Alternativă pentru Germania

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Alternativa pentru Germania
germană Alternative für Deutschland, AfD''
Logo der Alternative für Deutschland (AfD)
Președinte Jörg Meuthen
Tino Chrupalla (copreședine)
Purtător de cuvânt Jörg Meuthen
Înființat 6 februarie 2013
Ziar AfD Kompakt
Organizație de tineret Junge Alternative
Număr de membri (mai 2020) 34,023[1]
Ideologie oficială
Poziție politică Extrema dreaptă
Grup europarlamentar
  • CRE (2014–2016)
  • EFDD (2016–2019)
  • ID (din 2019)
Culori oficiale      Albastru deschis

     Roșu

Bundestag
88 / 709
Landurile Germaniei
243 / 1868
Parlamentul European
11 / 96
Prezență online www.afd.de

Alternativa pentru Germania (în germană: Alternative für Deutschland / AfD) este un partid politic conservator și eurosceptic din Germania, are un program politic anti-Euro, dar pro-Europa.

Fondat pe 6 februarie 2013, partidul a reușit să acumuleze 4,7% la alegerile federale din 2013, dar nu a trecut pragul electoral de 5%. Alternativa pentru Germania a câștigat mandate la alegerile în Parlamentul European din 2014, dar și la alegerile locale din 2014, 2015 și 2016. Așadar, actualmente Alternativa e reprezentată în Lantagurile Brandenburg, Saxonia, Turingia (din 2014), Bremen, Hamburg (din 2015), Baden-Württemberg, Renania-Palatinat și Saxonia-Anhalt (din 2016)

Rezultate electorale[modificare | modificare sursă]

Parlamentul federal (Bundestag)
An Voturi în
circumsc. elect.
Voturi pe
liste lect.
procentaj din
listele elect.
Nr. locurilor
obținute
+/–
2013 810.915 2.056.985 4,7 (#7)
0 / 631
0
2017 5,316,095 5,877,094 12.6
94 / 709
94
Parlamentul European
An Voturi în
circumsc. elect.
procentaj Nr. locurilor
obținute
+/–
2014 2.070.014 7,1 (#5)
7 / 96
7
2019 4,103,453 11.0
11 / 96
4
Rezultate electorale în landtaguri (2013–)
Parlamentul Anul Nr. voturi % Locuri Guvern
Nr. +

-

Poziție
Baden-Württemberg 2016 809,311 15.1 (3)
23 / 143
23 3 în opoziție
Bavaria 2018 1,383,866 10.2 (4)
22 / 105
22 4 în opoziție
Berlin 2016 231,325 14.2 (5)
25 / 160
25 5 în opoziție
Brandenburg 2019 297,484 23.5 (2)
23 / 88
12 2 în opoziție
Bremen 2019 89,744 6.1 (5)
5 / 84
1 5 în opoziție
Hamburg 2020 211,327 5.3 (5)
7 / 121
1 5 în opoziție
Hesse 2018 378,692 13.1 (4)
19 / 137
19 4 în opoziție
Saxonia Inferioară 2017 235,840 6.2 (5)
9 / 137
9 5 în opoziție
Mecklenburg-Vorpommern 2016 167,453 20.8 (2)
18 / 71
18 2 în opoziție
Renania de Nord-Westfalia 2017 624,552 7.4 (4)
16 / 199
16 4 în opoziție
Rhineland-Palatinate 2016 267,813 12.6 (3)
14 / 101
14 3 în opoziție
Saarland 2017 32,971 6.2 (4)
3 / 51
3 4 în opoziție
Saxonia 2019 595,671 27.5 (2)
38 / 119
24 2 în opoziție
Saxonia-Anhalt 2016 271,646 24.4 (2)
25 / 87
25 2 în opoziție
Schleswig-Holstein 2017 86,275 5.9 (5)
5 / 73
5 5 în opoziție
Thuringia 2019 259,359 23.4 (2)
22 / 90
11 2 în opoziție

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „CDU und SPD verlieren Mitglieder - Grüne legen deutlich zu”. 
  2. ^ Taub, Amanda; Fisher, Max (). „Germany's Extreme Right Challenges Guilt Over Nazi Past”. The New York Times. 
  3. ^ „Understanding the 'Alternative for Germany': Origins, Aims and Consequences” (PDF). University of Denver. . Accesat în . 
  4. ^ Beyer, Susanne; Fleischhauer, Jan (). „AfD Head Frauke Petry: 'The Immigration of Muslims Will Change Our Culture'. Der Spiegel. 
  5. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite rwpopulism
  6. ^ *Lansford, Tom, ed. (). Political Handbook of the World 2014. SAGE. p. 532. ISBN 978-1-4833-3327-4. 
  7. ^ Nordsieck, Wolfram (). „Germany”. Parties and Elections in Europe. 
  8. ^ Simon Franzmann (). „The Failed Struggle for Office Instead of Votes”. În Gabriele D'Ottavio; Thomas Saalfeld. Germany After the 2013 Elections: Breaking the Mould of Post-Unification Politics?. Ashgate. pp. 166–167. ISBN 978-1-4724-4439-4. 
  9. ^ „Thousands rally in Hanover against anti-Islam AfD party”. Al Jazeera. Accesat în . ... rally in Hanover against anti-Islam AfD party 
  10. ^ Ellyatt, Holly. „Germany's far-right AfD party: 5 things you need to know”. CNBC. Accesat în . Nowadays, the AfD is mainly known for its anti-immigration (namely, anti-Islamic) 
  11. ^ Dancygier, Rafaela. „The anti-Muslim AfD just scored big in Germany's election. What does this mean for German Muslims?”. The Washington Post. Accesat în . 
  12. ^ Pfaffenbach, Kai. „German Election: Anti-Islam AfD Party That Worked With U.S. Ad Agency Predicted To Take Third Place”. Newsweek. Accesat în . Sunday's election in Germany is expected to bring big gains for the hard-right, anti-Islam Alternative for Germany (AfD) party, 
  13. ^ Zeller, Frank. „Anti-migrant, anti-Muslim and anti-Merkel, Germany's AfD set to enter parliament”. The Times of Israel. Accesat în . 
  14. ^ Horn, Heather (). „The Voters Who Want Islam Out of Germany”. The Atlantic. Accesat în . The AfD's founder Bernd Lucke, an economics professor, left the party last summer, condemning rising xenophobia. 
  15. ^ „Germany's far-right AfD: Victim or victor?”. The AfD ran a politically savvy campaign. It tapped into historical grievances in former communist eastern Germany, by co-opting phrases from the dissident movement that brought down the Berlin Wall 30 years ago. The AfD posters demanded a "Wende 2.0", using the German word for the peaceful revolution that brought down East German communism, and the AfD leaders compared Mrs Merkel's government to the Stasi secret police. 
  16. ^ „Germany's Hot New Party Thinks America Is 'Run by Zionists'. Gedeon opposes “feminism,” “sexualism,” and “migrationism” as core elements of what he calls “green communism.” 
  17. ^ „German election: Why this vote matters”. BBC News. . Accesat în . Format:Better source needed

Surse externe[modificare | modificare sursă]