Merle Jääger

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Merle Jääger
Date personale
Născută (58 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Tallin, RSS Estonă, URSS Modificați la Wikidata
PărințiÜlo Jääger[*][[Ülo Jääger |​]][3]
Ivi Jääger[*][[Ivi Jääger |​]][3] Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
 Estonia Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță
scriitoare
actriță de film
poetă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[3] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materEesti Muusika- ja Teatriakadeemia[*][[Eesti Muusika- ja Teatriakadeemia (university in Estonia)|​]]  Modificați la Wikidata
Ani de activitate1986–prezent
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Merle Jääger (n. , Tallin, RSS Estonă, URSS) este o actriță de televiziune, teatru și film, poetă și autoare din Estonia, care folosește frecvent numele Merca. Asociată inițial cu scena în creștere a punk-rock-ului eston de la începutul până la mijlocul anilor 1980, ea a fost descrisă ca un „bard al protestului”. Cariera ei ca actriță a început la sfârșitul anilor 1980 și a primit o serie de premii de înaltă valoare pentru rolurile de teatru.

Tinerețe și educație[modificare | modificare sursă]

Merle Jääger s-a născut și a crescut în Tallinn, unde a urmat școala primară și secundară (a 46-a și școală de știință) din Tallinn.[4] Tatăl ei a lucrat ca muncitor feroviar, iar mama ei a fost contabilă.[5] După școala secundară, în 1983, Jääger a studiat actoria și teatrul la Conservatorul de Stat din Tallinn (acum, Academia Estonă de Muzică și Teatru) sub instruirea profesorului de teatru Kalju Komissarov, absolvind în 1988.[6] Printre colegii ei absolvenți s-au numărat actorii Elmo Nüganen, Raivo E. Tamm și Anne Reemann.[7]

Carieră[modificare | modificare sursă]

Actorie[modificare | modificare sursă]

După absolvirea Conservatorului de Stat din Tallinn, Jääger a fost angajată ca actriță de teatru la teatrul Vanemuine din Tartu din 1988. A interpretat roluri ca prințul Hamlet în 1987 în piesa lui William Shakespeare, Hamlet, care a fost pusă în scenă la Mănăstirea Sf . Ecaterina din Tallinn, sau Olga Sergheievna Prozorova în Trei surori deAnton Cehov, care a fost pusă în scenă la teatrul Ugala din Viljandi în 1988. Primele sale două roluri ca actriță angajată la teatrul Vanemuine din Tartu au fost ca Florence într-o producție a piesei lui Robert Thomas din 1964 Trap for a Lonely Man și ca Lady Macduff într-o producție a piesei MacBeth de William Shakespeare, ambele interpretate în 1988.[8] În timpul carierei sale la Vanemuine, Jääger a apărut în numeroase roluri în producțiile unor autori și dramaturgi internaționali atât de diverși ca de exemplu: Johann Wolfgang von Goethe, Oscar Wilde, René Highway, Witold Gombrowicz, Jean Anouilh, Biljana Srbljanović, Charlotte Jones, Tom Stoppard, Arthur Miller, Algot Untola, Edward Albee, C. S. Lewis, Jule Styne, Billy Roche, Ödön von Horváth, Brian Friel, Sherman Brothers, Tim Firth, Anton Cehov, Robert James Waller, Ingmar Bergman, Velma Wallis, J. B. Priestley, Kander și Ebb sau Ray Cooney. Printre spectacolele sale mai memorabile la teatrul Vanemuine în roluri ale unor dramaturgi și autori estoni se numără: Kauksi Ülle, Eduard Vilde, Oskar Luts, Ilmar Külvet, Bernard Kangro, Kati Vatmann, Madis Kõiv, Andrus Kivirähk, Andra Teede și Meelis Friedenthal.[9]

Jääger în 2008.

