Alternativă pentru Germania
| Alternativa pentru Germania
germană Alternative für Deutschland, AfD''
| |
|---|---|
 | |
| Președinte | Jörg Meuthen Tino Chrupalla (copreședine) |
| Purtător de cuvânt | Jörg Meuthen |
| Înființat | 6 februarie 2013 |
| Ziar | AfD Kompakt |
| Organizație de tineret | Junge Alternative |
| Număr de membri (mai 2020) | ▼ 34,023[1] |
| Ideologie oficială | |
| Poziție politică | Dreapta[18][19] spre extrema dreaptă[20] Istoric : Centru-dreapta[21][22][23][24] spre dreapta |
| Grup europarlamentar | |
| Culori oficiale | Albastru deschis
Roșu |
| Bundestag | 81 / 736
|
| Landurile Germaniei | 228 / 1884
|
| Parlamentul European | 9 / 96
|
| Prezență online | www.afd.de |
Modifică date / text  |
|
Alternativa pentru Germania (în germană: Alternative für Deutschland / AfD) este un partid politic conservator și eurosceptic din Germania, are un program politic anti-Euro, dar pro-Europa.
Fondat pe 6 februarie 2013, partidul a reușit să acumuleze 4,7% la alegerile federale din 2013, dar nu a trecut pragul electoral de 5%. Alternativa pentru Germania a câștigat mandate la alegerile în Parlamentul European din 2014, dar și la alegerile locale din 2014, 2015 și 2016. Așadar, actualmente Alternativa e reprezentată în Lantagurile Brandenburg, Saxonia, Turingia (din 2014), Bremen, Hamburg (din 2015), Baden-Württemberg, Renania-Palatinat și Saxonia-Anhalt (din 2016)
Rezultate electorale[modificare | modificare sursă]
- Parlamentul federal (Bundestag)
| An | Voturi în circumsc. elect. |
Voturi pe liste lect. |
procentaj din listele elect. |
Nr. locurilor obținute |
+/– | Statut |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 2013 | 810.915 | 2.056.985 | 4,7 (#7) | 0 / 631
|
0 | Extraparlamentar |
| 2017 | 5,316,095 | 5,877,094 | 12.6 (#3) | 94 / 709
|
▲ 94 | Opoziție |
| 2021 | 4,694,017 | 4,802,097 | 10.3 (#5) | 83 / 735
|
▼11 | Opoziție |
- Parlamentul European
| An | Voturi în circumsc. elect. |
procentaj | Nr. locurilor obținute |
+/– |
|---|---|---|---|---|
| 2014 | 2.070.014 | 7,1 (#5) | 7 / 96
|
▲ 7 |
| 2019 | 4,103,453 | 11.0 | 11 / 96
|
▲ 4 |
- Rezultate electorale în landtaguri (2013–)
| Parlamentul | Anul | Nr. voturi | % | Locuri | Guvern | ||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Nr. | +
- |
Poziție | |||||
| Baden-Württemberg | 2021 | 473,309 | 9.7 (5) ▼ | 17 / 143
|
▼6 | ▲3 | în opoziție |
| Bavaria | 2018 | 1,383,866 | 10.2 (4) ▲ | 22 / 105
|
▲22 | ▲4 | în opoziție |
| Berlin | 2016 | 231,325 | 14.2 (5) ▲ | 25 / 160
|
▲25 | ▲5 | în opoziție |
| Brandenburg | 2019 | 297,484 | 23.5 (2) ▲ | 23 / 88
|
▲12 | ▲2 | în opoziție |
| Bremen | 2019 | 89,744 | 6.1 (5) ▲ | 5 / 84
|
▲1 | ▲5 | în opoziție |
| Hamburg | 2020 | 211,327 | 5.3 (5) ▼ | 7 / 121
|
▼1 | ▲5 | în opoziție |
| Hesse | 2018 | 378,692 | 13.1 (4) ▲ | 19 / 137
|
▲19 | ▲4 | în opoziție |
| Saxonia Inferioară | 2017 | 235,840 | 6.2 (5) ▲ | 9 / 137
|
▲9 | ▲5 | în opoziție |
| Mecklenburg-Vorpommern | 2016 | 167,453 | 20.8 (2) ▲ | 18 / 71
|
▲18 | ▲2 | în opoziție |
| Renania de Nord-Westfalia | 2017 | 624,552 | 7.4 (4) ▲ | 16 / 199
|
▲16 | ▲4 | în opoziție |
| Rhineland-Palatinate | 2021 | 160,273 | 8.3 (4) ▼ | 9 / 101
|
▼5 | ▲3 | în opoziție |
| Saarland | 2017 | 32,971 | 6.2 (4) ▲ | 3 / 51
|
▲3 | ▲4 | în opoziție |
| Saxonia | 2019 | 595,671 | 27.5 (2) ▲ | 38 / 119
|
▲24 | ▲2 | în opoziție |
| Saxonia-Anhalt | 2021 | 221,498 | 20.8 (2) ▼ | 23 / 97
|
▼2 | ▲2 | în opoziție |
| Schleswig-Holstein | 2017 | 86,275 | 5.9 (5) ▲ | 5 / 73
|
▲5 | ▲5 | în opoziție |
| Thuringia | 2019 | 259,359 | 23.4 (2) ▲ | 22 / 90
|
▲11 | ▲2 | în opoziție |
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ „CDU und SPD verlieren Mitglieder - Grüne legen deutlich zu”.
- ^ Taub, Amanda; Fisher, Max (). „Germany's Extreme Right Challenges Guilt Over Nazi Past”. The New York Times.
- ^ „Understanding the 'Alternative for Germany': Origins, Aims and Consequences” (PDF). University of Denver. . Accesat în .
- ^ Beyer, Susanne; Fleischhauer, Jan (). „AfD Head Frauke Petry: 'The Immigration of Muslims Will Change Our Culture'”. Der Spiegel.
- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numiterwpopulism - ^ *Lansford, Tom, ed. (). Political Handbook of the World 2014. SAGE. p. 532. ISBN 978-1-4833-3327-4.
- Dervis, Kemal; Mistral, Jacques (). „Overview”. În Dervis, Kemal; Mistral, Jacques. Europe's Crisis, Europe's Future. Brookings Institution Press. p. 13. ISBN 978-0-8157-2554-1.
- Ladrech, Robert (). „Europeanization of National Politics: the centrality of politics parties”. În Magone, José M. Routledge Handbook of European Politics. Routledge. p. 580. ISBN 978-1-317-62836-1.
- William T. Daniel (). Career Behaviour and the European Parliament: All Roads Lead Through Brussels?. Oxford University Press. p. 135. ISBN 978-0-19-871640-2.
- ^ Nordsieck, Wolfram (). „Germany”. Parties and Elections in Europe.
- ^ Simon Franzmann (). „The Failed Struggle for Office Instead of Votes”. În Gabriele D'Ottavio; Thomas Saalfeld. Germany After the 2013 Elections: Breaking the Mould of Post-Unification Politics?. Ashgate. pp. 166–167. ISBN 978-1-4724-4439-4.
- ^
„Thousands rally in Hanover against anti-Islam AfD party”. Al Jazeera. Accesat în .
... rally in Hanover against anti-Islam AfD party
- ^
Ellyatt, Holly. „Germany's far-right AfD party: 5 things you need to know”. CNBC. Accesat în .
Nowadays, the AfD is mainly known for its anti-immigration (namely, anti-Islamic)
- ^ Dancygier, Rafaela. „The anti-Muslim AfD just scored big in Germany's election. What does this mean for German Muslims?”. The Washington Post. Accesat în .
- ^
Pfaffenbach, Kai. „German Election: Anti-Islam AfD Party That Worked With U.S. Ad Agency Predicted To Take Third Place”. Newsweek. Accesat în .
Sunday's election in Germany is expected to bring big gains for the hard-right, anti-Islam Alternative for Germany (AfD) party,
- ^ Zeller, Frank. „Anti-migrant, anti-Muslim and anti-Merkel, Germany's AfD set to enter parliament”. The Times of Israel. Accesat în .
- ^ Horn, Heather (). „The Voters Who Want Islam Out of Germany”. The Atlantic. Accesat în .
The AfD's founder Bernd Lucke, an economics professor, left the party last summer, condemning rising xenophobia.
- ^ „Germany's far-right AfD: Victim or victor?”.
The AfD ran a politically savvy campaign. It tapped into historical grievances in former communist eastern Germany, by co-opting phrases from the dissident movement that brought down the Berlin Wall 30 years ago. The AfD posters demanded a "Wende 2.0", using the German word for the peaceful revolution that brought down East German communism, and the AfD leaders compared Mrs Merkel's government to the Stasi secret police.
- ^ „Germany's Hot New Party Thinks America Is 'Run by Zionists'”.
Gedeon opposes “feminism,” “sexualism,” and “migrationism” as core elements of what he calls “green communism.”
