Great American Novel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Litera stacojie (1850), capodopera lui Nathaniel Hawthorne. D. H. Lawrence a numit-o „o operă perfectă a imaginației americane”.[1]

Titlul de Mare Roman American (în engleză Great American Novel) este folosit în descrierea importanței majore a unei opere literare în portretizarea culturii și valorilor americane. Termenul a fost conceput de John William De Forest într-un eseu din 1868, și prescurtat ulterior în GAN. De Forest a observat că, cel mai probabil, Marele Roman American nu fusese încă scris.

Canonul literar este, de obicei, compus din scrieri ca Moby Dick (1851), Aventurile lui Huckleberry Finn (1881) și Marele Gatsby (1925). Cu toate acestea, nu există un consens asupra romanelor care să justifice acest titlu, diferite criterii de selecție fiind susținute pe măsură ce ideea s-a dezvoltat în epoca modernă, cu fluctuații în ceea ce privesc aprecierile populare și critice.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Dezvoltarea literaturii americane a coincis cu dezvoltarea națiunii.[2] Apelurile pentru o „literatură națională autonomă” au apărut pentru prima dată în timpul Revoluției Americane,[3] iar la mijlocul secolului al XVIII-lea începe să se contureze posibilitatea ca literatura americană să surclaseze corespondenții săi europeni, aceasta fiind data marcată ca geneză a romanelor ce vor fi considerate mai târziu Mari Romane Americane.[4][5][6]

Termenul „Marele Roman American” își are originea într-un eseu din 1868 al scriitorului american din Războiul Civil, John William De Forest. De Forest a considerat că romanul servește ca un „tablou” al societății americane,[7] și a spus că romanul ar trebui să „picteze sufletul american” și să surprindă „emoțiile și manierele existenței americane”. În mod similar, Daniel Pierce Thompson a opinat că romanul trebuie să fie în mod distinct american.[8] Deși De Forest a oferit laude și critici romanelor contemporane lui, el a concluzionat că Marele Roman American nu a fost încă scris.[9] Publicarea eseului a coincis cu creșterea prestigiului romanului ca specie. Anterior, doar cinci la sută din cărțile americane erau marcate ca romane, majoritatea operelor de ficțiune primind titlul modest de „poveste”.[10] În 1880, scriitorul Henry James a simplificat termenul cu inițialele „GAN”.[11]

Criterii de selecție[modificare | modificare sursă]

Termenul a devenit popular în scurt timp, omniprezența sa fiind considerată un clișeu, și denigrată de criticii literari.[12] Lawerence Buell a declarat că acest concept a fost văzut ca parte a unei consolidări naționale, culturale și politice. Potrivit lui Grant Shreve de la JSTOR Daily, pe măsură ce conceptul a crescut, s-au dezvoltat criterii concrete de selecție pentru Marele Roman American:

  • Acesta trebuie să încapsuleze întreaga națiune, nefiind consumat de o anumită regiune.
  • Trebuie să fie democratic în spirit și formă.
  • Autorul trebuie să se fi născut în Statele Unite sau să fi adoptat țara ca fiind a sa.
  • Nu este obligatoriu ca valoarea sa culturală să fie recunoscută la publicare.[5]

Candidați notabili[modificare | modificare sursă]

