Alfons Mucha
.jpg)
.svg){kind=small}
Alfons Maria Mucha[21][22] (cehă: [ˈalfons ˈmuxa] (
); n. 24 iulie 1860 – d. 14 iulie 1939), cunoscut în limbile engleză și franceză ca Alphonse Mucha, a fost artist vizual, pictor și artist decorator ceh, care a excelat în stilul Art Nouveau,[23] bine cunoscut pentru stilul său unic. El a realizat mai multe picturi, ilustrații, afișe publicitare, cărți poștale, desene și modele.
Primii ani
[modificare | modificare sursă]Alphonse Maria Mucha s-a născut în orașul Ivancice din Moravia (în prezent, o regiune a Republicii Cehe). În 1871 a devenit cântăreț în corul Catedralei Sf. Petru din Brno, unde își efectua educația școlară secundară. Acolo a avut prima revelație în fața frumuseței artei baroce. Pe parcursul celor patru ani de studii acolo, el a închegat o prietenie strânsă cu Leoš Janáček, care va deveni cel mai mare compozitor ceh al generației sale.[24] Deși talentul muzical i-ar fi permis să-și continue studiile la școlile înalte din capitala moravă Brno, desenul a fost principalul său hobby încă din copilărie. El a realizat picturi decorative în Moravia, în principal decoruri de teatru. În 1879 s-a mutat la Viena pentru a lucra la o mare companie vieneză ce realiza decoruri de teatru, timp în care și-a continuat educația artistică la nivel informal. Atunci când un incendiu a distrus afacerea angajatorului său în 1881, el s-a întors în Moravia și a lucrat în mod independent ca pictor de portrete și de obiecte decorative. Contele Karl Khuen din Mikulov l-a angajat pe Mucha pentru a decora Castelul Hrušovany Emmahof cu picturi murale și a fost atât de impresionat încât a fost de acord să sponsorizeze instruirea formală a lui Mucha la Academia de Arte Frumoase din München.
Mucha s-a mutat la Paris în 1887, unde și-a continuat studiile la Academia Julian și la Académie Colarossi. În afară de studii, el a lucrat la realizarea de ilustrații pentru reviste și afișe publicitare. În preajma Crăciunului anului 1894, Mucha a intrat întâmplător într-o imprimerie unde a aflat că s-a ivit necesitatea bruscă și neașteptată de realizare a unui nou afiș publicitar pentru o piesă cu Sarah Bernhardt, cea mai cunoscută actriță din Paris, la Théâtre de la Renaissance de pe Bulevardul Saint-Martin. Mucha s-a oferit voluntar pentru a produce un afiș litografiat în termen de două săptămâni, iar la 1 ianuarie 1895 afișul publicitar pentru piesa Gismonda de Victorien Sardou a fost postat în oraș, unde a atras multă atenție.[25]
Bernhardt a fost atât de mulțumită de succesul acestui prim poster că a încheiat un contract pe șase ani cu Mucha.
Mucha a produs un număr mare de picturi, postere, afișe publicitare și ilustrații de carte, precum și modele pentru bijuterii, covoare, tapet și decoruri de teatru în ceea ce a fost numit inițial stilul Mucha, dar a devenit cunoscut sub numele de Art Nouveau (expresie franceză pentru „artă nouă”). Lucrările artistice ale lui Mucha prezintă frecvent femei tinere și frumoase, cu costumații vaporoase într-un vag stil Neoclasic, înconjurate de multe ori de flori luxuriante care uneori formează halouri în spatele capului lor. În contrast cu contemporane poster de decizie a folosit culori pastelate.[26]
Stilul lui Mucha a dobândit o celebritate internațională cu prilejul Expoziției Universale de la Paris din 1900, despre care Mucha a spus: „cred că [Expoziția Universală] a avut unele contribuții spre a aduce valorile estetice în arte și meșteșuguri”.[27] El a decorat pavilionul Bosniei și Herțegovina și a colaborat la decorarea pavilionului austriac. Stilul său Art Nouveau a fost de multe ori imitat. Mucha a încercat să se distanțeze de acest stil de-a lungul vieții sale; el a insistat întotdeauna că, mai mult decât menținerea unei forme stilistice la modă, picturile sale au fost în întregime un produs al său și al artei cehe.[25] El a declarat că arta există doar pentru a comunica un mesaj spiritual și nimic mai mult; de aici provine frustrarea lui față de faima pe care și-a câștigat-o prin arta sa comercială, deoarece el voia să se concentreze pe mai multe proiecte artistice.
