Ion Coja

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ion Coja

Ion Coja (n. 22 octombrie 1942, Constanța) este un lingvist român, publicist și scriitor, militant politic ultranaționalist. El pretinde că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial[1] pe teritoriul României nu a existat un Holocaust.

A fost secretar PCR al Universității București.[2] A fost ales senator în legislatura 1992-1996, pe listele partidului PDAR în județul Constanța. Este conferențiar la Facultatea de Litere de la Universitatea din București[3] unde ține un curs de lingvisticǎ generală.

Ion Coja neagă Holocaustul petrecut pe teritoriul României și susține teza originii evreiești a președinților României Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu.[4]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ion Coja s-a născut la Constanța, 22 octombrie 1942, într-o familie de mocani ardeleni, veniți cu oile în Dobrogea la începutul secolului XX. Bunicii săi sunt originari din Bran, Rășinari și Săcele. În 1960 absolvă „Liceul Mircea cel Bătrân”. Mai târziu, termină la București Facultatea de Litere, în 1965, și este numit asistent la Catedra de lingvistică generală, la recomandarea și insistențele lui Alexandru Graur.

Implicarea politică[modificare | modificare sursă]

Ion Coja a fost ales prim vicepreședinte al PDAR în anul 1995 și desemnat candidat al PDAR pentru alegerile prezidențiale din 1996. În perioada 1992-1996 a fost senator de Constanța, din partea PDAR. A înființat „Liga pentru Combaterea Anti-Românismului” (LICAR), ca reacție la acuzele că românii au participat la Holocaust. În octombrie 2009, Ion Coja și-a depus candidatura la Biroul Electoral Central. Candidatura i-a fost respinsă pe motivul unor nereguli în listele cu susținători.

În 2007, Ion Coja a fost dat în judecată pentru negarea Holocaustului de către Federația Comunităților Evreiești din România (FCER) și Asociația Evreilor Români Victime ale Holocaustului (AERVH). [5]

Opera[modificare | modificare sursă]

  • „Marele manipulator și asasinarea lui Culianu, Ceaușescu, Iorga”, editura Miracol, 1999
  • „Îndreptarea îndreptarului ortografic, ortoepic și de punctuație”, editura Junimea, Iași, 2003
  • „UNU în limba română”, editura Semne, 2009
  • „Salonul de reanimare”, editura ALL
  • „Rampa”, editura Eminescu, 1980

Activitate literară și premii[modificare | modificare sursă]

Ion Coja a publicat o serie de romane și piese de teatru. În 1979 primește premiul Academiei Române pentru piesa de teatru Credința. Opera face o apologie a rolului jucat de Brătieni și Carol I în istoria românilor.

Mentori[modificare | modificare sursă]

Ioan Coja recunoaște că a avut doi mentori, doi oameni care i-au orientat viața spirituală: Alexandru Graur și Petre Țuțea.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Carnaval la Constanța, București, Cartea Românească, 1978;

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]