Traian Popp

Traian T. Vintilă Popp
Date personale
Născut	22 ianuarie 1933(1933-01-22) București, România
Decedat	22 Iunie 2021
Părinți	Traian Popp
Naționalitate	România
Operă / Lucrări
Domeniu ingineresc	Inginerie civilă
Membru al instituțiilor	Universitatea Tehnică de Construcții București
Proiecte importante	Casa Poporului, Palatul Victoria

Traian Popp (Traian Vintilă Popp, n. 22 ianuarie 1933, București) este un inginer constructor român.

După terminarea Colegiului Național Sf. Sava din București>, a urmat Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole – Institutul de Construcții București, pe care a absolvit-o in anul 1956. Între anii 1956–1959 a activat la Institutul de Proiectare "Proiect București", iar între anii 1959–1993 la Institutul de Proiectări "Carpați", de unde a ieșit la pensie. Ulterior a fost partener cu Acad. Prof. Panaite Mazilu la firma de proiectare "Aedificia MP" și a fondat "Popp și asociații", o companie de proiectare ce vizează câteva domenii de activitate din construcții, între care principala activitate este proiectarea structurilor.

In anul 1984 a obținut titlul științific de doctor inginer susținând teza cu titlul "Structuri celulare curbe".

Este membru al comisiilor de atestare a verificatorilor de experți tehnici ai MTTC și face parte din colectivele de evaluare și/sau avizare la Carpati Proiect (din anul 1990), MLPAT (1994), Comisia Monumentelor Istorice (1994).

Este membru al Academiei de Științe Tehnice din România, al International of Shell Structures și al Asociatiei Inginerilor Constructori proiectanti de structuri din Romania (Președinte de onoare, Sucursala București).

Din anul 2018 este Membru de onoare al Asociației Colegiului Sfantul Sava din București.

Pentru activitatea sa a fost decorat cu diferite medalii printre care Ordinul Muncii (1971).

Proiecte de referință

In decursul celor 50 de ani de activitate inginerească, dr. ing. Traian Popp a elaborat unele proiecte, precum:

- Palatul Parlamentului;

- Sala Palatului;

- Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București;

- [[{{{2}}}|Televiziunea Romana]]^{⁠(ro)[traduceți]};

- Hotelul Intercontinental din București;

- Clădire de birouri Porsche România, București;

- Charles de Gaulle Plaza

- Clădiri proiectate în alte țări: Stațiunea Porto-Caras (Grecia), Hipodrom Abu-Dhabi, Hotel Intercontinental (Atena) etc.

Soluții originale

Aceste soluții au fost folosite la diverse proiecte elaborate:

- calcul la acțiunea vântului, fundații în pământuri sulfuroase (blocul Macul Roșu, București; anexe la Opera de Stat, București; noul Far din Constanța);

- plăci ortotrope, calcul eforturi pe două direcții (clădirile din Calea Griviței, București);

- dale din beton precomprimat, comportare plastică, încercări dinamice și verificare în timp (cinematograful Chibrit, București);

- fundații flotante pe un strat de argilă tare, chesoane, efectul temperaturii asupra consolelor, îmbunătățiri tehnice ale pretensionării (cinematografele Coșbuc, Floreasca, Melodia, Basarab din București);

- calculul elementelor pretensionate pe trei direcții, soluții de prefabricare, secțiunea optimă și pretensionarea optimă, terenuri macroscopice (cinematograful Flamura);

- grinzi simple, soluții de prefabricare, migrarea pretensionării (Cinematograful Luceafărul);

- soluția cu stâlpi în „V”, rezolvare cinematică specială în sensul că rezultanta acțiunii seismice se preia printr-o triangulație, în așa fel încât momentele încovoietoare din parter sunt foarte mici (blocul Unic, Bdul. Bălcescu, București);

- grinzi cu zăbrele cu probleme antifoc; analiză dinamică; goluri de scări; chesoane; planșee ortotrope; programe de calcul pentru planșee, grinzi; rigiditate variabilă; absorbția răsucirii cadrelor; acțiunea statică și dinamică a vântului asupra turnului televiziunii, torsiune, rezonanța antenei, testul în tunelul aerodinamic, console conice (blocul Studio–Amzei, blocul Baby, blocul turn Toporași din București, 130 de apartamente din Galați; clădirea Televiziunii Române);

- fundații cu egalizarea deformațiilor, calculul centrului de rigiditate si al efectului de torsiune; portal ortotrop conic (Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București);

- analiză liniară (Hotelul Intercontinental din București);

- calculul liniar și plastic la seism și rafale de vânt pentru elemente forfecate (hoteluri de la malul mării din stațiunea Neptun, 15–20 de etaje);

- structură elastică, absorbirea energiei seismice prin cadre ductile și sistem tip fagure la nivel curent (complexul Belvedere din Neptun – Olimp);

- structură cu planșee celulare și elemente prefabricate, comportarea la acțiuni dinamice (cladirea Academiei "Ștefan Gheorghiu" din București – actualmente Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din cadrul Universității "Politehnica" București);

- structuri celulare (șapte spitale regionale din România);

- cupolă cu arce tensionate (Sala Palatului);

- structură cu acoperiș cilindric cutat pretensionat (Aeroportul Popești-Leordeni – hangar cu deschiderea de 62,5 m și înălțimea de 12m);

- suprafețe cu seduri (Țesătoria din Iași);

- grinzi elicoidale cu secțiunea variabilă (Hotel Nord);

- analiza răspunsului dinamic pe accelerograme simulate, cadre ductile, structuri mixte (Universitatea din Alger; complex hotelier de 2.000 de locuri în stațiunea Porto-Caras din Halkidiki, Grecia);

