Gassanizi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Hauran (la sud de Damasc) - locul unde s-au așezat Gassanizii la sosirea lor în Siria

Gassanizii (arabă: الغساسنة) (nume alternative: Al-Ghasāsinah, Banu Ghassan Fiii lui Ghassān) au fost un grup de triburi arabe creștine sudice care au emigrat în secolul al III-lea din Yemen în Hauran (sudul Siriei), Iordania și în Țara Sfântă - unde s-au amestecat cu coloniștii greco-romani și comunitățile grecești creștine timpurii. Termenul Ghassān se referă la regatul Gassanizilor.

În Siria[modificare | modificare sursă]

Regele Amr bin Jafna a emigrat cu familia și suita sa și s-a stabilit în Hauran (la sud de Damasc), unde a fost fondat statul ghassanid. Se presupune că Gassanizii au adoptat religia creștină după ce au ajuns în Siria.

În timpul romanilor[modificare | modificare sursă]

Anul 565: Regatul Gassanizilor între Imperiul Roman și Imperiul Persan (dinastia Sasanizilor)

Romanii au avut un aliat puternic în acești noi sosiți arabi din sudul Siriei. Ghassanizii au format o zonă tampon împotriva beduinilor care făceau dese incursiuni pe teritoriul roman. Mai precis regii Ghassanizii pot fi numiți phylarchs - adică conducători nativi ai unor state supuse de lângă frontiera romană. Capitala regatului a fost la Jabiyah aflată pe înălțimile Golan. Din punct de vedere geografic, Ghassanizii au ocupat o parte mare din Siria, Muntele Hermon (Liban), Iordania și Israel. Autoritatea lor s-a extins -prin intermediul unor alianțe tribale cu alte triburi Azdi- de la Hijaz în nord până la Yathrib (Medina) în sud.

În timpul bizantinilor[modificare | modificare sursă]

Până la Cucerirea musulmană a Egiptului roman din 639–642, gassanizii au fost aliați ai bizantinilor.

Gassanizii și Islamul[modificare | modificare sursă]

Listă de regi Gassanizi[modificare | modificare sursă]

Al-Harith -Regele Ghassanid al arabilor- în poveștile arabe și Saga
  1. Jafnah I ibn `Amr (220-265)
  2. `Amr I ibn Jafnah (265-270)
  3. Tha'labah ibn Amr (270-287)
  4. al-Harith I ibn Th`alabah (287-307)
  5. Jabalah I ibn al-Harith I (307-317)
  6. al-Harith II ibn Jabalah "ibn Maria" (317-327)
  7. al-Mundhir I Tatăl ibn al-Harith II (327-330) cu...
  8. al-Aiham ibn al-Harith II (327-330) și...
  9. al-Mundhir II Fiul ibn al-Harith II (327-340) și...
  10. al-Nu`man I ibn al-Harith II (327-342) și...
  11. `Amr II ibn al-Harith II (330-356) și...
  12. Jabalah II ibn al-Harith II (327-361)
  13. Jafnah II ibn al-Mundhir I (361-391) cu...
  14. al-Nu`man II ibn al-Mundhir I (361-362)
  15. al-Nu`man III ibn 'Amr ibn al-Mundhir I (391-418)
  16. Jabalah III ibn al-Nu`man (418-434)
  17. al-Nu`man IV ibn al-Aiham (434-455) cu...
  18. al-Harith III ibn al-Aiham (434-456) și...
  19. al-Nu`man V ibn al-Harith (434-453)
  20. al-Mundhir II ibn al-Nu`man (453-472) cu...
  21. `Amr III ibn al-Nu`man (453-486) și...
  22. Hijr ibn al-Nu`man (453-465)
  23. al-Harith IV ibn Hijr (486-512)
  24. Jabalah IV ibn al-Harith (512-529)
  25. al- Amr IV ibn Machi (Mah’shee) (529)
  26. al-Harith V ibn Jabalah (529-569)
  27. al-Mundhir III ibn al-Harith (569-581) cu...
  28. Abu Kirab al-Nu`man ibn al-Harith (570-582)
  29. al-Nu'man VI ibn al-Mundhir (581-583)
  30. al-Harith VI ibn al-Harith (583)
  31. al-Nu'man VII ibn al-Harith Abu Kirab (583- ?)
  32. al-Aiham ibn Jabalah (? -614)
  33. al-Mundhir IV ibn Jabalah (614- ?)
  34. Sharahil ibn Jabalah (61 -618)
  35. Amr IV ibn Jabalah (628)
  36. Jabalah V ibn al-Harith (628-632)
  37. Jabalah VI ibn al-Aiham (632-638)
  38. Ghassan Al-Hourani (638 - ?)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]