Generația X

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Generația X este o sintagmă ce se referă la generația persoanelor născute în intervalul aproximativ 1965–1982 (granițele variază de la o sursă la alta; în plus, există decalaje între diferitele spații geopolitice). Sintagma a fost folosită în demografie, științe sociale, marketing și frecvent pusă în legătură cu cultura de masă.

Originea sintagmei[modificare | modificare sursă]

Prima utilizare a sintagmei îi aparține istoricului de artă american Paul Fussell. În cartea sa, Class: A Guide Through the American Status System (1983), „generația X” reprezintă persoane care se retrag din societate, respingând statutul oferit de aceasta (fără a se identifica cu o generație propriu-zisă). În 1991, scriitorul Douglas Coupland preia sintagma în romanul cu același nume, extinzând portretul făcut de Fussell asupra unei întregi generații. Cartea, concepută ca o povestire în ramă, prezintă amintirile a trei străini de vârste apropiate, uniți de dorința de a se distanța de societate pentru a-și înțelege mai bine menirea.[1]

Sintagma fusese folosită anterior, dar cu o altă semnificație. Astfel, în Regatul Unit al anilor 1960, autorii Charles Hamblett și Jane Deverson au adunat un număr de interviuri cu tineri membri ai subculturii Mod în cartea intitulată chiar Generation X (1965). Cei intervievați aveau sub 25 de ani, prin urmare erau născuți în anii 1940.[2]

Context[modificare | modificare sursă]

Conform cărții Generations... (1991) de William Strauss și Neil Howe, generația X a fost precedată de generația Baby Boomer (deceniile 5–7) și urmată de generația Y (începând în anii 1980 și încheindu-se în anul 2000).

Economistul canadian David Foot operează în cartea sa, Boom, Bust and Echo... (1997), delimitarea a două subdiviziuni ale intervalului acordat în mod obișnuit generației X: prima jumătate a anilor 1960 este în opinia sa „generația X” propriu-zisă, în vreme ce intervalul 1966/7–1979 este „generația Baby Buster”. Argumentul adus este că Baby Busters (pl.) s-au confruntat cu mai puține probleme în privinca angajărilor. Denumirea „Baby Buster” se opune cea de „Baby Boomer”: cea din urmă sugerează o perioadă de creștere însemnată a ratei natalității (în special după cel de Al doilea război mondial), în vreme ce intervalul „Baby Buster” a cunoscut o natalitate vizibil mai scăzută.[3]

Generația X în lume[modificare | modificare sursă]

David Foot observă că generația X s-a desfășurat mai devreme în Canada (1958-1964) decât în Statele Unite ale Americii (1960-1966). Strauss and Howe numesc generația X și „a treisprezecea generație”, anume a treisprezecea ce are ocazia să vadă drapelul Statelor Unite ale Americii, de la Benjamin Franklin încoace.[4]

Statele Unite ale Americii[modificare | modificare sursă]

D.M. Gross și S. Scott scriau în 1990 despre americanii născuți în generația X, într-un articol publicat în revistaTime”:

„They possess only a hazy sense of their own identity but a monumental preoccupation with all the problems the preceding generation will leave for them to fix (...) This is the twenty-something generation, those 48 million young Americans ages 18 through 29 who fall between the famous baby boomers and the boomlet of children the baby boomers are producing. Since today's young adults were born during a period when the U.S. birthrate decreased to half the level of its postwar peak, in the wake of the great baby boom, they are sometimes called the baby busters. By whatever name, so far they are an unsung generation, hardly recognized as a social force or even noticed much at all... By and large, the 18-to-29 group scornfully rejects the habits and values of the baby boomers, viewing that group as self-centered, fickle and impractical. While the baby boomers had a placid childhood in the 1950s, which helped inspire them to start their revolution, today's twenty-something generation grew up in a time of drugs, divorce and economic strain (...) They feel influenced and changed by the social problems they see as their inheritance: racial strife, homelessness, AIDS, fractured families and federal deficits”
—D.M. Gross și S. Scott[5]

România[modificare | modificare sursă]

Generația X în România a apărut mai târziu decât în Occident, începând la finele anilor 1960, și a durat până în primii ani optzeci. Limita superioară a intervalului indică ultimele promoții de elevi care s-au integrat în organizații de masă socialiste (cel puțin Șoimii Patriei, în cazul preșcolarilor, urmată de Consiliul Național al Pionierilor din România și Uniunea Tineretului Comunist – în cea din urmă au intrat cei născuți mai devreme de 1976).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Cărți[modificare | modificare sursă]

  • Foot, David K. (1997). Boom, Bust and Echo. How to Profit from the Coming Demographic Shift, St. Anthony Messenger Press and Franciscan. ISBN 978-0-921912-97-2
  • Strauss, William și Howe, Neil (1991). Generations: The History of America's Future, 1584 to 2069. ISBN 0-688-11912-3

Articole[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Joachim
  2. ^ Asthana și Thorpe
  3. ^ Stephey
  4. ^ Strauss și Howe, pag. 324
  5. ^ Gross și Scott

Legături externe[modificare | modificare sursă]