Sari la conținut

Abram Grinștein

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Abram Grinștein
Date personale
Născut1890 Modificați la Wikidata
Bălți, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat (47 de ani) Modificați la Wikidata
Magadan, RSFS Rusă, URSS Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Sovietică
 Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Ocupațieavocat
politician
om de stat Modificați la Wikidata
Membru al Sfatului Țării Modificați la Wikidata
Partid politicКПСС (ianuarie 1919–)
Bund[*]​ (–) Modificați la Wikidata
Cariera militară
Activitate
A luptat pentru RSFS Rusă  Modificați la Wikidata
RamuraArmata Roșie  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaieRevoluția Rusă
Războiul Civil Rus
Atentatul din Senatul României din 1920  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Abram Grinștein (în rusă Абрам Гринштейн; n. 1890, Bălți, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus – d. , Magadan, RSFS Rusă, URSS) a fost un evreu basarabean, revoluționar rus, militar și om de stat sovietic. A organizat atentatul din Senatul României din 1920 și a participat la crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM) în 1924.[1]

Biografie

[modificare | modificare sursă]

S-a născut în orașul Bălți în familia lui Leib și Mariam-Beila Grinștein, tatăl fiind originar din Orhei. A primit educație tradițională evreiască. De la vârsta de unsprezece ani a studiat la o școală laică, pe care a absolvit-o în 1911. În 1905 a luat parte la evenimentele revoluționare de la Odesa și în același an la Bălți a devenit membru al partidului evreiesc, cunoscut ca Bund. În 1912-1914 și-a continuat studiile în străinătate, unde l-a cunoscut pe Nikolai Buharin. Devenit licențiat în drept, s-a întors la Bălți, unde a lucrat ca avocat. Mai târziu a lucrat ca profesor de ebraică veche la Chișinău.

La începutul anului 1917 a luat parte la lupta politică de la Petrograd, apoi, împreună cu un grup de viitori membri ai Sfatului Țării, a ajuns la Chișinău. A fost ales vicepreședinte al Biroului Central al Sindicatelor din Basarabia și membru al Comitetului Executiv al Consiliului Deputaților Țăranilor. Din această funcție a ajuns și deputat în Sfatul Țării.[2][3] În toamna anului 1917 a fost ales vicepreședinte al comitetului executiv din Chișinău al Consiliului, din ianuarie 1918, a fost unul dintre organizatorii Gărzii Roșii, secretar al Consiliului Militar al detașamentului de la Tiraspol. În ianuarie 1919, a devenit membru al PCUS. A fost condamnat în lipsă, la închisoare pe viață de un tribunal român.

Până în toamna anului 1920, a servit în Armata Roșie, participând la operațiunile militare ale Războiului Civil în caliate de șef de departament politic (politruk) de divizie, șef de departament politic și comisar militar de divizie. După demobilizare, în calitate de președinte al Comitetului basarabean, a condus activitatea clandestină comunistă în regiune.[4] A fost membru al colegiului departamentului extern al Comitetului Central (CC) al Partidului Comunist al Ucrainei (PCU), responsabil de activitatea acestuia în Basarabia. A condus ceolegiul teritorial local din Odesa, care, prin decizia Biroului Politic al CC al PCU din 11 noiembrie 1921, a fost redenumit în Biroul Partidului Comunist din Basarabia și Bucovina.[5]. Din această funcție a organziat atentatul din Senatul României din 1920, el fiind cel care l-a recrutat pe Max Goldstein pentru a comite atacul.[6][7][8][9][10][1]

La 13 august 1924, prin decretul președintelui Comitetului Executiv Central ucrainean, Grigori Petrovski, a fost numit responsabil pentru punerea în aplicare a directivei Comitetului Central al PCUS privind crearea Republicii Autonome Moldovenești ca parte a RSS Ucrainene.[11] Ajuns la Odesa la 15 august 1924, Grinștein a adunat un grup organizatoric format din Grigore Borisov, funcționar al departamentului de transport al comitetului gubernial Odesa al PCUS și Iosif Badeev, șef al al comitetului de propagandă din Nikolaev; mai târziu, grupului s-au alăturat, Samuil Bubnovski, membru al comitetului regional basarabean al PCUS și Boris Borisov, funcționar pentru misiuni speciale al departamentului de informații al Armatei Roșii din Ucraina.[12] La 16 august 1924, într-o ședință închisă de urgență a secretariatului Comitetului gubernial Odesa s-a aprobat decizia de a crea o Comisie de organizare pentru crearea RASS Moldovenești, condusă de Grinștein. Acesta din urmă a primit mandatul de a proclama republica și de a organiza un comitet revoluționar. La această decizie s-a opus Ion Dicescu, care a cerut numirea în această funcție a unui funcționar de origine română sau moldovenească. În noaptea de 11 spre 12 octombrie 1924, cea de-a treia sesiune a celei de-a opta convocări a Comitetului Executiv Central Ucrainean a adoptat o rezoluție „Cu privire la crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești”.

