Agaricaceae

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Agaricacee)
Salt la: Navigare, căutare
Agaricaceae
Horse mushroom (Agaricus arvensis).jpg
Agaricus arvensis
Clasificare științifică
Domeniu: Eucariote
Regn: Fungi
Încrengătură: Basidiomycota
Clasă: Agaricomycetes
Ordin: Agaricales
Familie: Agaricaceae
Chevall. (1826)
Genul tip
Agaricus
L. (1753)
Genuri

Familia Agaricaceae-lor sunt ciuperci de încrengătura Basidiomycota din ordinul Agaricales, clasa Agaricomycetes care includ marele gen Agaricus precum și alți bureți din ordinul Basidiomycota clasificate anterior în familiile Tulostomataceae, Lepiotaceae și Lycoperdaceae. Familia are peste 2.500 de specii descrise, încadrate în mai mult de 100 de genuri. Această familie constă in principal din saprofiți, care pot fi găsiți atât în păduri foioase și de conifere ca și prin pășuni tufișuri, livezi, în parcuri precum pe compost și așchii de lemn. Multe acestor specii trăiesc de obicei în grupuri sau în cercuri mari.[1] Familia Agaricaceae crește pe toate continentele (în afară de Antarctică) din primăvară până în toamnă. Expresia Agaricacee pentru limba română nu este validitată.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În anul 1753, renumitul om de știință suedez Carl von Linné a circumscris inițial în lucrarea sa Species plantarum un mare gen de ciuperci sub numele Agaricus.[2] În anul 1826, botanistul francez François Fulgis Chevallier a descris o familie de bureți sub denumirea Agaricaceae, cu refer la numele taxonomic de gen al lui Linné, dat de peste 70 de ani mai înainte, publicând-o în opera sa Flore générale des environs de Paris, selon la méthode naturelle.[3]

În sfârșit, în 1949, micologul german Rolf Singer (1906-1994) a împărțit în lucrarea sa bazală privind ordinul Agaricales, familia Agaricaceae în patru încrengături (subfamilii) care se disting în mare parte din cauza culorii sporilor: Leucocoprinus, Agaricaceae, Lepiotaceae și Cystodermateae. De asemenea vechile familii Tulostomataceae, Battarreaceae, Lycoperdaceae și Mycenastraceae au fost încadrate, pe baza de studii moleculare filogenetice, în familia Agaricaceae până în 1986.[4][5]

Caractere morfologice[modificare | modificare sursă]

Basidii schematizate

Speciile familiei Agaricaceae folosesc o varietate largă de morfologie a corpului de fructe. Cu toate că forma pileată (adică, cu pălărie și lamele) este predominantă, de asemenea sunt încorporate formele fostelor familii Gasteromycetes, de exemplu soiul Lycoperdon perlatum (Cașul ciorii) și multe de fel secotioid, bureți de stadiu intermediar între ciupercă cu pălărie și exoperidiu ca de exemplu Cyathus striatus.

Genurile subclasei Agaricomycetidae cuprind specii al căror corp de fructificare are formă de pălărie așezată pe un picior. Pe Himenoforul cu lamele subțiri pe partea inferioară a pălăriei se dezvoltă himeniul, alcătuit din câteva rânduri de basidii. Lamelele stau de obicei libere (astfel încât nu au contact cu piciorul). Pălăria este mai mult sau mai puțin plată sau cocoșată, suprafața fiind netedă, dar și crustată, solzoasă sau cu fulgi. Piciorul este aproape întotdeauna conectat central cu pălăria, câteodată bulbat la bază și poartă adesea oară o manșetă la mijlocul piciorului. Acest inel membranos precum fulgii respectiv solzii care apar frecvent pe pălărie sunt rămășițe ale vălului parțial (Velum partiale).