An Coperta sau pagina de titlu Roman Portret Autor Note
1826 Ultimul mohican A drawn portrait of James Fenimore Cooper, based on a photograph James Fenimore Cooper [13][14]
1850 Litera stacojie A black-and-white photograph of Nathaniel Hawthorne, bearing a mustache and medium-length hair Nathaniel Hawthorne [15][16]
1851 Moby-Dick A photograph of Herman Melville seated at a chair, arms crossed and sporting combed-back hair and a blocky beard Herman Melville [17][18]
1852 Coliba unchiului Tom A photograph of a seated Harriet Beecher Stowe, wearing a dress and a shawl Harriet Beecher Stowe [19]
1884 Aventurile lui Huckleberry Finn A hazy photogragh of Mark Twain, with white hair and mustache in a light-colored suit Mark Twain [20][21][22]
1895 Semnul roșu al curajului A photograph Stephen Crane in a suit, with parted hair and a mustache Stephen Crane [23]
1925 Marele Gatsby A photograph of F. Scott Fitzgerald with a slight smile and parted, slicked-back hair F. Scott Fitzgerald [24][25][26]
1925 Bărbații preferă blondele A photograph of Anita Loos, wearing a fur-lined dress and a large dress hat Anita Loos [27][28]
1936 Absalom, Absalom! A photograph of William Faulkner in a suit and with a mustached, reclined against a brick wall William Faulkner [29][18]
1936 Pe aripile vântului Margaret Mitchell [30]
1939 Fructele mâniei A photo of John Steinbeck. His hair is slicked-back and closely shaved on the sides. He has a mustache and facial hair on his chin. John Steinbeck [31][32]
1951 De veghe în lanul de secară A photograph of J.D. Salinger, wearing a suit and sporting dark, combed hair J. D. Salinger [33][34]
1952 Omul invizibil Ralph Ellison is pictured sitting in a chair before a bookcase. He is wearing a suit and has a mustache and receding hair-line. Ralph Ellison [35][36]
1953 Aventurile lui Augie March A photograph of Saul Bellow with an open book before a bookcase. He is wearing a suit and has somewhat curly hair. Saul Bellow [37]
1955 Lolita A photograph of Vladimir Nabokov. Wearing a collared shirt, Nabokov is pictured in his later years, with aging skin and white hair. Vladimir Nabokov [22][38]
1960 Să ucizi o pasăre cântătoare A photograph of Harper Lee in an outdoor setting. She has short hair and appears to be examining something in the sand and grass. Harper Lee [39][40]
1973 The silhouette of a row of buildings is situated at the bottom of this bright orange cover. "Gravity's Rainbow, Thomas Pynchon" is printed in bold text in the center. Curcubeul gravitației Thomas Pynchon [41]

[42][43]

