Pipă
Pipă (denumit și lulea) este un obiect folosit la fumat având o parte îngroșată cu o cavitate înăuntru (găvan), în care se pune tutunul, și alta în formă de tub, uneori curbat, prin care se trage fumul.
Muzeul de etnografie universală "Franz Binder" din Sibiu găzduiește o colecție deosebit de valoroasă de pipe din colecția Franz Binder, provenite dintr-o arie africană destul de largă. Aceste lulele, confecționate din lut sau din alte materiale, sunt apreciate și utilizate în toată Africa Centrală. Fumul produs de acestea are și rolul de alungare a roiurilor de insecte.[1]
O lulea lungă, folosită de indienii din America de Nord se numește calumet, chanupa dar și Pipa Păcii, deoarece era utilizată și la ritualul pecetluirii unei înțelegeri.[2]
Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare deține o colecție compusă din 260 de pipe de artă, realizate din spumă de mare, scoici sau chiar dintr-un craniu de pisică, aduse din mai toate colțurile lumii: Japonia, Asia, America de Nord, Franța, Anglia, Germania, Cehia, Italia și Ungaria. Cea mai interesantă piesă a colecției este „Pipa păcii", din piatră roșie, pe care indienii din statul american Minnesota o foloseau în ritualurile lor.[3]
O variantă mai compexă de pipă este narghileaua.
Note[modificare]
Legături externe[modificare]
- Asociația Pipa Club București
- Fumuri în istorie, 24 mai 2008, Adela Cristina Teodorescu, Jurnalul Național
- Fumătorii de pipă își dau întâlnire la club, 21 septembrie 2008, Ionela Săvescu, Evenimentul zilei