Sporii sunt netezi sau ornamentați și se decolorează uneori cu regenții de iod. Culorarea sporilor poate varia. Pulberea lor poate fi de culoare albă (Leucoagaricus leucothites) până la verzui (Chlorophyllum), ocru (Limacella), portocaliu (Phaeolepiota aurea), roz (Leucoagaricus) sau negricios (Agaricus, Coprinus), dar niciodată este de un maro de rugină sau scorțișoară.[6]

Sistematică[modificare | modificare sursă]

În această mare familie sunt cuprinse 2.500 de specii în mai mult de 100 de genuri. Studii recente în biologia moleculară au revoluționat clasificarea. Astfel aparțin, ca deja scris, nu numai genurile Baltarrea, Lycoperdon sau Tulostoma acestei familii, ci și, după recunoașteri noi, genul Coprinus).[7]

Următoarea listă conține doar cele mai importante genuri în cadrul familiei Agaricaceae. Pentru mai mult vezi în Taxobox sub rubrica Genuri sau în lista completă oferită în legătura.[8]

Genuri în familia Agaricaceae:
  • Agaricus
  • Chlorophyllum
  • Coprinus
  • Cystoagaricus
  • Cystoderma
  • Cystolepiota
  • Hymengaricus
  • Lepiota
  • Leucoagaricus
  • Leucocoprinus
  • Lycoperdon
  • Macrolepiota
  • Melanophyllum
  • Micropsalliota
  • Phaeopholiota
  • Phlebonema
  • Rugosospora
  • Volvigerum
  • Volvolepiota
  • Xanthagaricus
  • Sericeomyces

Familia Agaricaceae în imagini[modificare | modificare sursă]

Semnificație[modificare | modificare sursă]

Agaricus bisporus

Attamyces și unele specii ale lui Leucoagaricus au o relație co-evolutivă cu furnici, fiind astfel de mare valoare pentru pământul pădurilor. În horticultură în special speciile Leucocoprinus sunt de importanță ca coloniști și descompunători de compost precum de așchii de lemn. Sporii lor par să fie rezistenți la sterilizarea cu abur.[6]

Agaricus bisporus este cel mai important burete comestibil cultivat în întreaga lume. El a fost cultivat pentru prima dată la Paris de Olivier de Serres (1539-1619) pe vremea regelui Ludovic al XIII-lea al Franței. Din cauza conținutului său ridicat de vitamine (B2, B3, B5, B7 și B9, D, E și K), proteine și fibre precum de potasiu, fier și zinc, având un conținut scăzut de grăsimi și astfel o valoare calorifică scăzută, șampinionul este de mare interes pentru nutriție.[9][10]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 34-40, 50-51, 56-57 ISBN 3-405-11774-7
  2. ^ Carolus Linnaeus: „Species plantarum”, vol. 2, Editura Laurentius Salvius, Holmiae 1753, p. 1171-1176
  3. ^ F. F. Chevallier: „Flore générale des environs de Paris, selon la méthode naturelle”, vol. 1, Editura Ferra Jeune, Paris 1826, p. 121
  4. ^ Rolf Singer: „Die Agaricales in der modernen Taxonomie”, Jurnalul Lilloa, Editura Cramer, Weinheim 1949, p. 1-184
  5. ^ Rolf Singer: „Die Agaricales in der modernen Taxonomie”, ed. a 4-a, Editura Koeltz, Königstein im Taunus 1986, p. 465 pp., ISBN 3-87429-254-1
  6. ^ a b P. Cannon & P. Kirk: „Fungal Families of the World, Editura CAB International, Wallingford 2007, p. 3-5
  7. ^ Coprinus în familia Agaricaceae
  8. ^ Lista completă Agaricaceae
  9. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 34-40, 164-165, ISBN 3-405-11774-7
  10. ^ Ewald Gerhardt: „BLV-Bestimmungsbuch Pilze”. Editura Weltbild, Augsburg 2003, p. 54, ISBN 3-8289-1673-2

Legături externe[modificare | modificare sursă]