Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/România/Arhiva 2

Discuția care urmează este păstrată ca arhivă. Vă rugăm să nu o modificați. Comentarii ulterioare pot fi adăugate pe paginile de discuție ale subiectelor discutate. Această discuție nu trebuie să mai fie modificată în nici un fel.

---

Discuție încheiată. Rezultat: Propunerea a fost retrasă de către mine, ca autor al articolului, pentru că, în urma obiecțiilor aduse, doresc să mai lucrez la articol.--Tudorτ 20 martie 2009 12:08 (EET)

România

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

După o muncă asiduă și o cercetare amănunțită, am reușit să termin articolul despre România. A fost o muncă dificilă, ce s-a întins pe parcursul a câtorva luni, dar în final, articolul a ieșit așa cum mi-am dorit. Consider că este complet, acoperind toate aspectele importante pentru un articol de tipul ăsta. De asemenea, respectă criteriile. Cu această ocazie, doresc să le mulțumesc următorilor colegi pentru colaborare, sprijin și încurajări: Sebi, Gikü, Urzică, Andrei Stroe, Impy4ever, Remigiu și Strainu.--Tudorτ 16 martie 2009 14:25 (EET)

De acord Merită să primească statutul. Sunt informații destul de multe și susținute de surse. --Cristian 16 martie 2009 15:45 (EET)

De acord cu o rezervă referitoare la partea de istorie. Articolul rezuma extrem de partial etnogeneza poporului roman si fara surse solide. Este bagata sub pres o controversa academica reala, ceea ce prejudiciaza articolul. --Plinul cel tanar (discuție) 16 martie 2009 16:28 (EET)

Răspuns. De acord cu tine, însă eu am încercat să redau evenimentele cât mai succint pentru a nu face secțiunea și implicit articolul foarte lung, care deja are o mărine importantă. Ăsta e motivul, nu există alte motive pentru a băga ceva sub preș. Dacă ai putea, pentru că, din câte știu, ai experiență în domeniu, adaugă tu, te rog, un paragraf (nu foarte lung, adică să fie proporțional cu prezentarea celorlalte epoci istorice) despre etnogeneza poporului român care să fie susținut de surse solide. Probabil ai mai mult material prin casa decât mine. Anunță-mă dacă mă poți ajută ca să știu dacă îmi rămâne mie să rezolv problema. Mulțumesc.--Tudorτ 16 martie 2009 17:15 (EET)

Rezolvat. Problema s-a rezolvat. Este amintit faptul că referitor la originile românilor există două teorii diferite. De asemenea, afirmația este susținută de surse de încredere, istorici recunoscuți precum: Nicolae Stoicescu, Lucian Boia, Șerban Papacostea etc.--Tudorτ 16 martie 2009 19:42 (EET)

• Comentariu. E o nebunie să păstrăm informația cu pământul românesc locuit de 1–2 milioane de ani, mai ales că articolul în discuție nu are pretenția de a face istoria Pământului sau a omenirii. E o cifră enormă și o informație prea radicală pentru a fi susținută de o sursă atât de modestă. Există o vorbă la Wikipedia – „afirmațiile extraordinare trebuie susținute de referințe extraordinare”. E clar că un siteuleț de turism scris de cine-știe-cine nu ne poate garanta așa ceva; în plus, informația este evazivă – care cercetări arheologice?
  Altceva. Un istoric al religiilor pe pământ românesc și cultura orală românească sunt subiecte despre care nu se vorbește deloc. Am vorbit cu tine că nu am să pot foarte repede să mă ocup de secțiunea Cultură... până vineri nu mă prea pot atinge, doar în pauze. Totul trebuie organizat acolo în subsecțiuni, de exemplu: Generalități, Folclor (cultură orală) și folcloristică, Literatură, Teatru și film, Arte plastice, Muzică, Dans, Arhitectură, Științe exacte, Științe biologice, Inginerie, Jurnalism etc. Chiar și dacă fiecare are 3–5 rânduri, ce se găsește acolo în prezent e o înșiruire de nume și informația nici măcar cronologic nu e organizată... Dar lasă-l așa, că oricum am de gând să îl rescriu și nu vreau să lucrezi degeaba. În ce privește secțiunea Religie, cred că de la Eliade și/sau Kernbach ai putea să scoți o sinteză bună privitoare la vechile credințe pe la noi. Dacă nu ai materiale sau timp, am să mă ocup eu și de asta, dar în week-end. (impy4ever (discuție) 16 martie 2009 17:42 (EET))
  P.S. De ce educația apare la demografie și nu la cultură? (Nici eu nu-mi dau seama cum e mai bine, de aia întreb.) Cu alte cuvinte, considerăm învățământul un bun social și nu un demers cultural? În aceeași notă, religia nu înseamnă doar procente și statistici, mă tem eu... Cred că situarea educației și a religiei în dreptul demografiei totuși presupune o „luare în ușor” a respectivelor domenii. (impy4ever (discuție) 16 martie 2009 17:49 (EET))

