Activitate termodinamică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

În termodinamica chimică, activitatea termodinamică este mărimea cu care trebuie înlocuită concentrația în formulele ce se aplică în studiul gazelor ideale sau soluțiilor ideale, pentru ca acestea să rămână valabile și în cazul gazelor reale sau soluțiilor reale[1]. Caracterizează abaterea comportării sistemelor reale față de cele ideale la care căldura de amestecare și modificarea de volum la amestecare sunt nule[2]. Sisteme reale necesită folosirea de mărimi molare parțiale, mărimi molare aparente, mărimi molare de exces care sunt legate de mărimea activitate.

Apare în expresia unor legi fizice ca legea lui Raoult, Legea lui Henry și a unor proprietăți ca scăderea punctului de îngheț, solubilitate, entalpie de dizolvare și diluare, etc în cazul soluțiilor neideale. Este similară ca mărime corectivă cu fugacitatea.

Activitatea unei specii i este:

unde:

Este egală cu produsul variabilă pentru exprimarea compoziției chimice (fracție molară, concentrație molară, masică, molalitate, etc) - coeficient de activitate corespunzător variabilei compoziție.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ion Dima, Dicționar de fizică, op. cit., p. 16
  2. ^ Gavril Niac, op. cit. p. 48

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Gavril Niac, Valerian Voiculescu, Ioan Bâldea, Mircea Preda, Formule, tabele, probleme de chimie fizică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984
  • Ion Dima, George Vasiliu, Dumitru Ciobotariu, Ștefan Muscalu, Dicționar de fizică, Editura Enciclopedică Română, București, 1972