El este autorul tezei conform căreia există 2 popoare diferite, român și moldovenesc, respectiv 2 limbi diferite: limba română și limba moldovenească.[13] Teza a fost publicată de Grinștein în ziarul Odesskie Izvestia.[13]

După organizarea RASSM, Abram Grinștein a fost numit reprezentantul permanent al acesteia la guvernul ucrainean.[14] Pentru discursuri deschise în sprijinul lui Lev Troțki la sfârșitul anilor 1920, a fost înlăturat din funcția de reprezentant permanent, în 1928 a fost exclus din partid pentru apartenență la opoziție. Prin hotărârea Adunării Speciale a Colegiului OGPU din 25 ianuarie 1929, a fost plasat într-un lagăr de muncă forțată pentru o perioadă de 3 ani pentru activități antisovietice. La 14 decembrie 1931, pedeapsa închisorii a fost prelungită cu 2 ani. La 22 noiembrie 1933 a fost exilat la Alma-Ata timp de 3 ani, unde a lucrat ca economist. A fost arestat din nou la Alma-Ata la 9 ianuarie 1935 și trimis la Dalstroi, unde la 8 septembrie 1937, a fost condamnat la pedeapsa capitală de către o troică NKVD, în temeiul articolelor 58-10 și 58-11 din Codul penal al RSFSR. A fost împușcat la 25 septembrie 1937. Reabilitat în 1956.[15]

Moștenire

[modificare | modificare sursă]

Grinștein a fost unul dintre personajele cheie în înființarea RASS Moldovenești, dar, din cauza convingerilor sale troțkiste, a fost ignorat de istoriografia oficială sovietică.[6]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. 1 2 Cătălin Spătaru (), „Max Goldstein, teroriștii evrei și atentatul din Parlamentul României”, Lumeninmundo.com, accesat în Text " lumeninmundo" ignorat (ajutor)
  2. ↑ Https://usm-Md. Academia. Edu/ionturcanu, „Sfatul Tarii. Istoria zbuciumată a unei importante instituții politice basarabene”, Academia.edu/45499591/sfatul_tarii_istoria_zbuciumat%c4%83_a_unei_importante_institu%c8%9bii_politice_basarabene, accesat în
  3. ↑ „Biblioteca Digitala BCU Cluj: Unirea Basarabiei : studiu și documente cu privire la mișcarea națională din Basarabia în anii 1917-1918”, Dspace.bcucluj.ro, accesat în
  4. ↑ „Borisov Boris Isaakovich + 20.10.1938”, 1937god.info/node/147, accesat în
  5. ↑ „О. С. Галущенко «Образование Молдавской АССР: современный взгляд историка»” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  6. 1 2 „Wayback Machine” (PDF), Web.archive.org, arhivat din original (PDF) la , accesat în
  7. ↑ „Красный Big Bang: Как три еврея поссорили болгарских коммунистов с украинскими”, WAS, accesat în
  8. ↑ „Episodul 5. Bomba la Senat”, Bucuresti-strictsecret.blogspot.com, accesat în
  9. ↑ „ATAC TERORIST CU BOMBĂ LA SENAT! Tăriceanu de ieri rănit, ministrul Justiției ucis în atentatul terorist al lui Max Goldstein”, Ziaristi Online, accesat în
  10. ↑ „Atentatul de la Parlamentul României: 8 decembrie 1920 - Evenimentul Zilei”, Evenimentul Zilei, , accesat în
  11. ↑ „Л. В. Шпаковськи РАДЯНСЬКА УКРАЇНА ЯК ІНСТРУМЕНТ ЕКСПОРТУБІЛЬШОВИЦЬКОЇ РЕВОЛЮЦІЇ В РУМУНІЮ(ПОЧАТОК 1920-Х РР.)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  12. ↑ „Олег Галущенко «Участие евреев в создании Молдавской АССР»” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  13. 1 2 „De ce este atât de important ca „limba moldovenească" să dispară din Ucraina? Scopul și actorii principali ai inventării „limbii moldovenești"”, Adevărul, 2023-11-20 07:02, accesat în 23 decembrie 2025 Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  14. ↑ О. Галущенко «Молдаване или румыны? Взаимоотношения между бессарабцами и румынскими политэмигрантами накануне создания молдавской АССР»
  15. ↑ ru Scurtă biografie la geni.ru
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Abram_Grinștein&oldid=17377484