Alessandro Blasetti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Alessandro Blasetti
Alessandro Blasetti 1965.jpg
Regizorul Alessandro Blasetti
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Roma, Regatul Italiei[5] Modificați la Wikidata
Decedat (86 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Roma, Italia[6] Modificați la Wikidata
Înmormântat cimitero del Verano[*][[cimitero del Verano (cemetery in Rome)|​]][7] Modificați la Wikidata
CetățenieItalia Italia
Ocupațieregizor de film
scenarist
regizor de teatru
critic cinematografic
Alma materUniversitatea Sapienza din Roma
Ani de activitate1929 – 1978
Alte premii
Ordinul de Merit al Republicii Italiene în grad de Mare Cavaler[*] (1980)
Leone d'oro alla carriera[*][[Leone d'oro alla carriera |​]]
David di Donatello per il miglior regista[*][[David di Donatello per il miglior regista (annual Italian film award)|​]]
Nastro d'argento al regista del miglior film[*][[Nastro d'argento al regista del miglior film (Italian film award)|​]] Modificați la Wikidata
Prezență online
Alessandro Blasetti în 1954

Alessandro Blasetti (n. ,[1][2][3][4] Roma, Regatul Italiei[5] – d. ,[1][2][3][4] Roma, Italia[6]) a fost un regizor și scenarist, licențiat în drept critic cinematografic italian care a influențat neorealismul italian cu filmul Evadare sentimentală (Quattro passi fra le nuvole, 1942). Blasetti a fost una dintre figurile principale ale cinematografiei italiene în perioada interbelică.

Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără Mantia (Palio, 1932), Coroana de fier (La corona di ferro, 1941), Prima împărtășanie (1950)[8] și Eu, eu, eu... și ceilalți.

Biografie[modificare | modificare sursă]

După ce a urmat academia militară din 1917 până în 1918, Blasetti a lucrat pentru ca funcționar de bancă și a absolvit dreptul în 1924. Pasiunea pentru cinema l-a determinat să scrie recenzii pentru L'Impero în 1925; în cele din urmă a fondat în 1927 Il Cinematografo și în cele din urmă Lo spettacolo d'Italia împreună cu alți intelectuali.

În 1928 a trecut la regie, primul său film Sole a fost deja un succes și este considerat un precursor al neorealismului. Doar câteva scene au supraviețuit din acest film zurnat în Mlaștinile Pontine. Al doilea film al său, Nerone, este unul dintre filmele istorice monumentale, după care Blasetti a trecut și la comedii.

Blasetti a avut succes atât la public, cât și la critici, creativitatea lui i-a permis să recunoască noi tendințe și să le însușească rapid sau chiar să le inițieze. Există exemple timpurii de vedetism (Păcat că ești o canalie, 1954 cu Sophia Loren) și documentarele sexy (Europa di notte, 1959), precursoarele genului de filme mondo.

Din 1964 Blasetti a lucrat și pentru televiziune. Printre lucrări notabile se numără seria în două părți Napoli 1860: La fine dei Borboni și seria în trei părți Racconti di fantascienza din 1979.

În 1967 a fost președintele juriului la Festivalul de Film de la Cannes.

Filmografie selectivă[modificare | modificare sursă]

Blasetti în propriul rol din filmul Cea mai frumoasă (1951)
Scenă din filmul Păcat că ești o canalie (1954)

Premii[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Alessandro Blasetti”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b c d Alessandro Blasetti, SNAC, accesat în  
  4. ^ a b c d Alessandro Blasetti, Find a Grave, accesat în  
  5. ^ a b „Alessandro Blasetti”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b „Alessandro Blasetti”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ Find a Grave 
  8. ^ Cristian, Cornel; Rîpeanu, Bujor T., DICȚIONAR CINEMATOGRAFIC, București, 1974: Editura Meridiane, pp 57; 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cristian, Cornel; Rîpeanu, Bujor T., DICȚIONAR CINEMATOGRAFIC, București, 1974: Editura Meridiane, 510 pag.; 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons-logo.svg Materiale media legate de Alessandro Blasetti la Wikimedia Commons