- analiza teoretică și experimentală a capacității de disipare a energiei structurii (structura hotelului Intercontinental din Atena, 80m înălțime, cu panouri mari prefabricate tip Larsen-Nielsen);

- structură cu retrageri (structura complexului Hotelului Intercontinental din Creta);

- disipatori de energie (Hipodromul din Abu-Dhabi; Ambasada României din Bonn; structura de rezistență a Palatului Parlamentului – proiectată în colaborare cu prof. Alexandru Cișmigiu și ing. Mircea Mironescu – a prevăzut disipatori prin fricțiune la corpul C4, de 85m, și o conexiune elastică din 44 de tampoane de locomotivă; de asemenea, la Sala Unirii, a prevăzut contrafise cu fricțiune, folosind buloane precomprimate; sediul Uniunii Arhitecților din Piața Revoluției, București: 2S+P+8E – imobilul a fost legat de zidurile din fațadă originale, care au fost păstrate fiind considerate monument istoric – și a fundațiilor acestora; pentru a se asigura rezistența și stabilitatea zidurilor existente, până la alipirea structurii noi și pentru demolarea pereților interiori, a fost creată o structură provizorie, o triangulație metalică; planșeele și consolele extinse la nivelul superior al monumentului cu 3m s-au realizat dintr-o dala din beton armat de 22cm);

- structura de rezistență formată din trei nuclee de beton armat dispuse la 120 grade (forma in plan a cladirii fiind circulara), cadre metalice pe directie radiala si circulara; stalpii cadrelor lipsesc in parter; zonele dintre nuclee sunt suspendate prin intermediul unor tiranti metalici; sarcina tirantilor este preluata de o structura metalica spatiala de acoperis, ancorata in nuclee de beton; plansee din grinzi metalice si placa de beton armat de 15 cm grosime, pe zona laterala dintre tuburi, respectiv sub forma de dala groasa de 30 cm din beton armat pe zona centrala; placa circulara de 14m diametru, care reazema pe contur, partial pe peretii interiori ai nucleelor si partial pe grinzi din beton armat de 35x75cm, dispuse circular, intre tuburi (cladire de birouri – Sediul Administrativ Porsche: D+P+7E);

- execuție în sistem TOP-DOWN; adâncimea săpăturii 16,20m, înălțimea deasupra terenului 70m; structura: nucleu din beton armat cu armatură rigidă; cadre metalice pe două direcții, cu câte două contravântuiri metalice în formă de K în fațadă; planșee sub formă de dale de 35 cm grosime din beton armat la subsoluri, respectiv grinzi metalice principale din profile laminate, grinzi cu zăbrele secundare și placă din beton armat de 12cm grosime pentru suprastructură; sistemul de fundare: radier general, piloți flotanți dispuși sub elementele verticale ale structurii de rezistență; stâlpi și nucleu central (clădire de birouri Charles de Gaulle Plaza, Bucuresti: 5S+P+17E).

Expertize tehnice

Dr. ing. Traian Popp a efectuat numeroase expertize tehnice, dintre care merită amintită, în mod special, structura de rezistență a reactorului de cracare catalitică din Combinatul Petrobrazi SA, pentru care a elaborat și proiectul de consolidare ce a inclus primul sistem de amortizare cu masă adițională proiectat și realizat în România. Acest sistem a presupus amplasarea unei mase legate pendular de structura de bază în punctul de prindere al reactorului: vibrația proprie a acestui ansamblu a fost prevazută să se acordeze pe aceeași frecvență cu cea a construcției, pentru ca ea să vibreze în antifază cu construcția, reducându-i acesteia amplitudinea mișcării și, implicit, eforturile în barele structurii. Masa adițională este legată de structură prin intermediul unor arcuri și a unor amortizoare vâscoase care reduc efectul mișcării și consumă din energia indusă la seism;

Mai pot fi amintite expertizele și proiectele de consolidare ale Palatului Victoria (sediul Guvernului), cladirile ING Bank, MindBank, Banca Mondială din București, Dambovița Center, Fabrica de Avioane Craiova, structura de rezistență a reactorului de cracare IPIP Pitești, etc.

Consultanță

Dr. ing. Traian Popp a avut si activitate de consultanță: Universitatea Româno-Americana (complex de clădiri cu o suprafață de 30.000mp – S+P+2(5)(9)E; Catedrala Reîntregirii Neamului (studiu) etc.

Activitatea didactica

În funcția de Conferențiar a predat la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu", București „Calculul electronic” la anul III și „Structuri speciale” la anul V, între anii 1962–1996, cursuri deosebit de apreciate de studenții arhitecți.

Activitatea publicistică

Dr. ing. Traian Popp a publicat numeroase articole în reviste de specialitate dintre care mențonăm cateva dintre cele apărute în străinatate: Rezistență și ductilitate – Skopje; Vibrația structurilor etajate – Weimar; Consolidarea monumentelor de artă istorice – Salonic etc.) și a prezentat comunicări la manifestările științifice din țară și străinătate.

Bibliografie

Revista construcțiilor 28/11/2008

Lectură suplimentară

• Dr.ing. Traian Popp, A.G.I.R,

Legături externe

• Membrii Academiei de Științe Tehnice din România Arhivat în 21 ianuarie 2019, la Wayback Machine.
• La 80 de ani cu Ing. Traian Popp 01
• La 80 de ani cu Ing. Traian Popp 02
• La 80 de ani cu Ing. Traian Popp 03
• La 80 de ani cu Ing. Traian Popp 04
• La 80 de ani cu Ing. Traian Popp 05