Milaș, Bistrița-Năsăud: Diferență între versiuni

46°49′12″N 24°25′59″E (Milaș, Bistrița-Năsăud) / 46.82000°N 24.43306°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
m r2.6.4) (Robot interwiki: Adăugat: uk:Мілаш; modificări cosmetice
Linia 12: Linia 12:
| imagine_dimensiune =
| imagine_dimensiune =
| imagine_descriere =
| imagine_descriere =
| descriere_hartă = Milaș pe [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-73<br />([http://toolserver.org/~dschwen/iip/wip.php?f=Josephinische_Landaufnahme_pg098.jpg Click] pentru imagine interactivă)
| descriere_hartă = Milaș pe [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-1773<br />([http://toolserver.org/~dschwen/iip/wip.php?f=Josephinische_Landaufnahme_pg098.jpg Click] pentru imagine interactivă)
| dimensiune_hartă =
| dimensiune_hartă =
| hartă = Josephinische Landaufnahme pg098.jpg
| hartă = Josephinische Landaufnahme pg098.jpg
Linia 52: Linia 52:
== Istoric ==
== Istoric ==
Localitatea Milaș este atestată documentar din anul [[1315]].
Localitatea Milaș este atestată documentar din anul [[1315]].

==Vechea mănăstire==
Dacă clopotul, a cărei inscripție a publicat-o Șematismul<ref>Șematism (schematism): descriere schematică a diecezei catolice, cu consemnarea tuturor preoților, după anumite rubrici.</ref> jubilar din anul 1900 al arhidiecezei [[Blaj]]ului, a aparținut într-adevăr mănăstirii de aici, atunci cea mai veche amintire despre mănăstire o avem din 1733. La început mănăstirea a fost greco-catolică, mai târziu au ocupat-o neuniții. În anul 1765 nu avea preot, avea însă un dascăl Ștefan, pomenit și la 1759<ref>http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal</ref>.


== Personalități ==
== Personalități ==

Versiunea de la 17 ianuarie 2012 12:43

Milaș
—  Sat  —
Biserica de pe „Faţă” ridicată în anul 1891 de preotul greco-catolic Ioan Hossu, tatăl episcopului Iuliu Hossu
Biserica de pe „Faţă” ridicată în anul 1891 de preotul greco-catolic Ioan Hossu, tatăl episcopului Iuliu Hossu
Milaș se află în România
Milaș
Milaș
Milaș (România)
Localizarea satului pe harta României
Milaș se află în Județul Bistrița-Năsăud
Milaș
Milaș
Milaș (Județul Bistrița-Năsăud)
Localizarea satului pe harta județului Bistrița-Năsăud
Coordonate: 46°49′12″N 24°25′59″E ({{PAGENAME}}) / 46.82000°N 24.43306°E

Țară România
Județ Bistrița-Năsăud
ComunăMilaș

Atestare1315

Altitudine357 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total722 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal427165
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online

Milaș pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Milaș pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Milaș pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)

Milaș, mai demult Milașul Mare, (în maghiară Nagynyulas, colocvial Nyulas, în germană Hasendorf, în trad. "Satul cu iepuri", "Iepureni") este un sat în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Este reședința comunei Milaș.

Date geologice

În subsolul localității se găsește un masiv de sare[2].

Istoric

Localitatea Milaș este atestată documentar din anul 1315.

Vechea mănăstire

Dacă clopotul, a cărei inscripție a publicat-o Șematismul[3] jubilar din anul 1900 al arhidiecezei Blajului, a aparținut într-adevăr mănăstirii de aici, atunci cea mai veche amintire despre mănăstire o avem din 1733. La început mănăstirea a fost greco-catolică, mai târziu au ocupat-o neuniții. În anul 1765 nu avea preot, avea însă un dascăl Ștefan, pomenit și la 1759[4].

Personalități

  • Iuliu Hossu (1885-1970), episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, cardinal.

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României
  3. ^ Șematism (schematism): descriere schematică a diecezei catolice, cu consemnarea tuturor preoților, după anumite rubrici.
  4. ^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal