Karaoke

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Clădire karaoke box în Tokio

Karaoke este o modalitate de petrecere a timpului liber care constă în cântatul acompaniat de muzică preînregistrată.

Cuvântul karaoke este telescopat din cuvintele japoneze kara 空 (=gol, fără) și oke- prescurtare a cuvântului ōkesutora (pronunția japoneză a cuvântului orchestra).

Aparat karaoke ceva mai vechi

Primul sistem karaoke a fost inventat de japonezul Daisuke Inoue, un baterist într-o formație pop/rock, care din comoditate nu și-a patentat niciodată invenția (a cărui patent acum îi aparține unui filipinez, Roberto del Rosario).

În anii 1970, unele baruri din Japonia au început să instaleze sisteme karaoke (cu casete) pentru distracția clienților. Devenind foarte îndrăgite, aceste sisteme s-au răspândit în scurt timp, fiind de nelipsit în hotelurile japoneze. Ulterior, au apărut și așa-numitele karaoke box, unde clienții pot cânta mai retras (izolați fonic de ceilalți clienți) citind versurile melodiilor pe un ecran TV. Melodiile sunt în marea lor majoritate melodii pop/rock.

Ecran karaoke cu textul melodiei

Aparatura constă dintr-un aparat de redare, microfon, sistem de modificare a înălțimii sunetelor și boxe. Unele sisteme au și metodă de a acorda punctaj utilizatorilor, sau câte calorii s-au consumat la cântat, toate acestea fiind pentru amuzamentul clienților.

După benzile de casetofon, sistemul folosit CD-uri, discuri laser, DVD-uri, iar mai nou muzica este accesată prin fibre optice de la o bază de date.

Începând cu 2003, mai multe firme de telefonie mobilă din Japonia au început să distribuie muzică karaoke pentru telefoanele mobile.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bairingaru Nihon jiten, Kodansha International, Tokyo, 2003

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikţionar
Caută „Karaoke” în Wikționar, dicționarul liber.
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Karaoke