- ^ „German election: Why this vote matters”. BBC News. . Accesat în .Format:Better source needed
- ^ https://www.independent.co.uk/news/uk/politics/germany-s-right-wing-afd-party-surges-new-high-concern-refugee-rises-a6810726.html. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^
- „Germany's populist AfD seeks to turn online 'censorship' to its advantage”. Deutsche Welle. . Accesat în .
- Stone, Jon (). „Germany's right-wing AfD party surges to new high amid concern over refugees”. The Independent. Accesat în .
Germany's eurosceptic right-wing party has hit a new all-time high in the opinion polls as concern about migration rises in the country.
- Conradis, Brandon (). „New poll shows Alternative for Germany gaining support”. Deutsche Welle. Accesat în .
The right-wing Alternative for Germany (AfD) has garnered some of its best numbers yet in a nationwide poll.
- Benner, Thorsten (). „Germany's Right-Wing Challenge”. Foreign Affairs. Accesat în .
All of that is now changing fast, thanks mostly to the rise of the right-wing Alternative for Germany (AfD) party, which is capitalizing on widespread discontent with Merkel's refugee policy.
- Clasmann, Anne-Beatrice (). „Right-wing German party Alternative for Germany adopts anti-Islam policy”. The Sydney Morning Herald. Accesat în .
The right-wing Alternative for Germany party declared that 'Islam does not belong in Germany' as it passed its new party manifesto on Sunday.
- „Germany AfD conference: party adopts anti-Islam policy”. BBC News. . Accesat în .
The German right-wing party Alternative für Deutschland (AfD) has adopted an explicitly anti-Islam policy.
- ^ Far-right:
„Germany's far-right party will make the Bundestag much noisier”. The Economist. . Accesat în .
- Ehrhardt, Sabine (). „Germany's far-right AfD chooses nationalist as co-leader”. Reuters. Accesat în .
- „German election: How right-wing is nationalist AfD?”. BBC News. .
Is it far-right? Yes.
- Eddy, Melissa (). „Far Right Upsets Tradition of Consensus in New German Parliament”. The New York Times.
the Alternative for Germany, the first far-right party to enter Parliament in decades
- Chase, Jefferson Chase (). „AfD: What you need to know about Germany's far-right party”. Deutsche Welle.
- Schuetz, Simon (). „The 'Very Different' Leaders of Germany's Far-Right AfD Party”. NPR.
- Rainer, Buergin (). „German Far-Right AfD Is in Parliament. Now What?”. Bloomberg.
- Farand, Chloe (). „Germany's far-right AfD says it is 'ready' to take advantage of political stalemate”. The Independent.
- Oltermann, Philip (). „Germany's far-right AfD sidelines moderates as police and protesters clash”. The Guardian. Accesat în .
- Ellyatt, Holly (). „Germany's far-right AfD party: 5 things you need to know”. CNBC.
- Kamran Khan; Tim McNamara (). „Citizenship, immigration laws, and language”. În Canagarajah, Suresh. The Routledge Handbook of Migration and Language. Taylor & Francis. p. 464. ISBN 978-1-317-62434-9.
- Jon Nixon (). „Introduction: Thinking Within, Against, and Beyond Austerity”. În Jon Nixon. Higher Education in Austerity Europe. Bloomsbury. p. 18. ISBN 978-1-4742-7727-3.
- „Just how far to the right is AfD?”. . Accesat în .
- Heinze, Anna-Sophie (). „Zum schwierigen Umgang mit der AfD in den Parlamenten: Arbeitsweise, Reaktionen, Effekte”. Zeitschrift für Politikwissenschaft (în germană). 31 (1): 133–150. doi:10.1007/s41358-020-00245-0
. ISSN 2366-2638. Der 2013 gegründeten „Alternative für Deutschland“ (AfD) gelang es – anders als früheren Rechtsaußenparteien wie der NPD, DVU oder den Republikanern
- ^ Stijn van Kessel (). Populist Parties in Europe: Agents of Discontent?. Palgrave Macmillan UK. pp. 61–62. ISBN 978-1-137-41411-3.
- ^ Wayne C. Thompson (). Nordic, Central, and Southeastern Europe 2014. Rowman & Littlefield Publishers. p. 283. ISBN 978-1-4758-1224-4.
- ^ Lee McGowan; David Phinnemore (). A Dictionary of the European Union. Taylor & Francis. pp. 23–24. ISBN 978-1-317-44515-9.
- ^ Arzheimer, Kai (). „The AfD: Finally a Successful Right-Wing Populist Eurosceptic Party for Germany”. West European Politics. 38 (3): 535–556. doi:10.1080/01402382.2015.1004230.