Din 2006, Jääger a jucat și ca actriță de teatru în producții umoristice de vară la Teatrul Hansahoovi din Tartu. De asemenea, ea a scris două piese, Saun și Kolhoos, care au fost puse în scenă la acest teatru în 2008 și, respectiv, în 2009, cu Jääger în distribuție.[10] De asemenea, a interpretat, scris și regizat împreună cu colectivul Teatrului Taarka Heritage, un grup de teatru de amatori care a fost fondat cu scopul de a promova și păstra cultura și identitatea poporului Setos (o minoritate etnică și lingvistică indigenă finno-ugrică din sud-estul Estoniei și nord-vestul Rusiei).[11]

Merle Jääger a apărut și în mai multe roluri de televiziune. Primul ei rol semnificativ a fost rolul Hildei în filmul dramatic Soo, o producție în două părți din 1992 a Eesti Televisioon (ETV), bazat pe romanul cu același nume din 1914 (inițial intitulat Kirjutatud on ... ) scris de Oskar Luts.[12] În 2009, ea a apărut ca Miia în șase episoade ale serialului de ficțiune de crimă Kalgukoerad de pe televiziunea privată Kanal 2. A apărut și în alte câteva seriale de televiziune estone, printre care: Kättemaksukontor în 2013, comedia Padjaklubi în 2014 și Viimane võmm și Restart în 2015.[13]

În 1988, Jääger a debutat cinematografic într-un mic rol în scurtmetrajul Noid care a fost regizat de Elo Tust și scris de Mati Unt. Primul ei rol important într-un film de lung metraj a fost cel al Lembalei, soția căpeteniei estone Lembitu din secolul al XIII-lea (interpretat de Ain Mäeots), în filmul istoric de comedie Malev din 2005 regizat de Kaaren Kaer. Filmul descrie aventurile unor păgâni estoni din secolul al XIII-lea, când estonii încep să fie creștinați.[14] A urmat rolul profesoarei de istorie în filmul dramatic Klass din 2007, regizat de Ilmar Raag, având ca temă violența din școli. Filmul a primit mai multe premii internaționale și a fost propunerea Estoniei la categoria „cel mai bun film străin” din cadrul celei de-a 80-a ediții a premiilor Oscar.[15] De asemenea, în 2007, a apărut ca mamă în filmul de familie Magnus, regizat de Kadri Kõusaar. În 2011, a apărut în drama Üks mu sõber în regia lui Mart Kivastik, alături de actorul Aarne Üksküla. Alte roluri de lung metraj includ Õnn tuleb magades în 2016, Rohelised kassid în 2017 și Klassikokkutulek 2: Pulmad ja matused, o continuare din 2018 a comediei Klassikokkutulek (Reuniune de clasă) din 2016 regizată de René Vilbre.[16] În 2019, a apărut ca Hilana Taarka (o cântăreață de muzică populară Setos de la începutul secolului al XX-.lea), în comedia istorică regizată de Hardi Volmer, Johannes Pääsukese tõeline elu (Viața reală a lui Johannes Pääsuke).[17]

În plus, Jääger a apărut și în mai multe filme și scurtmetraje studențești, inclusiv în rolul Evei în comedia populară din 2006 regizată de Rasmus Merivoo Tulnukas ehk Valdise pääsemine 11 osas, despre subcultura estonă, alături de actorii Mart Avandi, Ott Sepp, Vallo Kirs și Uku Uusberg.[18]

Jääger este membră a Uniunii Teatrale din Estonia din 1990 și membră a Uniunii Actorilor din Estonia din 1993.[19]

Poezie[modificare | modificare sursă]

Merle Jääger la Ziua Regatului Seto din august 2011.