Căsătorie
[modificare | modificare sursă].jpg)
Mucha s-a căsătorit cu Maruška (Marie/Maria) Chytilová în 10 iunie 1906, la Praga. Cuplul a vizitat SUA din 1906 până în 1910, timp în care fiica lor, Jaroslava, s-a născut la New York. De asemenea, ei au avut un fiu, Jiří, (născut la 12 martie 1915 în Praga; a murit la 5 aprilie 1991, în Praga), care a devenit mai târziu jurnalist, scriitor, scenarist, autor de romane autobiografice și de studii ale operei tatălui său. Mucha s-a așteptat să câștige bani în SUA pentru a finanța proiectele sale naționaliste care să demonstreze cehilor că el nu s-a „vândut”.[25] El a fost asistat de către milionarul Charles R. Crane, care și-a folosit averea pentru a contribui la promovarea revoluțiilor și, după întâlnirea cu Thomas Masaryk, a naționalismului slav. Alphonse și familia sa s-au întors în Cehoslovacia și s-a stabilit în Praga, unde el a decorat clădirea teatrului și și-a folosit timpul și talentul pentru a realiza picturi murale în biroul primarului din Casa Municipala și în alte locuri din oraș și din afara sa. Atunci când Cehoslovacia și-a câștigat independența după Primul Război Mondial, Mucha a proiectat noile timbre poștale și bancnote, precum și alte documente guvernamentale pentru noul stat.
Le Pater
[modificare | modificare sursă]Mucha a considerat că publicația Le Pater a fost capodopera sa imprimată și s-a referit la ea în ediția din 5 ianuarie 1900 a ziarului New York Sun, afirmând că și-a „pus [lui] sufletul în ea”. Imprimat la 20 decembrie 1899, Le Pater a fost examinarea ocultă de către Mucha a temelor din Rugăciunea către Domnul și doar 510 exemplare au fost realizate.[28]
Epopeea slavă
[modificare | modificare sursă]
Mucha a petrecut mulți ani lucrând la ceea ce el a considerat ca fiind capodopera artistică a vieții sale, Epopeea slavă (Slovanská epopej), o serie de douăzeci de tablouri imense ce ilustrau istoria poporului ceh și a slavilor, în general, pe care a dăruit-o orașului Praga în 1928. El a vrut să realizeze o astfel de serie, o celebrare a istoriei slave, încă de când era tânăr. Începând din 1963 și până în 2012, seria a fost expusă în castelul Moravský Krumlov din regiunea Moravia de Sud. Începând din 2012 ea este expusă în Galeria Națională organizată în Palatul Veletržní din Praga.[29]
Moartea
[modificare | modificare sursă]Valul în creștere al fascismului de la sfârșitul anilor 1930 a făcut ca lucrările lui Mucha și naționalismul său slav să fie denunțate în presă ca „reacționare”. Când Armata Germană a intrat în Cehoslovacia în primăvara anului 1939, Mucha s-a aflat printre primele persoane ce au fost arestate de către Gestapo. Artistul îmbătrânit s-a îmbolnăvit de pneumonie în timpul interogatoriului său. Deși a fost eliberat în cele din urmă, sănătatea sa a fost deteriorată în urma acestei anchete. A murit la Praga la 14 iulie 1939, ca urmare a unei infecții pulmonare, și a fost înmormântat în cimitirul Vyšehrad.[23]
Moștenire
[modificare | modificare sursă]Deși se bucură azi de o mare popularitate, stilul lui Mucha a fost considerat depășit la momentul în care a murit. Fiul său, Jiří Mucha, și-a dedicat o mare parte a vieții pentru a scrie cărți despre tatăl său pentru a atrage atenția asupra operei sale artistice. În propria lui țară, noile autorități nu au fost însă interesate de opera artistică a lui Mucha. Epopeea slavă a fost rulată și depozitată timp de douăzeci și cinci de ani înainte de a fi expusă la Moravský Krumlov, iar un muzeu Mucha a fost deschis la Praga, fiind administrat de nepotul său, John Mucha.[25]
Activitatea lui Mucha a continuat să producă treziri periodice a interesului unor ilustratori și artiști. Interesul față de stilul distinct al lui Mucha a cunoscut o puternică revigorare în timpul anilor 1960 (cu un interes general în Art Nouveau)[30] și este evidentă în mod deosebit în posterele psihedelice ale Hapshash and the Coloured Coat, numele colectiv al artiștilor britanici, Michael English and Nigel Waymouth, și Bob Masse.[31]
Activitatea lui Mucha l-a influențat mult pe pictorul stuckist Paul Harvey.[32]
Trupa Soilent Green a folosit o pictură a lui Mucha pentru coperta albumului Sewn Mouth Secrets.[33]
