Tertulian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Tertulian

Quintus Septimius Florens Tertullianus pe scurt Tertulian (c. *150; † c. 230) a fost un controversat scriitor creștin timpuriu. Numele lui adevărat era Quintus Septimius Florens. Porecla pe care a primit-o Tertullianus înseamnă: „cel de trei ori puternic“. Tertulian a fost numit „părintele creștinătății apusene”[1] și „fondatorul teologiei vestice”.[2]

S-a născut la Cartagina, Tunisul actual. Studiile primare le-a efectuat în orașul natal sub îndrumarea unui litterator (care îl învață scrisul, cititul și aritmetica) apoi a unui grammaticus (care îl formează ca gânditor autonom și tânăr intelectual prin aprofundarea marilor poeți și scriitori) și, în fine, a unui retor (căruia îi revine sarcina de a-l învăța arta elocvenței). S-a născut într-o familie de păgâni și s-a convertit la creștinism în jurul vârstei de 30 de ani. Motivul convertirii îl constituie căutarea unui ghid călăuzitor pe care l-a identificat în modelul cristic și regula sa morală. De la începutul carierei literare este preocupat de morală, iar rigorismul devine la el o normă de viață. A fost hirotonit preot înainte de anul 200, deși era căsătorit cu o creștină.

Între 203 și 207 se apropie tot mai mult de mișcarea profetică a lui Montanus care, cu adepții săi, trezeau sufletele din letargia morală prin reglementări ascetice precise. Deveni preot montanist la Cartagina, el se arată nemulțumit convocându-și propriile adunări de credincioși fideli numiți tertulianiști. Moare între 240 și 250.

Conform tematicii, opera lui Tertullian se grupează în 4 categorii:

  • apărarea creștinismului
  • lupta împotriva ereziilor
  • cultivarea virtuților
  • disciplina sacramentelor creștine

Cele mai importante opere sunt: „Ad Martyras” (Către martiri), „Apologeticum”,„De spectaculis”, „De patientia”, „De cultu feminarum” (Despre îmbrăcăminea femeilor), „Ad uxorem” (Către soție) ,„Adversus Iudeos”.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ekonomou, Andrew J. 2007. Byzantine Rome and the Greek Popes: Eastern influences on Rome and the papacy from Gregory the Great to Zacharias, A.D. 590-752. Lexington Books.
  2. ^ Justo L. Gonzáles, The Story of Christianity, Volume 1: The Early Church to the Dawn of the Reformation (New York: HarperCollins Publishers, 2010), 91-93.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Quintus Septimius Florens Tertullianus