Shinigami

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Din seria Mitologia japoneză

Divinităţi Kami şi Megami, Cei şapte zei ai norocului Listă de divinităţi în mitologia japoneză
Fiinţe fabuloase & spirite Dragoni, Obake, Yōkai, Yūrei, Shinigami Listă de fiinţe legendare în mitologia japoneză
Personaje legendare Abe no Seimei, Hidari Jingoro, Kintaro, Momotaro, Nezumi Kozo, Tamamo no Mae, Tomoe Gozen, Urashima Tarō
Locuri mitice & sacre Horai, Muntele Hiei, Muntele Fuji, Rashōmon, Ryugu-jo, Suzakumon, Takamagahara, Yomi
Obiecte sacre Amenonuhoko, Kusanagi, Tonbogiri Cele trei comori sacre
Scrieri Konjaju Monogatari, Kwaidan, Otogizoshi, Yotsuya Kaidan
Shinto şi Budism Festivalul Bon, Tanabata
Folclorişti Glen Grant, Lafcadio Hearn, Shigeru Mizuki vizualizează • discută • editează

Shinigami (死神, Shinigami^?, în traducere "zeu al morţii") este numele japonez pentru personificarea morţii, mai exact a morţii cu coasa, importată în Japonia din Europa în perioada Meiji. Această imagine a morţii a fost adoptată rapid de japonezi, iar la început a apărut în opere de artă denumite "Shinigami" şi Ehon Hyaku Monogatari (cartea cu poze de 100 de cuvinte) a lui Shunsen Takehara.

Termenul de shinigami se mai foloseşte la figurat pentru a se referi la o zeitate a morţii. Pare a fi un termen recent însă, deoarece aparţine zeităţii Shinto şi apare rar în folclor.

În prezent shinigami apar frecvent în ficţiune şi operă originală.

[modifică] Alte zeităţi japoneze a morţii

Următoarele sînt zeităţi japoneze a morţii, dar nu sînt de regulă categorisiţi ca shinigami:

Enma (　-ō, -daiō)

Enma, cunoscut şi a Yama, este o zeitate budistă care judecă morţii şi îi recompensează sau îi pedepseşte în viaţa de apoi Jigoku.

Izanami

O zeiţă din şintoism, nevastă a Izanagi. Izanami este o zeiţă a creaţiei care mai tîrziu devine a morţii.

[modifică] Shinigami în Japonia contemporană

O legendă urbană populară din Japonia este că tunelul Shirogane din Meguro, Tokyo ar trebui evitat, fiindcă ar fi poarta folosită de shinigami între tărîmul viilor şi a morţilor. Au existat relatări despre feţe care ţipau apărînd în siluetele stîlpilor tunelului.

[modifică] Personaje în media

Probabil prima apariţia a termenului în cultura japoneză a fost într-o piesă rakugo intitulată Shinigami. Se crede că această piesă este bazată pe opera italiană Crispino e la Comare, care la rîndul ei are fundamente pe o poveste germană Der Gevatter Tod culeasă de fraţii Grimm.

Personajele shinigami apar des în cultura modernă japoneză. Aceste personaje sînt de regulă prezentate a avea puteri supranaturale, fiind uneori capabili să aducă sufletele decedaţilor în lumea morţilor. Shinigami apar în următoarele opere ficţionale:

În Bleach, shinigami (traduşi ca ,,hoţi de suflete" în adaptări engleze şi romîneşti) guvernează cursul spiritelor dintre lumea celor vii şi lumea spiritelor. Printre datoriile lor se numără trimiterea spiritelor normal în Soul Society şi purificarea Hollowurilor , spirite umane care îşi pierd sufletele şi devin monştri care devorează alte suflete. Aparenţa fizică a Shinigami-lor din Bleach este sub formă de oameni născuţi în Soul Society sau care au murit în lumea umană şi au ajuns acolo, după care au urmat cursul academiei pentru shinigami.

În Death Note, Shinigami trăiesc în propria lor lume, scriind nume în carnetele lor pentru a-şi mări durata vieţii şi astfel omorînd omul căruia i-o iau. Singurul mod în care un Shinigami poate muri în această operă este ca acesta să mărească durata vieţii unui om intenţionat şi ca rezultat a afecţiunii pentru acesta, sau ca rezultat a celei mai mari pedepse pentru încălcarea regulilor speciei lor.