Ajunul Anului Nou
 | Acest articol sau secțiune reprezintă în principal viziunea românească asupra acestui subiect și nu neapărat felul în care este perceput acesta la nivel mondial. Puteți să îmbunătățiți acest articol, discuta problema pe pagina de discuție sau să creați un articol nou, după caz. |
| Ajunul Anului Nou | |
 | |
| Nume oficial | Ajunul Anului Nou |
|---|---|
| Altă denumire | Hogmanay (Scoția), Calennig (Țara Galilor), Silvestru (Austria, Cehia, Croația, Franța, Germania, Israel, Italia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria), Réveillon de la Saint-Sylvestre (Franța și Brazilia), Old Year's Night (Caraibe și Islanda) Ano Novo (Brazilia, Portugalia), Año Nuevo (America Latină), Nochevieja (Spania), Cap d'Any (Zonele catalane), Oud en Nieuw (Olanda, Belgia, Surinam, Antilele Olandeze) Nyårsafton (Suedia) Uusivuosi (Finlanda) |
| Sărbătorită de | toată lumea |
| Data | 31 decembrie |
| Festivități | adunări sociale |
| Observări | ultima zi a anului din calendarul gregorian |
| Asociere | Anul Nou |
Modifică date / text  | |
Ajunul Anului Nou, Revelionul sau Sfântul Silvestru este ziua de 31 decembrie, ultima zi a anului din calendarul gregorian. În societățile moderne, Ajunul Anului Nou este sărbătorit în adunări sociale, în timpul cărora participanții dansează, mănâncă, consumă băuturi alcoolice și urmăresc focuri de artificii care marchează începutul noului an (excepția a fost anul 2020, unde nu au fost focuri de artificii, petreceri, etc., în majoritatea țărilor din lume, din cauza pandemiei Covid-19).
În România
[modificare | modificare sursă]Pe 31 decembrie, în România, sătenii merg cu plugușorul din casă în casă pentru a ura lumea de Anul Nou, dorindu-le un „prosper nou an” (La mulți ani!).[1]
În această zi se pregătesc bucate alese, băuturi pe măsura evenimentului care urmează, adică Revelionul, și se pun la punct detaliile prin care se trimit felicitări și urări. În diferite zone ale României se practică jocuri cu măști (dansul mascaților) sau se cântă Sorcova de unde vine și sorcovitul (agitarea unei baghete pentru urări), unde se urează ca anul ce vine să fie mai bogat și mai norocos. Sorcovitul poate fi și prilej de blesteme.[2]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Moș Crăciun cu plete dalbe: Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou. Iași: Porțile Orientului. . p. 121-148.
- ^ Marin Marian Bălașa Descolindatul și economia blestemului Arhivat în , la Wayback Machine. Săptămâna Financiară, 12 ianuarie 2007.
