Uzurpator

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Uzurpator (din latină usurpator prin franceză usurpateur) este o persoană care uzurpă, adică acaparează sau își însușește în mod fraudulos un bun, un drept, o calitate, puterea de stat etc. Acțiunea pe care o săvârșește uzurpatorul se numește uzurpare.[1]

Uzurparea moștenirii reprezintă intrarea în stăpânirea moștenirii, în temeiul unei pretinse calități de succesor universal sau cu titlu universal, fiind uzurpator persoana care deține fără titlu bunurile succesorale.[2]

Citate[modificare | modificare sursă]

  • Mircea cel Bătrân a ajuns domn al Țării Românești în 1386 cu marele ajutor al boierilor pământeni care l-au ucis pe fratele său vitreg, Dan I, fostul domnitor susținut de puterea otomană. În lucrarea celui mai important istoric bizantin, Laonic Chalcocondil citim despre un Mircea uzurpator: Pe acest Mircea, născut din neamul străbun al conducătorilor lor, chemându-l, conducător l-au făcut, tăindu-l pe Dan în a cărui putere erau mai înainte lucrurile.[3]
  • Succesor al regimului Ceaușescu și uzurpator al Revoluției române, Ion Iliescu a decis că doar pe cale violentă poate să mențină puterea unei nomenclaturi însetată de revanșă. (Vladimir Tismăneanu[4])

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]