William Carpentier
| William Carpentier | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | secolul al XX-lea  Edmonton, Alberta, Canada |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Canada (–) Statele Unite ale Americii |
| Ocupație | medic |
| Activitate | |
| Domiciliu | Belton, Texas, United States |
| Alma mater | University of British Columbia |
| Organizație | NASA |
| Cunoscut pentru | flight surgeon for Apollo 11 and Apollo 13 |
| Premii | .png){kind=small} Presidential Medal of Freedom |
Modifică date / text  | |
William Carpentier (n. secolul al XX-lea, Edmonton, Alberta, Canada)[1][2] este un medic canadiano–american, cunoscut pentru activitatea sa ca chirurg al astronauților misiunii Apollo 11, prima navă cu echipaj uman care a ajuns pe suprafața Lunii. Carpentier spune că acesta a fost punctul culminant al carierei sale. În lunile care au urmat misiunii Apollo 11, Carpentier a devenit cunoscut ca medic de renume mondial. Ulterior, s-a ocupat de cercetare în domeniul medicinei nucleare.
Carpentier a primit „Medaliei Prezidențială a Libertății”, cu care a fost decorat pentru rolul său în cadrul misiunii Apollo 13.
Tinerețe și educație[modificare | modificare sursă]
William Carpentier s-a născut în Edmonton, Alberta [2] și a crescut în Lake Cowichan, Columbia Britanică.[3] Mama sa a fost canadiană, iar tatăl său provenea din Rhode Island.[4] Carpentier a urmat școala secundară Lake Cowichan și și-a continuat studiile la Colegiul Victoria.[3] În 1961 a absolvit Facultatea de Medicină a Universității din Columbia Britanică.[3]
Potrivit lui Carpentier, realizările lui Alan Shepard și ale lui Yuri Gagarin i-au trezit interesul pentru explorarea spațiului și – după școala medicală – s-a mutat în Ohio, pentru a urma studii suplimentare în medicina aviatică la Ohio State University.[3]
Carieră[modificare | modificare sursă]
Carpentier a fost selectat ca chirurg stagiar de către Administrația Națională Aeronautică și Spațială (NASA) a SUA în ianuarie 1965 și a devenit chirurg de zbor în iulie 1966.[5][6] Potrivit lui Carpentier, acesta a solicitat numirea la Corpul Astronauților, dar – în calitate de canadian – el nu a fost eligibil pentru acesta.[4] Deși a luat în considerație renunțarea la cetățenia sa, el a ales să nu aplice pentru naturalizare ca american, proces care ar fi durat câțiva ani.[4]
În cele din urmă a servit ca membru al personalului medical desemnat pentru mai multe misiuni Gemeni și Apollo, inclusiv ca chirurg de zbor pentru Apollo 11 și Apollo 13.[5] În timpul recuperării astronauților mosiunii Apollo 11 ( Neil Armstrong, Michael Collins și Buzz Aldrin) din Oceanul Pacific, Carpentier a fost repartizat pe Helicopter 66, elicopterul primar de salvare care i-a transportat pe astronauți la USS Hornet aflat în așteptare. Atât Carpentier, cât și John Hirasaki (inginer NASA), au venit în contact cu pulberea lunară, motiv pentru care s-au alăturat astronauților în carantina de douăzeci și una de zile.[7] În perioada care a urmat eliberării din izolare, cerințele de publicitate pentru Armstrong, Collins și Aldrin a devenit atât de intense, încât Carpentier a fost uneori solicitat pentru apariții publice în locul acestora, după ce un publicist al Departamentului de Stat al Statelor Unite a concluzionat că medicul este „suficient de renumit”.[4] În timpul călătoriei pe Air Force One, Carpentier a fost înregistrat de echipaj în manifestul de zbor sub inițialele „PAM”, „world famous physician” (medicul faimos în întreaga lume), un titlu cu care a rămas întreaga viață.[4]
În 1973, după finalizarea unui stagiu de medicină nucleară la Universitatea Baylor,[4] Carpentier a intrat în sectorul privat, ca cercetător la Texas' Scott & White Healthcare, unde a petrecut treizeci de ani, înainte de retragea din 2003.[5] După pensionare, Carpentier s-a întors la NASA în calitate de consultant, unde studiază sistemul cardiovascular al astronauților.[3]
În 2012, Carpentier a revenit pe fostul portavion USS Hornet al US Navy, cel pe care a fost ținut în carantină alături de Armstrong, Collins, și Aldrin cu 43 de ani înainte, pentru a-l comemora pe Armstrong, recent decedat.[8]
Viața personală[modificare | modificare sursă]
Carpentier este căsătorit.[3] În 1993 a renunțat la cetățenia canadiană.[4] În 2013 locuia în Belton, Texas.[3]
Moștenire[modificare | modificare sursă]
Carpentier a fost decorat cu „Medalia Prezidențială a Libertății”, cu care a fost decorat pentru rolul său în cadrul misiunii Apollo 13. O fântână din Lake Cowichan's Central Park îi este dedicată Carpentier.[9]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Vancouver Island man hero as Apollo doctor”. Port Angeles Evening News. Port Angeles, Washington. . p. 10. Accesat în .
- ^ a b „Isolation Ended”. Ottawa Journal. . p. 4. Accesat în .
- ^ a b c d e f g Chung, Lindsay (). „Lake Cowichan grad who became the 'world famous physician' honoured”. Lake Cowichan Gazette. Accesat în .
- ^ a b c d e f g „Canada's Aerospace Medicine Pioneers”. space.gc.ca. Canadian Space Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c „William Carpentier, MD'61”. Alumni UBC 100. University of British Columbia. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Carpentier, William (). „A Recollection of Gemini from 40 feet and 20 knots” (PDF). NASA News & Notes. 32 (4). Accesat în .
- ^ Edwards, Owen (iulie 2004). „Splendid Isolation”. Smithsonian Magazine. Accesat în .
- ^ Hegarty, Peter (). „Tribute in Alameda to Neil Armstrong planned for USS Hornet”. San Jose Mercury News. Accesat în .
- ^ „Parks and Recreation”. lakecowichan.bc.ca. Town of Lake Cowichan. Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- film of Carpentier entering quarantine with Apollo 11 astronauts in 1969
- Campbell, Mark R. (). „Dr. William Carpentier—Apollo 11 Flight Surgeon”. Aerospace Medicine and Human Performance. 88 (9): 892–893. doi:10.3357/AMHP.4880.2017.