Petre Locusteanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Petre Locusteanu
Date personale
Născut1883 Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat1919 (36 de ani) Modificați la Wikidata
Cauza decesuluisinucidere Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist
umorist
biograf[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Petre Locusteanu (n. 1883, București - d. martie 1919) a fost un dramaturg, umorist și jurnalist român.[1] S-a sinucis în 1919.[2]

A fost angajat al Teatrului Național din Craiova. Cu toate acestea, a fost un actor fără succes ceea ce l-a împins spre o carieră de jurnalist. La Flacăra, el a fost redactor și editorialist dramaturg între 1911-1914, fiind asistat de Ion Pillat. În 1916, Locusteanu a editat propria revistă bilunară, Ziarul meu. Între 1917-1918, când Iașiul a fost capitala națională în primul război mondial, a administrat ziarul România.

Moștenirea sa ca umorist este modestă față de lucrările altor umoriști români având o calitate slabă față de cele ale altor scriitori de dinainte de primul război mondial cum ar fi I. A. Bassarabescu, D. D. Pătrășcanu, Alexandru Cazaban sau Aurel P. Bănuț.

Opere[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Aurel Sasu (ed.), Dicționarul biografic al literaturii române, vol. II, p. 504. Pitești: Editura Paralela 45, 2004. ISBN 973-697-758-7
  2. ^ Constantin Ciopraga, Mihail Sadoveanu, p. 88. Bucharest: Editura Meridiane, 1966
  3. ^ „Actorul Matei Alexandru a încetat din viață”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Video
  5. ^ TEATRU DE PRANZ - Funcționarul de la Domenii de Petre Locusteanu Arhivat în , la Wayback Machine., RRCultural

Vezi și[modificare | modificare sursă]