1985 Meridianul sângelui A title page reading "Blood Meridian or The Evening Redness in the West" with the author's name, "Cormac McCarthy", positioned below the title. Cormac McCarthy [44]
1987 Preaiubita Toni Morrison is pictured in a turtle-neck. She is sporting an afro. Toni Morrison [45]
1991 American Psycho Bret Easton Ellis is pictured standing on front of a stone wall and greenery. He is wearing a blazer over a blue collared shirt and has a lanyard on his neck. Bret Easton Ellis [46][47]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Miller, Edwin Haviland. Salem is my Dwelling Place: A Life of Nathaniel Hawthorne. Iowa City: University of Iowa Press, 1991. ISBN: 0-87745-332-2
  2. ^ Baym, Nina, ed. The Norton Anthology of American Literature. New York: W.W. Norton & Company, 2007. Print.
  3. ^ Buell (2014), p. 25.
  4. ^ Rodgers, Bernard F. Jr. (). „The Great American Novel and "The Great American Joke"”. Critique: Studies in Contemporary Fiction. 16 (2): 12–29. doi:10.1080/00111619.1974.10690080. ISSN 0011-1619. 
  5. ^ a b Shreve, Grant (). „The Great American Game of Picking the Great American Novel”. JSTOR Daily (în engleză). JSTOR. Accesat în . 
  6. ^ Shapiro, Stephen (). „Review: The Dream of the Great American Novel”. Nineteenth-Century Literature. 69 (4): 539–543. doi:10.1525/ncl.2015.69.4.539. ISSN 0891-9356. JSTOR 10.1525/ncl.2015.69.4.539. 
  7. ^ Buell (2014), p. 24.
  8. ^ Brown, Herbert R. (). „The Great American Novel”. American Literature. 7 (1): 1–14. doi:10.2307/2920328. ISSN 0002-9831. JSTOR 2920328. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Zafarris, Jess (). „The First Book to Ever Be Dubbed the "Great American Novel" Might Not Be the One You'd Guess”. Writer's Digest. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Buell (2014), pp. 24—25.
  11. ^ Showalter, Elaine (). „Can the Great American Novel survive?”. Prospect. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Buell, Lawrence (). The Dream of the Great American Novel. Cambridge, Massachusetts: Harvard University Press. ISBN 978-0-674-05115-7. OCLC 871257583. 
  13. ^ Italie, Hillel (). „'Last of the Mohicans' was first great American novel”. The Daily Gazette. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Lewis, Randy (). „Writer's Wit Found Target in 'Mohicans'”. Los Angeles Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Messent, Peter. „The Dream of the Great American Novel, by Lawrence Buell”. Times Higher Education. Arhivat din originalNecesită înregistrare gratuită la . Accesat în . There are, Buell says, four main types of potential Great American Novels. Nathaniel Hawthorne's The Scarlet Letter epitomises the first – a cultural 'master narrative', identified as such by the number of reinterpretations and imitations that follow in its wake. 
  16. ^ Latson, Jennifer (). „Why The Scarlet Letter Was a Mixed Blessing for Its Author”. Time. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Buell, Lawrence (). „The Unkillable Dream of the Great American Novel: Moby-Dick as Test Case”. American Literary History. 20 (1–2): 132–155. doi:10.1093/alh/ajn005. 
  18. ^ a b Kirsch, Adam (). „Made in the U.S.A”. Harvard Magazine. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ Fuller, Randall (mai 2013). „The First Great American Novel”. National Endowment for the Humanities. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ Brown, Robert B. (). „One Hundred Years of Huck Finn”. American Heritage Publishing. Arhivat din original la . Accesat în . It was called the 'great American novel' as early as 1891 by the English writer Andrew Lang ... 
  21. ^ Mailer, Norman (). „Huckleberry Finn, Alive at 100”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ a b Harrnett, Kevin (). „The Greatest American Novel? 9 Experts Share Their Opinions”. The Millions (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Martin (1967), p. 35.
  24. ^ Achenbach, Joel (). „Why 'The Great Gatsby' is the Great American Novel”. The Washington Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ Williams, John (). „The 'Great Gatsby' Glut”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ Gutterman, Annabel (). „What 'The Great Gatsby' Copyright Expiration Means for Its Legacy”. Time. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ Konnikova, Maria (). „The Great American Novel”. Slate. Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ "One of the few books that doesn't stink': The Intellectuals, the Masses and Gentlemen Prefer Blondes" by Faye Hammill. Critical Survey. Vol. 17, No. 3. 2005. Accessed March 24, 2021.
  29. ^ Hirsch, Arthur (). „The real great American Novel: 'Absalom, Absalom!' Faulkner: His ninth novel, for its span, its revelation, its American essence, stands above all others in reaching for this literary absolute”. The Baltimore Sun. Baltimore, Maryland. Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ Books That Shaped America Retrieved July 5, 2012.
  31. ^ Gioia, Dana. „The Grapes of Wrath Radio Show (interview with Richard Rodriguez) – Transcript”. The Big Read. The National Endowment for the Arts. Arhivat din original la . Accesat în . There hasn't been anything like this novel since it was written. And this is the great American novel that everyone keeps waiting for but it has been written now. 
  32. ^ Nixon, Rob. „The Grapes of Wrath”. This Month Spotlight. Turner Classic Movies. Arhivat din original la . Accesat în .  Nixon quotes John Springer, author of The Fondas (Citadel, 1973), a book about Henry Fonda and his role in film version of The Grapes of Wrath: "The Great American Novel made one of the few enduring Great American Motion Pictures."
  33. ^ McGrath, Charles (). „J. D. Salinger, Literary Recluse, Dies at 91”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ Burke, Declan (). „Sixty years and 65m copies on: Holden Caulfield and the great American novel”. The Irish Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ Giles, Patrick (). „The Great American Novel”. Los Angeles Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ Gambaccini, Paul (). „Book of a Lifetime by Paul Gambaccini - Invisible Man by Ralph Ellison”. The Independent. Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ Shteir, Rachel (). „A New Adventure for 'Augie March': A Chicago Stage (Published 2019)”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în . 
  38. ^ Williams, Mary Elizabeth (). „Personal Best: Lolita”. Salon (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ Puente, Maria (). „'To Kill a Mockingbird': Endearing, enduring at 50 years”. USA Today. Arhivat din original la . Accesat în . It is Lee's only book and one of the handful that could earn the title of Great American Novel.  (Lee has since published a sequel, Go Set a Watchman.)
  40. ^ Scalzi, John (). „The Great American Novel is 'To Kill a Mockingbird'”. Los Angeles Times. Los Angeles. Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ Buell (2014), pp. 426—427.
  42. ^ Weisenburger (2006), pp 1—2.
  43. ^ Deresiewicz, William (iunie 2014). „How the Novel Made the Modern World”. The Atlantic. Arhivat din original la . Accesat în . 
  44. ^ Dalrymple, William. „Blood Meridian is the Great American Novel”. Reader's Digest. Arhivat din original la . Accesat în . McCarthy's descriptive powers make him the best prose stylist working today, and this book the Great American Novel. 
  45. ^ Buell (2014), pp. 317—348.
  46. ^ Keller, Julia (). „The Great American Novel was written by”. The Chicago Tribune (în engleză). Accesat în . 
  47. ^ Burton, Charlie (). „How the Great American Novel made it to the movies”. GQ (în engleză). Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Portal icon Portal Literatură
Portal icon Portal Statele Unite ale Americii
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Great_American_Novel&oldid=16099309