Răspuns. Informația referitoare la existența așezărilor umane pe teritoriul României încă de acum 1 - 2 milioane de ani apare și pe site-ul MAE -> Istoria României, deci este adevarată iar informațiile de pe site-ul MAE pot fi considerate de încredere. Însă o voi scote din articol, și asta pentru că este un detaliu. Cât despre secțiunea Cultură, faci o treabă bună pentru că vrei s-o rescrii, și doresc să-ți mulțumesc. O singură precizare vreau să fac: să n-o împarți în subtitluri și asta din motive estetice. Poți să lași doar câte un rând pauză, așa cum am procedat eu la secțiunea Transport, fără s-o împart în subtitluri pentru fiecare gen de transport în parte. Multe subtitluri cu text puțin fragmentează oareșcum articolul. Totuși, lucrurile pe care vrei tu să le amintești la Cultură, nu reprezintă detalii? Am să vorbesc și cu domnul Ion Coja, care mi-e prieten, să-mi dea un sfat referitor la acea secțiune. Poate chiar îl voi convinge să facă el o sinteză a culturii române, căci, în orice caz, e mai avizat decât noi. --Tudorτ 16 martie 2009 18:08 (EET)

Răspuns la PS. Religia apare cu statistici și procente pentru că așa apare și în articolele de pe wiki.en despre țări (vezi en:USA, en:Germany) unde, de asemenea, secțiunea Religie este încadrată la Demografie, la fel ca si Educația. O prezentare a vieții religioase sau a cultelor ar duce la lipsa punctului de vedere netru, neputând fi prezentate toate cultele pentru că ar face articolul prea lung. Dacă cineva dorește să citeasca mai multe, poate accesa articolul principal despre religia în România.

Am scos afirmația referitoare la existența așezărilor umane pe teritoriul României încă de acum 1 - 2 milioane de ani. Poți tăia obiecția.--Tudorτ 16 martie 2009 19:38 (EET)

Tudor, a nu știu câta oară îți reamintesc: Wikipedia nu citează Wikipedia! Ce dacă așa fac alte Wikipedii? Un argument ar fi să vedem cum procedează o publicație de gen scrisă în limba română. Să lăsăm „sincronismul” cu en.wiki la o parte. Sunt atâtea greșeli acolo (nu spun anume că asta ar fi una), ce rost are să traducem niște greșeli numai pentru că așa fac ei? Cred că e suficient argumentul că Wikipedia nu este o sursă de încredere, iar dacă te gândești că pentru o organizare n-or fi necesare surse, te înșeli. Exact din motivul ăsta avem atâtea probleme cu articolele și categoriile: un schelet strâmb corespunde unui organism strâmb.

[...] De o oră caut prin casă o carte care ne-ar putea fi de folos în sistematizarea articolului. Am să mai caut. (impy4ever (discuție) 16 martie 2009 20:42 (EET))

Nici eu sunt un fan al imitației după modelul wiki.en însă bănuiesc că cei de acolo au mai multă experiență decât noi în ceea ce privește unele aspecte. Acolo activează și scriu articole mulți specialiști din toate domeniile. Dacă vrei să aranjezi altfel secțiunile, eu nu sunt împotrivă, ideea e să nu fie un cuprins prea mare, greu de parcurs și alambicat, ci să-i fie ușor cititorului.--Tudorτ 16 martie 2009 21:22 (EET)

• De acord, adică pentru. Articolul este susținut de surse și bine structurat. „Religie” apare în „demografie” pentru că prezintă datele statistice și nu obiceiurile legate de practiciile religioase. „Educație” ar putea fi o secțiune chiar separată, pentru că conținutul ei este potrivit atât pentru „demografie” cât și „cultură”.  Remigiu  discută  16 martie 2009 21:11 (EET)

Împotrivă Este un articol la care s-a depus enorm de multă muncă, așa că a ajuns la dimensiuni imposibile (ce-i prea mult, nu e bun).

1. Enorm și scris în pripă, pentru a prinde concursul, suferă de mici defecte de stil, repetări, ș.a. jenante, care ar fi fost eliminate la o revizuire atentă.

2. Scris cu inimă și entuziasm are alunecări la PDVN, exemplu: România își schimbă alianțele odată cu sosirea la putere a lui Ion Antonescu (Ba, a lui Gigurtu).[45] Se aliază cu Puterile Axei în octombrie 1940 și intră în război de partea acestora în iunie 1941, în scopul de a recupera măcar teritoriile răpite de URSS.[45] Incorect și necorespunzător cu sursa ([45]): Teritoriile au fost cedate de guvernul Gigurtu, fara luptă și tocmeală (...„Trebuie să facem sacrificii dacă vrem să ne aliem cu Axa”...) Fapt, Antonescu n-a atacat Bulgaria, sau Ungaria pentru realipirea Cadrilaterului, sau a Ardealului de nord-vest.

3. Arta plastică este pomenită fugitiv, cu două nume, Grigorescu și Brancuși.

4. M-a înduioșat poza de familie a Nadiei Comăneci, da' nu-i enciclopedică. Nici dezechilibrul dintre artă și sport.

N.B. Felicitări pt. promptitudine. Da' dacă tot mi s-a oferit un deget...

5. Lipsește Bibliografia.

Bibliografia coincide cu Referințele.--Tudorτ 17 martie 2009 15:21 (EET)

6. Pe pământul nostru s-au născut doi Laureați al Premiului Nobel: G.E. Palade și renumitul scriitor și umanist Elie Wiesel, care a fost omis.

Îl voi adăuga și pe Elie Wiesel, de altfel, puteți face și dvs. modificări unde considerați că e cazul.--Tudorτ 17 martie 2009 15:21 (EET)

7. Fotografii:

- locul steagului U.E. este în caseta „România” și nu ca poză separată;

Am văzut ca în articolele de la Wiki.en se obișnuiește să se pună steagul UE când vine vorba de istoria recentă a țărilor implicate în problema UE (notă: steagul UE n-are unde să fie așezat în caseta de la început). Inițial acolo era o imagine cu Băsescu și Tăriceanu, care semnanu tratatul de aderare. Am scos-o pentru că mi se parea că Băsescu apărea de prea multe ori în articol, respectiv de 3 ori, căci mai apare în 2 poze pe parcursul articolului. Voi cauta o altă imagine mai relevantă.--Tudorτ 17 martie 2009 15:21 (EET)

- de înlocuit «Traian Băsescu + GW Bush», «Trenul CFR» și învechitele avioane «Boeing 737» și antedeluvianul «MIG 21» cu splendidele noastre peisaje, să vadă tot omul că avem cu ce să ne falim! Alex F. (discuție) 17 martie 2009 01:14 (EET)

Nu sunt de acord. Trenul CFR trebuie să rămână pentru că nicăieri nu-l mai găsești. E drept însă că Boeing și MIG nu își au rostul. (impy4ever (discuție) 17 martie 2009 12:05 (EET))

Ideea articolului nu este să ne falim, ci de a prezenta cititorului imagini relevante pentru fiecare secțiune în parte, imagini care, de asemenea, să fie sub licențe libere. Astfel, la secțiunea Relatii externe, imaginea cu Băsescu și Bush a fost singura pe care am găsit-o la Commons - e utila pentru a prezenta subiectul. Nu pot să pun o imagine cu un peisaj acolo. Cea cu trenul, de asemenea, a fost singura găsită la Commons, și iarași, mi se pare că e potrivit să apară acolo. Am schimbat imaginea Boeing 737 cu una care mi s-a părut mai potrivită. Despre cea cu MIG, pot spune la fel, a fost singura găsită la Commons. Nici eu nu sunt foarte încântat de ea, dar într-un articol de calitate e important ca imaginile să fie sub licențe libere.--Tudorτ 17 martie 2009 15:14 (EET)

Concluzie: Este un articol important, bogat și muncit și necesită cizelare de piatră scumpă. Alex F. (discuție) 16 martie 2009 21:48 (EET)

Răspuns. În primul rând, acest articol nu a fost scris pentru concurs. Din întâmplare, conicide cu desfășurare concursului de scriere. Aici nu există un argument ferm pentru că articolul nu a fost nominalizat la concurs, deci afirmația voastra nu este întemeiată. Că a fost scris în pripa, se poate (deși m-am străduit mult să nu fie așa), dar vreau argumente concrete care să susțină acest fapt, ca să știu ce să îmbunătățesc. Articolul are această dimensiune pentru că are un număr mare de referințe. Ați văzut chiar dvs. că puteți verifica aproape orice propoziție. Prin urmare, informația propriu-zisă nu e exagerat de multă. Dacă e prea lung, atunci de ce nu se iau măsuri și la Wiki.en privind lungimea unor articole precum: en:United Kingdom? Să vă uitați ce mărime are articolul Barack Obama iar după aceea să vă gândiți că în articolul de față este vorba despre o țară cu istorie, geografie, cultură, locuită de un popor, și nu doar despre om, ca-n cazul articolului Barack Obama. De altfel, în mesajul dvs. de mai sus apare o contradicție: spuneți că arta plastică e amintita fugitiv, însă pe de altă parte afirmați că articolul e prea lung. Dvs. realizați ce ar însemna să fie amintiți toți românii de seamă din toate domeniile (jurnalism, dans, muzică românească contemporană, istorie, geografie, sociologie, psihologie etc.)? Atunci articolul ar fi într-adevăr foarte mare. Astfel, nu pot fi amintiți toți, și de asta acolo apare un mesaj cu „apasă aici pentru mai multe detalii despre cultura României”. Dacă aveți propuneri pentru secțiunea Cultură, puteți discuta și cu Impy. El vă poate lămuri mai bine și vă poate dovedi că secțiunea Cultură n-are cum să fie mai lungă decât este acum.

În concluzie, dacă am călcat strâmb pe aici pe colo, mă puteți ajuta și dvs., avand în vedere că prin comentariul de mai sus doriți ca acest articol să fie reparat acolo unde este necesar, mă refer la pasajul din istoria României.--Tudorτ 16 martie 2009 22:29 (EET)

Rezolvat. Am rescris acel pasaj de la secțiunea Istorie. Acum este în regulă, verificați și dvs.--Tudorτ 16 martie 2009 23:10 (EET)

Am înlocuit imaginea cu Nadia Comăneci cu una ce are caracter enciclopedic.--Tudorτ 17 martie 2009 00:03 (EET)

In legatura cu site-ul MAE, de ce ar fi considerat sursa de incredere? Ce istoric il semneaza, ce comitet de redactie l-a analizat? Atentie, mare atentie la surse. --Plinul cel tanar (discuție) 17 martie 2009 10:28 (EET)

O altă obiecție la capitolul turism de asta data. Cred ca putem gasi surse mai bune decat site-uri de promovare, fie ele si ziare main-stream. --Plinul cel tanar (discuție) 17 martie 2009 10:36 (EET)

• Comentariu: nu credeți că secțiunile de genul Istorie și Geografie să fie împărțite în subsecțiuni (ceva, ceva s-a discutat mai sus). Asta ajută la o lecturare mai bună a textului, precum și la o structură mai clară. Un alt avntaj este că putem pune legături către articolele principale ale fiecărei subsecțiuni (spre exemplu: „Clima României”). Și încă ceva: aș dori după ce se ajunge la o formă finală să refac notele după un anumit standard (avem destule formate pentru asta).—Sebimesaj 17 martie 2009 15:21 (EET)

Sebi, fiind vorba de niște secțiuni nu foarte lungi, am preferat să nu le împart în subtitluri din mai multe motive, principalul fiind cel estetic. O împărțire în subtitluri a unor secțiuni nu foarte lungi creează o anumită fragmentare a textului și e inestetic să fie un subtitlul pentru două rânduri unde se vorbește despre clima României. În al doilea rând, duce la formarea unui cuprins care, la fel, denotă un aspect neîngrijit la începutul articolului. În al treilea rând, prea multe titluri duc la o poziționare ciudată a imaginilor care trebuie să fie aranjate armonios pe lângă text, ca într-un articol de ziar sau ca-ntr-o carte. Astfel, în privința titlurilor, am mers pe modelul de la en:India.--Tudorτ 17 martie 2009 15:32 (EET)

Da, așa este, se spune cam puțin despre climă, spre exemplu. În situația actuală cu siguranță împărțirea pe subsecțiuni nu este binevenită, dar uitându-mă peste articolul despre Anglia mi-am dat seama cât de multe se pot spune despre o țară, fără a ține cont de lungimea articolului sau de numărul octeților. Să-ți dau un exemplu: nu se pomenește nimic în articolul despre România de bucătăria tradițională sau de folclor ori de simbolurile naționale. Tu ai muncit foarte mult, dar va trebuie ca și noi, ceilalți să depunem eforturi încă pe cât ai depus tu pentru a fi într-adevăr un articol de calitate.—Sebimesaj 17 martie 2009 16:26 (EET)

De folclor mă voi ocupa eu zilele viitoare (secțiunea cultură). De simboluri naționale am pomenit și eu ceva mai jos. (impy4ever (discuție) 17 martie 2009 16:30 (EET))

Comentariu și probleme semnalate. Am mai cântărit lucrurile și nu sunt DELOC de acord să evităm folosirea de subsecțiuni. Dacă tot vrei Wikipedia engleză ca model, atunci uită-te la en:United Kingdom, nu la en:India, pentru că primul și nu al doilea articol e mai aproape de dimensiunile articolului nostru (160+ KB). E problema lor de ce au făcut A.C. India, deși e mult mai succint decât articolul despre Regatul Unit. În cazul nostru, istoricul nu poate cuprinde secțiuni de câte două rânduri pentru simplul motiv că nu are în total doar... 10 rânduri. Subsecțiunile de la istoric trebuie să urmărească, în mare, epocile istorice – Preistoria și Antichitatea, Evul Mediu, Renașterea și Epoca Modernă, Epoca Contemporană. Evul Mediu începe pe unde se termină etnogeneza, dacă țin minte corect, și ar trebui să se termine pe la apariția culturii umaniste (deși manualele spun că nu poate fi considerate moderne statele române la acea vreme pentru că inclusiv Fanarul era cam pe stil medieval... aștept argumente în privința asta; oricum, tradiționalul „Evul Mediu românesc s-a încheiat la T. Vladimirescu” e o tâmpenie). Epoca Contemporană, ca mai la toată suflarea, începe o dată cu Primul război mondial.

Problema se va repeta și la secțiunea Cultură, unde, cu tot regretul pentru estimările proaste pe care le-am făcut acum ceva zile, secțiunea trebuie să ocupe cam dublul spațiului de acum. Vor fi neapărate subsecțiuni și ele vor semăna suficient cu cele din articolul en:United Kingdom. Iar dacă aranjarea în pagină a pozelor e o problemă, mă pot ocupa eu de asta. Nu trebuie să avem foarte multe poze, ci trebuie ca toate pozele să fie foarte grăitoare. Cred că numai pentru ce poze avem în articol trebuie făcută o discuție separată. Dar cu acea ocazie te vei convinge și cât de estetic poate să arate articolul cu tot cu subsecțiuni (cred că ești de acord că nu e cazul să văduvim informarea cititorilor pentru rațiuni de aspect). Dincolo de toate, există formatul {{-}}, capabil să rezolve multe probleme de aspect pentru orice rezoluție.

Apropo de imagini, articolul chiar nu e grozav ilustrat. Trebuie respectate niște intenții cromatice, stilistice chiar, dincolo de concizia extremă pe care caut să o aibă. Astfel:

• Decebal nu merge deloc cu Cuza, cred că Decebal mai trebuie întunecat
• Memorialul de la Sibiu e foarte neimportant și mult mai important ar fi unul de la Timișoara
• Sfinxul e tras pe o lumină tare ciudată și arată de parcă ar fi negativ
• paralela dintre Universitatea București și cea din Iași (unghiul cam la fel) nu mi se pare încântătoare
• poza cu Bush e tare caraghios surprinsă (nu contează cine a făcut-o, se întâmplă și pe la case mari)
• Charles de Gaulle Plaza nu e mare brânză, există și mai mari
• trenulețul de la CFR nu lămurește prea tare ce e „Român” la aceste „Căi Ferate” și se armonizează rău cu poza de la aeroport (măcar că sunt prea apropiate) a reparat Remigiu, îi mulțumim
• Caragiale NU E atât de important pentru cultura română
• tabloul lui Rosenthal are o importanță simbolică pentru români, dar d.p.d.v. estetic nu e prea mult de capul lui (ar fi încăput mai bine la o secțiune despre simbolurile naționale – vezi ultima secțiune din en:United Kingdom
• Coloana infinitului apare într-un unghi curios, cam șaptezecistă compoziția (prin urmare, nu prea PDVN, mă tem eu – pare ea însăși o lucrare de artă)
• forget MIG, și-așa e vai de șezutul lui
• cred că totuși e bună o poză (The One) cu Nadia, chiar dacă o luăm pe utilizare cinstită

Probabil că am și uitat de unele imagini. Cred că în 35 de imagini se poate ilustra mult mai bine capitolul România. Și, by the way, când vom avea subsecțiuni, imaginile nu vor mai părea încastrate în text (eu găsesc asta supărător, în ziare NU se procedează așa – see for yourself), ci chiar vor decurge din „pauzele” date de titluri.

Precum am spus, lăsați secțiunea Cultură în plata ei, că oricum am să o iau eu „de la sobă” în zilele următoare. Doar dacă aveți sugestii, ar fi binevenite. (impy4ever (discuție) 17 martie 2009 16:29 (EET))

Impy, nu are rost să folosim imagini UC (cea cu Nadia) într-un asemenea articol. Nu se justifică absolut deloc, mai ales că sunt destule imagini libere cu sportivii români.—Sebimesaj 17 martie 2009 17:00 (EET)

• Comentariu. Am avut o discuție cu Andrei vizavi de lungimea articolului. Conforom Wikipedia:Article size, atunci când vine vorba despre lungimea unui articol nu intră în discuție notele de subsol, imaginile, legăturile externe și ce mai scrie acolo. Prin urmare, articolul România are în prezent 75KB de „readable prose”. Mie mi-a fost oareșcum teamă să mai dezvolt articolul deși știam că sunt secțiuni unde ar mai trebui adăugate câteva cuvinte. Prin urmare, dacă mai facem niște completări nu e nicio problemă. Ideea e să nu depășim 100KB de „readable prose”. Astfel, dacă doriți să faceți completari, nu e nicio problemă, doar să nu intrați prea mult în amănunte. Cât despre imagini...Impy, conform criteriilor, imaginile trebuie să aibă o licență adecvată. Astfel, prefer o imagine mai slabă dpdv calitativ dar să fie liberă decât una bine realizată dar UC. La sport as vrut din toata inima sa pun imagina cu Nadia, dar...e UC. Totuși, dacă găsești tu imagini libere care să fie mai bune decât cele care sunt acum și le încarci la Commons, e foarte bine. Mai vreau să fac o precizare vizavi de Cultură...în baza cărui fapt Caragiale nu e foarte important pentru cultura română? Firește, aș fi preferat acolo o imagine cu Brâncuși sau Eliade în locul celei cu Caragiale, dar n-am găsit una sub licență liberă. Și încă o precizare, mi-ai scris tu într-un mesaj că ne facem de rușine cu anumiți scriitori (Creangă, Alecsandri). E posibil să fie așa, dar asta e cultura noastră și trebuie s-o prezentăm așa cum trebuie, adică neutru. Astfel, dau un exemplu, dacă rescrii secțiunea Cultură să nu-l omiți pe Ion Creangă în favoare lui Isidore Isou. Dacă tratăm secțiunea Cultură dpdv a cât de cunoscuți sunt anumiți scriitori și artiști în Occident, ar însemna ca Eliade și alții să treacă chiar și înaintea lui Eminescu. Atunci ne-am face într-adevăr râs, nu noi românii în general, ci noi wikipediștii. În orice caz Impy, deși am încredere în tine atunci când o să rescrii secțiunea Cultură, îi voi trimite textul și domnului profesor Ion Coja care ne va ajuta. De asemenea, în curând va colabora și el pe Wikipedia. --Tudorτ 17 martie 2009 20:07 (EET)

