Sari la conținut

Alternativă pentru Germania

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alternativa pentru Germania
germană Alternative für Deutschland, AfD
Logo der Alternative für Deutschland (AfD)
Logo der Alternative für Deutschland (AfD)
AbreviereAfD  Modificați la Wikidata
Oameni cheie
PreședinteJörg Meuthen
Tino Chrupalla (copreședine)
Purtător de cuvântJörg Meuthen
Fondator(i)Bernd Lucke[*]  Modificați la Wikidata
Date
Înființat6 februarie 2013
ZiarAfD Kompakt
Organizație de tineretJunge Alternative
Număr de membri (mai 2020) 34,023[1]
Informații
Ideologie oficială
Poziție politicăDreapta[18][19] spre extrema dreaptă[20]
Istoric :
Centru-dreapta[21][22][23][24] spre dreapta
Afiliere europeană
Grup europarlamentar
  • CRE (2014–2016)
  • EFDD (2016–2019)
  • ID (2019–2024)
  • ENS (din 2024)
Culori oficiale     Albastru deschis      Roșu
Bundestag
77 / 736
Landurile Germaniei
252 / 1884
Parlamentul European
15 / 96
Prezență online
www.afd.de

Alternativa pentru Germania (în germană: Alternative für Deutschland / AfD) este un partid politic conservator și eurosceptic din Germania, are un program politic anti-Euro, dar pro-Europa.

Fondat pe 6 februarie 2013, partidul a reușit să acumuleze 4,7% la alegerile federale din 2013, dar nu a trecut pragul electoral de 5%. Alternativa pentru Germania a câștigat mandate la alegerile în Parlamentul European din 2014, dar și la alegerile locale din 2014, 2015 și 2016. Așadar, actualmente Alternativa e reprezentată în Lantagurile Brandenburg, Saxonia, Turingia (din 2014), Bremen, Hamburg (din 2015), Baden-Württemberg, Renania-Palatinat și Saxonia-Anhalt (din 2016)

Rezultate electorale

[modificare | modificare sursă]

Parlamentul federal (Bundestag)

[modificare | modificare sursă]
An Voturi în
circumsc. elect.
Voturi pe
liste lect.
procentaj din
listele elect.
Nr. locurilor
obținute
+/– Statut
2013 810.915 2.056.985 4,7 (#7)
0 / 631
0 Extraparlamentar
2017 5,316,095 5,877,094 12.6 (#3)
94 / 709
94 Opoziție
2021 4,694,017 4,802,097 10.3 (#5)
83 / 735
11 Opoziție

Parlamentul European

[modificare | modificare sursă]
An Voturi în
circumsc. elect.
procentaj Nr. locurilor
obținute
+/–
2014 2.070.014 7,1 (#5)
7 / 96
7
2019 4,103,453 11.0 (#4)
11 / 96
4
2024 6,324,008 15.89 (#2)
15 / 96
4

Rezultate electorale în landtaguri (2013–)

[modificare | modificare sursă]
Parlamentul Anul Nr. voturi % Locuri Guvern
Nr. +

-

Poziție
Baden-Württemberg 2021 473,309 9.7 (5)
17 / 143
6 3 în opoziție
Bavaria 2023 1,999,924 14.6 (3)
32 / 105
10 1 în opoziție
Berlin 2023 137,810 9.1 (5)
17 / 160
8 0 în opoziție
Brandenburg 2019 297,484 23.5 (2)
23 / 88
12 2 în opoziție
Bremen 2023 Nu a participat
0 / 84
5 5 Extraparlamentar
Hamburg 2020 211,327 5.3 (5)
7 / 121
1 5 în opoziție
Hesse 2023 518,674 18.4 (2)
28 / 137
9 2 în opoziție
Saxonia Inferioară 2022 396,839 11.0 (4)
18 / 137
9 1 în opoziție
Mecklenburg-Vorpommern 2021 152,747 16.7 (2)
14 / 71
4 0 în opoziție
Renania de Nord-Westfalia 2022 388,768 5.4 (5)
12 / 199
4 1 în opoziție
Renania-Palatinat 2021 160,273 8.3 (4)
9 / 101
5 3 în opoziție
Saarland 2022 25,718 5.7 (3)
3 / 51
0 1 în opoziție
Saxonia 2019 595,671 27.5 (2)
38 / 119
24 2 în opoziție
Saxonia-Anhalt 2021 221,498 20.8 (2)
23 / 97
2 2 în opoziție
Schleswig-Holstein 2022 61,169 5.9 (6)
0 / 73
5 1 Extraparlamentar
Thuringia 2019 259,359 23.4 (2)
22 / 90
11 2 în opoziție
  1. ^ „CDU und SPD verlieren Mitglieder - Grüne legen deutlich zu”. 
  2. ^ Taub, Amanda; Fisher, Max (). „Germany's Extreme Right Challenges Guilt Over Nazi Past”. The New York Times. 
  3. ^ „Understanding the 'Alternative for Germany': Origins, Aims and Consequences” (PDF). University of Denver. . Accesat în . 
  4. ^ Beyer, Susanne; Fleischhauer, Jan (). „AfD Head Frauke Petry: 'The Immigration of Muslims Will Change Our Culture'. Der Spiegel. 
  5. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite rwpopulism
  6. ^ *Lansford, Tom, ed. (). Political Handbook of the World 2014. SAGE. p. 532. ISBN 978-1-4833-3327-4. 
  7. ^ Nordsieck, Wolfram (). „Germany”. Parties and Elections in Europe. 
  8. ^ Simon Franzmann (). „The Failed Struggle for Office Instead of Votes”. În Gabriele D'Ottavio; Thomas Saalfeld. Germany After the 2013 Elections: Breaking the Mould of Post-Unification Politics?. Ashgate. pp. 166–167. ISBN 978-1-4724-4439-4. 
  9. ^ „Thousands rally in Hanover against anti-Islam AfD party”. Al Jazeera. Accesat în . ... rally in Hanover against anti-Islam AfD party 
  10. ^ Ellyatt, Holly. „Germany's far-right AfD party: 5 things you need to know”. CNBC. Accesat în . Nowadays, the AfD is mainly known for its anti-immigration (namely, anti-Islamic) 
  11. ^ Dancygier, Rafaela. „The anti-Muslim AfD just scored big in Germany's election. What does this mean for German Muslims?”. The Washington Post. Accesat în . 
  12. ^ Pfaffenbach, Kai. „German Election: Anti-Islam AfD Party That Worked With U.S. Ad Agency Predicted To Take Third Place”. Newsweek. Accesat în . Sunday's election in Germany is expected to bring big gains for the hard-right, anti-Islam Alternative for Germany (AfD) party, 
  13. ^ Zeller, Frank. „Anti-migrant, anti-Muslim and anti-Merkel, Germany's AfD set to enter parliament”. The Times of Israel. Accesat în . 
  14. ^ Horn, Heather (). „The Voters Who Want Islam Out of Germany”. The Atlantic. Accesat în . The AfD's founder Bernd Lucke, an economics professor, left the party last summer, condemning rising xenophobia. 
  15. ^ „Germany's far-right AfD: Victim or victor?”. The AfD ran a politically savvy campaign. It tapped into historical grievances in former communist eastern Germany, by co-opting phrases from the dissident movement that brought down the Berlin Wall 30 years ago. The AfD posters demanded a "Wende 2.0", using the German word for the peaceful revolution that brought down East German communism, and the AfD leaders compared Mrs Merkel's government to the Stasi secret police. 
  16. ^ „Germany's Hot New Party Thinks America Is 'Run by Zionists'. Gedeon opposes “feminism,” “sexualism,” and “migrationism” as core elements of what he calls “green communism.” 
  17. ^ „German election: Why this vote matters”. BBC News. . Accesat în . Format:Better source needed
  18. ^ https://www.independent.co.uk/news/uk/politics/germany-s-right-wing-afd-party-surges-new-high-concern-refugee-rises-a6810726.html.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  19. ^
  20. ^ Far-right: „Germany's far-right party will make the Bundestag much noisier”. The Economist. . Accesat în . 
  21. ^ Stijn van Kessel (). Populist Parties in Europe: Agents of Discontent?. Palgrave Macmillan UK. pp. 61–62. ISBN 978-1-137-41411-3. 
  22. ^ Wayne C. Thompson (). Nordic, Central, and Southeastern Europe 2014. Rowman & Littlefield Publishers. p. 283. ISBN 978-1-4758-1224-4. 
  23. ^ Lee McGowan; David Phinnemore (). A Dictionary of the European Union. Taylor & Francis. pp. 23–24. ISBN 978-1-317-44515-9. 
  24. ^ Arzheimer, Kai (). „The AfD: Finally a Successful Right-Wing Populist Eurosceptic Party for Germany”. West European Politics. 38 (3): 535–556. doi:10.1080/01402382.2015.1004230. 

Surse externe

[modificare | modificare sursă]