Din 1986, Merle Jääger a devenit o poetă care a fost publicată, sub pseudonimul Merca. Poezia ei s-a inspirat și s-a centrat pe scena muzicii punk rock în formare în țară de la începutul până la mijlocul anilor 1980, perioadă în care Republica Socialistă Sovietică Estonă era încă subordonată direct Guvernului Uniunii Sovietice.[20] Deschisă, directă și deseori conflictuală în poezia ei (în special, în lucrările sale timpurii), a devenit un fel de enfant terible și a fost descrisă ca rebelă și „bard al protestului”.[21] În 1988, a colaborat cu Tõnu Trubetsky, cântărețul trupei de punk rock Vennaskond, la două poezii care au fost incluse în culegerea sa de poezie Pogo, publicată de editura Eesti Raamat.[22]

În 1988, Jääger a fost cea mai tânără dintre cei douăzeci și patru de membri fondatori ai grupului cultural și literar eston Wellesto. În grupul s-au aflat și intelectuali notabili ca de exemplu Madis Kõiv, Maimu Berg, Mati Hint, Sven Grünberg, Doris Kareva, Rein Kruus, Toomas Liiv, Ivar Ivask, Toomas Raudam, Hasso Krull, Linnart Mäll, Jaan Undusk, Haljand Udam, Olev Remsu, Mati Sirkel, Ülu Aaloe și viitorul al patrulea președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves.[23][24]

În 2000, Jääger a devenit membră a Uniunii Scriitorilor din Estonia (Eesti Kirjanike Liit, abreviat EKL).[25]

Colecții de poezie[modificare | modificare sursă]

  • Merca by air mail (1989)
  • Mercamerka (1989)
  • Vana libu hommik (1998)
  • Hele häärber (2005)
  • Narrivile (2007)

Cărți[modificare | modificare sursă]

  • Mees (2009) [26]
  • Jututulbad / Storypillars (2015) [27]

Politică[modificare | modificare sursă]

Merle Jääger este membru al Consiliului orășenesc din Tartu și face parte din comitetul cultural al consiliului, care aparține Uniunii Pro Patria și Partidului Res Publica (Isamaa) și Partidului Liber Estonian (Eesti Vabaerakond).[28] [29] De asemenea, Jääger a candidat fără succes la Alegerile estone pentru Parlamentul Europeandin 2014 pe lista Partidului Independenței Estone (Eesti Iseseisvuspartei, EIP), primind 178 de voturi. [30]

Viață personală[modificare | modificare sursă]

Merle Jääger are o fiică după o căsătorie care s-a încheiat cu divorț. În prezent, are o relație de lungă durată cu directorul de teatru Imre Toomeoks. Familia locuiește la o fermă din Obinitsa din comitatul Võru.[31][32][33]

A slujit în Forțele armate estone (Eesti Kaitsevägi) și este membră a Unității Academice a unității paramilitare Liga de Apărare (Eesti Kaitseliit) din Tartu.[34]

Premii și onoruri[modificare | modificare sursă]