E bine de știut ce spui cu lungimea articolului. Uită acel mesaj, te rog, ți-am spus în nenumărate rânduri că m-am grăbit. În plus, două fețe „de rușine” de care vorbeam atunci apar în lista Mari români, iar despre cei 100 din acea listă nu-mi permit să comentez. Creangă este într-adevăr important pentru trecerea basmului de partea literaturii culte (vorbesc de poveștile lui, nu de „Amintiri din copilărie”). A doua față e Ciprian Porumbescu, căruia totuși nu reușesc să-i găsesc alt merit decât poziția în fruntea cozii ce reprezenta compozitorimea românească în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Mi-am schimbat atitudinea și față de Alecsandri care, deși un poet decent și primul dramaturg consecvent de la noi, are merite mult mai importante în folcloristică.

În schimb, Isidore Isou este un mare necunoscut; numele lui nu se cunoaște, deși letrismul – curentul artistic generat de el – a avut influențe în literatura europeană, dar mai ales în muzică (școala componistică de la Londra și mai recenții Cocteau Twins și Sigur Rós sunt numai niște nume). Cred că în mod sigur avem nevoie de lecturi critice ale artelor române. Pentru literatură avem destul (pentru a alege un număr cât mai redus de autori de amintit). Pentru film eu nu am materiale care să acopere tot secolul XX, din păcate – după 1960 mă pot folosi doar de acele „highlights” pe care le-am pus și în articolul Filmul românesc și de premiile luate la Cannes, Berlin, Veneția. Pentru muzică, toate materialele de care mă pot folosi vorbesc despre „Enescu și restul” (deși avem câțiva compozitori laureați cu premiul Herder și nu numai, ce ne facem cu cei din prima jumătate a secolului XX? Sunt foarte multe sentimentalisme la mijloc). Pentru arte plastice, eu unul sunt aprox. în pom, cu toate că îl cunosc pe un critic/istoric de artă care mi-ar putea face puțină lumină (poate mi-ar recomanda o bibliografie). Pentru teatru, iarăși nu cunosc o critică valoroasă și nenostalgică (altfel, ne-am putea folosi de revista „Teatrul” – toată arhiva se găsește pe site-ul cIMeC). Iar pentru arhitectură și cultura non-artistică (științe, inginerie, invenții), pot ajuta cu destul de puțin.

Am să public în curând și lista cu „mari oameni de cultură români” – nu atât pentru articolul România, cât pentru reala îmbunătățire a articolului Cultura României, aflat pe moment într-o stare deplorabilă. (impy4ever (discuție) 17 martie 2009 20:44 (EET))

Acum jumătate de oră mă uitam și eu la acea listă cu mari romani. Impy, tu scrie cum poți mai bine iar după aceea om mai vedea și noi. Ți-am zis, ne va ajuta și domnul Coja iar prin intermediul lui poate iau legătura și cu alți specialiști/oameni de cultură care ar fi interesați pentru o colaborare cu Wikipedia.--Tudorτ 17 martie 2009 21:02 (EET)

De asemenea, vorbește și tu cu domnul Kessler, ar fi bine dacă te-ar putea ajută chiar și cu un review.--Tudorτ 17 martie 2009 21:10 (EET)

E ceva in neregula cu numarul de locuitori din cutie. Nu cred ca populatia Romaniei nu a crescut din 2002 pana acum.--Strainu (دسستي‎)  17 martie 2009 20:51 (EET)

Strainu, cu siguranță populația României a crescut sau...cine știe, având în vedere exodul masiv spre Italia și Spania e posibil să fi scăzut. Însă acel tabel va rămâne probabil până la următorul recensământ din 2012 dacă nu mă înșel. Alte date oficiale nu există, cel puțin eu nu am găsit.--Tudorτ 17 martie 2009 21:05 (EET)

Poate că populația României chiar a scăzut, ca sporul natural este la "-".  Remigiu  discută  18 martie 2009 00:04 (EET)