Mănăstirea Noul Neamț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Mănăstirea Neamț.
Mănăstirea Noul Neamț
Kitskany-8.jpg
Profilul mănăstirii
Confesiune: ortodoxă
Hram: Înălțarea Domnului
Ctitor: Andronic Popovici
Tip: călugări
Datele mănăstirii
Datare: 1864
Țara: Republica Moldova
Localizare: Chițcani, raionul Căușeni
Website: http://www.noulneamt.md/

Mănăstirea Noul Neamț (cunoscută și ca Mănăstirea Chițcani) este o mănăstire ortodoxă de călugări, aflată pe malul Nistrului, la marginea comunei Chițcani, la 7 kilometri înspre sud de orașul Tighina, Republica Moldova.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Mănăstirea Noul Neamț a fost întemeiată pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Mai mulți călugări de la Mănăstirea Neamț, în frunte cu duhovnicul mănăstirii, părintele Andronic Popovici, nefiind de acord cu secularizarea averilor mănăstirești și cu interzicerea slujbelor în limba slavonă, în vechea lavră a Neamțului, trec Prutul, în Basarabia care, de la anul 1812, fusese anexată de Imperiul Țarist. Părintele Andronic, împreună cu ieromonahul Teofan Cristea intervin la Arhiepiscopul Chișinăului, Antonie, pentru a construi o mănăstire de călugări pe moșia Chițcani - Copancă. Pe 13 ianuarie 1864, Sinodul de la Sankt Petersburg aprobă cererea ierarhului. Se înființează, astfel, Mănăstirea Noul Neamț-Chițcani, cu hramul Înălțarea Domnului.

În anul 1912, se începe construcția clopotniței. Aceasta are o înălțime de 60 de metri și 5 nivele. Cel mai mare clopot, dintre cele 12, are greutatea de 8,7 tone. O data cu Unirea Basarabiei cu România, Mănăstirea Noul Neamț cunoaște o dezvoltare deosebită. Din anul 1939, aceasta va purta denumirea de Sfântă Mânăstire Patriarhul Miron Cristea (la cererea monahilor, patriarhul fiind strănepot al ieromonahului Teofan Cristea, întemeietor al mănăstirii alături de duhovnicul Andronic). În anul 1945, sovieticii arestează pe starețul Axentie Munteanu și încearcă să introducă slujba în limbă slavonă în biserică, însă nici un ieromonah nu va răspunde la această cerința.

Odată cu perestroika, la 20 septembrie 1990 patriarhul Rusiei, Alexei al II-lea emite un ordin, prin care blagoslovește redeschiderea sfântului așezământ. Primul stareț de după redeschidere a fost numit ieromonahul Dorimedont.

Deoarece Mănăstirea Noul-Neamț este singura mănăstire din așa-zisul stat separatist RMN, episcopul de Dubăsari, Iustinian, dorea cu înverșunare că seminarul teologic și mănăstirea să se supună lui. Călugării nu au fost de acord cu această intenție, făcând tot posibilul că să rămână în continuare în subordonarea Mitropoliei Chișinăului și a Moldovei. Președintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a încercat să facă o vizită la Chițcani pentru a clarifica situația, însă autoritățile separatiste nu i-au permis. Într-un sfârșit, seminarul a fost închis și transferat la Chișinău, iar mănăstirea a continuat să se supună mitropolitului Vladimir. În acel an (2001), o parte din călugări au plecat din mânăstire, unii în România, alții s-au refugiat pe la alte mânăstiri din Basarabia. Situația în prezent este una destul de calmă.

Galerie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]