Unul dintre picturile lui Mucha, Quo Vadis sau alternativ Petronius și Eunice, a făcut obiectul unui litigiu în 1986. Sentința judecătorului detaliază o mare parte a vieții și activității lui Mucha.[34]
Printre multe alte realizări, Mucha a fost, de asemenea, cel care a reînviat Francmasoneria Cehă.[35]
Una dintre cele mai mari colecții de lucrări ale lui Mucha se află în posesia fostului jucător profesionist de tenis (ce a fost nr. 1 pe plan mondial) Ivan Lendl, care a început colecționarea lucrările sale după întâlnirea cu Jiří Mucha în 1982. Colecția sa a fost expus public pentru prima dată în 2013, la Praga.[36]
Galerie
[modificare | modificare sursă]- Artă decorativă
-
Biscuits LeFèvre-Utile -
Bières de la Meuse -
Cap bizantin: Brunetă -
Fumătoare de țigarete -
Poezia -
Zodiac -
Vară -
Primăvară, 1896 -
Vară, 1896 -
Toamnă, 1896 -
Iarnă, 1896 -
Artele, Pictura -
Artele, Dansul, 1898 -
Moët & Chandon Crémant Impérial, 1899 -
Ioana d'Arc, Maude Adams 1909
- Altele
-
Studiu al unui om așezat, 1891 -
Ilustrație din Le Pater -
Ilustrație din Le Pater -
Vitraliu realizat de Mucha în Catedrala Sf. Vitus în interiorul Castelului Praga -
Madame Deschamps -
Epopeea slavă a lui Mucha -
Epopeea slavă a lui Mucha -
Portret de femeie
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e f g h i https://hedendaagsesieraden.nl/2022/11/05/alphonse-mucha/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Encyclopédie du symbolisme[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b c https://www.theartstory.org/artist/mucha-alphonse/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Alphons Maria Mucha, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ a b Alphonse Mucha, SNAC, accesat în
- ^ Alfons Mucha, Allgemeines Künstlerlexikon Online
- ^ a b Alphonse Marie Mucha, Internet Speculative Fiction Database, accesat în
- ^ a b c d Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b Artists + Artworks, accesat în
- ^ „Alfons Mucha”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c REGO, accesat în
- ^ a b The Fine Art Archive, accesat în
- ^ Alfons Maria Mucha, Encyklopedie dějin města Brna
- ^ „Alfons Mucha”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ BillionGraves
- ^ Find a Grave, accesat în
- ^ Mucha at a glance (în engleză)
- ^ a b c „Alfons Mucha”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ "Mucha, Alphonse", Grove Dictionary of Art Online.
- ^ "New Town", Frommers Eastern Europe, p. 244.
- ^ a b „Mucha, Noted Artist, Dropped First Name; Death Due To Shock Caused By Germans' Seizure Of Prague”. New York Times. . Accesat în .
The artist Mucha—he always signed his work without his given name, which he preferred to ignore—died here ...
- ^ Patrick, Bade, Mucha, Parkstone Press, ISBN 978-1-78042-230-5
- ^ a b c d An Introduction to the Work of Alphonse Mucha and Art Nouveau Arhivat în , la Wayback Machine., lecture by Ian Johnston of Malaspina University-College, Nanaimo, BC.
- ^ Anna Dvorak. “Illustrations for Books and Periodicals.”, page 134 in Alphonse Mucha: The Complete Graphic Works. Ed. Anne Bridges. NY: Harmony, 1980.
- ^ Alphonse Mucha;Documents Decoratifs 1902
- ^ The Sun newspaper, 5 January 1900, citat în „Alphonse Mucha”. Century Guild Gallery. Arhivat din originalul de la .
- ^ Jiřičná, Klára (). „Slav Epic finally on display”. The Prague Post. Arhivat din originalul de la .
- ^ Fraser, Julie. H. "Recycling art" style2000.com.
- ^ Masse, Bob. "Bob Masse's 60's Rock and Roll Art and Concert Posters" Retrieved April 2011.
- ^ Milner, Frank ed. The Stuckists Punk Victorian, p.74, National Museums Liverpool, 2004. ISBN 1-902700-27-9
- ^ „Soilent Green”. Metal Blade Records. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- ^ „Project Posner”. Project Posner. Accesat în .
- ^ „Tajné společenství v Čechách – zednáři” [Secret society in the Czech Republic - Freemasons] (în Czech). ČT24. . Accesat în .
- ^ Ivan Lendl: Alphonse Mucha, retrieved 16 July 2014.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- Website of the Mucha Foundation
- Website of Mucha Museum in Prague
- The Slav Epic official site (EN)
- The Slav Epic Arhivat în , la Wayback Machine.
- Painting by Mucha Graces Pisek, N. Dak., Church
- Mucha Gallery at MuseumSyndicate Arhivat în , la Wayback Machine.
- Alphonse Mucha Selected Works Arhivat în , la Wayback Machine.