  • Premiul Voldemar Panso (1988)
  • Premiul Drama '96 (1996)
  • Premiul Ants Lauter (1997)
  • Premiul Uniunii Teatrale din Estonia (cea mai bună actriță) (1998)
  • Premiul Drama '99 (cea mai bună actriță) (1999)
  • Premiul Uniunii Teatrale din Estonia (cea mai bună actriță în rol secundar) (2014)[35]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Merle Jääger”, Internet Movie Database, accesat în  
  2. ^ a b Merle Jääger, Eesti biograafiline andmebaas ISIK, accesat în  
  3. ^ a b c Kes on kes? Eesti 2000 
  4. ^ Tartu Postimees. Näitleja Merle Jääger elab nii nagu meeldib. 4 July 2002. Retrieved 22 April 2018.
  5. ^ Eesti Entsüklopeedia. Jääger, Merle. Retrieved 22 April 2018.
  6. ^ Vanemuine. Merle Jääger. Draamanäitleja; Vanemuise Teatris Aastast 1988. Retrieved 22 April 2018.
  7. ^ Miksike Arhivat în , la Wayback Machine.. Merle Jääger. Retrieved 22 April 2018.
  8. ^ Vanemuine. Merle Jääger. Draamanäitleja; Vanemuise Teatris Aastast 1988. Retrieved 22 April 2018.
  9. ^ Vanemuine. Merle Jääger. Draamanäitleja; Vanemuise Teatris Aastast 1988. Retrieved 22 April 2018.
  10. ^ Hansahoovi Teater Arhivat în , la Wayback Machine.. Productions. Retrieved 23 April 2018.
  11. ^ Sirp ja Vasar. Kuidas müüa Eesti ajalugu? Kas nagu setusid? 11 August 2012. Retrieved 23 April 2018.
  12. ^ arhiiv.err.ee Soo. Retrieved 23 April 2018.
  13. ^ Eesti Entsüklopeedia. Jääger, Merle. Retrieved 22 April 2018.
  14. ^ „Malev (2005) - Eesti filmi andmebaas”. www.efis.ee. Accesat în . 
  15. ^ Eurochannel The Class, the movie - Ilmar Raag - Estonia. Retrieved 23 April 2018.
  16. ^ Märjamaa Rahvamaja Arhivat în , la Wayback Machine. Klassikokkutulek 2: Pulmad ja matused. 9 January 2018. Retrieved 25 April 2018.
  17. ^ Kopli Kinokompanii Johannes Pääsukese tõeline elu 2019. Retrieved 3 February 2019.
  18. ^ Eesti Ekspress Tulnukas" - Eesti kõige ropum film? 21 May 2016. Retrieved 23 April 2018.
  19. ^ Eesti Entsüklopeedia. Jääger, Merle. Retrieved 22 April 2018.
  20. ^ Sakala Postimees Merca: hämamine on masendav ja punk. 7 November 2012. Retrieved 25 April 2018.
  21. ^ Cummins, Walter. Shifting Borders: East European Poetries of the Eighties. Fairleigh Dickinson Univ Prress, 1993. 33–34. ISBN: 0-83-863497-4.
  22. ^ Vanaraamat Pogo". Retrieved 25 April 2018.
  23. ^ President.ee "Ilves: "Saame paremaks!", Vabariigi Presidendi intervjuu ajakirjale "Elukiri" veebruaris 2008. 8 February 2008. Retrieved 25 April 2018.
  24. ^ Sirp ja Vasar. Kirjandusrühmitus Wellesto 21 aastat tagasi. 14 August 2009.
  25. ^ Eesti Entsüklopeedia. Jääger, Merle. Retrieved 22 April 2018.
  26. ^ Eesti Rahvasbibliograafia Mees. Retrieved 25 April 2018.
  27. ^ Eesti Rahvasbibliograafia Jututulbad / Storypillars . Retrieved 25 April 2018.
  28. ^ Postimees Merle Jääger kandideerib Tartus VIKi nimekirjas. 24 August 2013.
  29. ^ delfi.ee Arhivat în , la Wayback Machine. Riigikogu valimistulemused. 6 March 2011.
  30. ^ Euroopa Parlamendi valimised Võrdlusarvu alusel jagatud mandaadid. Retrieved 25 April 2018.
  31. ^ publik.delfi.ee Värskes ajakirjas Naised! Merle Jääger elab kummitavas majas: ta oleks justkui oodanud meid. 8 October 2015. Retrieved 25 April 2018.
  32. ^ publik.delfi.ee. TOP 10: Suudlused, kallistused ja meelitused ehk lembehetked presidendi vastuvõtult . 22 February 2016. Retrieved 25 April 2018.
  33. ^ Õhtuleht Arhivat în , la Wayback Machine. Merle Jääger andis Seto talule uue elu! 22 July 2017. Retrieved 25 April 2018.
  34. ^ Heino Elleri nimeline Tartu Muusikakool Arhivat în , la Wayback Machine. Kontserdisarja "Sõna jõud" III külalised on Mikk Sarv ja Merle Jääger. 2 February 2015.
  35. ^ Vanemuine. Merle Jääger. Draamanäitleja; Vanemuise Teatris Aastast 1988. Retrieved 22 April 2018.


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Merle_Jääger&oldid=15628020