegere cu verii săi, ducii Géza, Ladislaus și Lampert, care s-au reîntors în țară și i-au acceptat domnia. În 1074 însă, cei trei s-au răsculat împotriva regelui, reușind să îl înfrângă în martie același an. Solomon s-a refugiat în regiunile vestice al Ungariei, unde a păstrat controlul asupra comitatelor Moson și Pozsony.

Anastasia și-a urmat fiul dar, după apariția unor conflicte, s-a retras la mănăstirea Admont, unde a trăit până la moarte și unde a și fost înmormântată.

Familia[modificare | modificare sursă]

# căsătorită în 1039 cu regele Andrei I al Ungariei (c. 1015 – 1060)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Anastasia a Kievului
  • Kristó, Gyula - Makk, Ferenc: Az Árpád-ház uralkodói (IPC Könyvek, 1996)
  • Korai Magyar Történeti Lexikon (9-14. század), főszerkesztő: Kristó, Gyula, szerkesztők: Engel, Pál és Makk, Ferenc (Akadémiai Kiadó, Budapest, 1994)
  • Magyarország Történeti Kronológiája I. – A kezdetektől 1526-ig, főszerkesztő: Benda, Kálmán (Akadémiai Kiadó, Budapest, 1981)