Mircea Răceanu
| Mircea Răceanu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (88 de ani)  |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | diplomat |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Alma mater | Institutul de Stat pentru Relații Internaționale de la Moscova[*] |
| Partid politic | Partidul Comunist Român |
Modifică date / text  | |
Mircea Răceanu (născut Bernat, 1935, Fântâna Banului, județul Dolj) a fost un diplomat român în perioada comunistă.
A fost fiu adoptiv al fostului ilegalist Grigore Răceanu și fiu bun al Ilenei Bernat (Ilona Popp), o evreică, tatăl său natural fiind Andrei Bernath, comunist ilegalist și erou al rezistenței antifasciste, ucis în lagărul de la Râbnița (în 1944) și omagiat de Poșta Română printr-un timbru emis în 1945. Părinții săi au deținut după 1945 funcții importante în PCR. A fost căsătorit cu Mioara Răceanu.
A fost arestat la data de 31 ianuarie 1989 pentru colaborarea cu serviciile secrete americane. A fost judecat și condamnat la moarte la 20 iulie 1989[1], pentru trădare și spionaj și achitat 11 ani mai târziu. Aceasta a fost ultima pedeapsă capitală pronunțată în perioada comunistă[1]. Totuși, trei luni mai târziu, Nicolae Ceaușescu îi comută pedeapsa la 20 de ani închisoare[1].
Mircea Răceanu a fost eliberat din închisoare în 1990 și a părăsit România la intervenția ambasadorului SUA la București, Alan Green jr.
În 2002 a fost decorat de președintele Ion Iliescu cu Ordinul National "Pentru Merit" în grad de Comandor.[2]
Fostul diplomat susține într-un articol către cotidianul România Liberă din 2005 că tot ce a făcut a fost să submineze din interior regimul comunist.
"Eu nu am nevoie de reparații. Istoria mi-a dat dreptate. N-am nimic pe conștiință. Pot spune că în toți acești ani am dormit liniștit".
În timpul interogatoriilor ce au urmat arestării sale anchetatorii i-au cerut să spună care dintre cei de pe listă știe că sunt ofițeri acoperiți. Securitatea dorea astfel sa vadă câți dintre ei cunoștea, suspectându-l că i-a deconspirat pe cei în cauza americanilor.
Lista a devenit cunoscută ca "Lista lui Răceanu" cu securiști acoperiți, iar pe lista se aflau nume precum:
- Dan Ghibernea,
- Teodor Meleșcanu
- Ioan Mircea Pașcu,
- Gheorghe Tinca,
- Mișu Negrițoiu,
- Traian Chebeleu,
- Bogdan Baltazar și alții.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Infern ’89. Povestea unui condamnat la moarte, Mircea Răceanu, Editura Silex, București, 2000
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Pedeapsa cu moartea în perioada comunistă, 1 august 2010, adevarul.ro, accesat la 18 mai 2011
- ^ [www.adevarul.ro/news/societate/mircea-raceanu-decorat-presedintele-ion-iliescu-1_50abdfdf7c42d5a66381aacf/index.html „Mircea Răceanu, decorat de președintele Ion Iliescu”] Verificați valoarea
|url=(ajutor). Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Mircea Răceanu, „Gravă acțiune de trădare“[nefuncțională], 14 martie 2009, Adevărul
- Mircea Răceanu : „Timp de 16 ani, între România și SUA a fost o relație specială, așa cum nu există nici în prezent”, 3 iulie 2009, Nicoleta Ghighilicea, Adevărul
- Mircea Raceanu a fost reabilitat: „Trădător” decorat de Iliescu, 9 februarie 2002, Evenimentul zilei
- Diplomatul Mircea Răceanu a fost condamnat la moarte, 21 iulie 2009, Lavinia Betea, Jurnalul Național