Galda de Jos, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Galda de Jos)
Galda de Jos
—  sat și reședință de comună  —
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Galda de Jos
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Galda de Jos
Galda de Jos se află în România
Galda de Jos
Galda de Jos
Galda de Jos (România)
Localizarea satului pe harta României
Galda de Jos se află în Județul Alba
Galda de Jos
Galda de Jos
Galda de Jos (Județul Alba)
Localizarea satului pe harta județului Alba
Coordonate: 46°10′44″N 23°37′07″E ({{PAGENAME}}) / 46.17889°N 23.61861°E

Țară România
Județ Alba
Comună Galda de Jos

Atestare1287

Populație (2021)
 - Total1.955 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal517285
Prefix telefonic+40 x58 [1]

Prezență online
Website

Galda de Jos pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Galda de Jos pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Galda de Jos pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Galda de Jos (în maghiară Alsógáld, în germană Unterhahnenberg) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România.

Galda se Jos, Alba

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Galda de Jos este situată în zona centrală a județului, la 16 km nord de municipiul Alba Iulia.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Localitatea a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1287 cu numele de Gald.

Galda de Jos este dominată de castelul feudal al familiei Kemeny (din secolul XVII), unde au fost închiși cei cinci țărani participanti la răzmerița de la Câmpeni în 1782. În 1784 Cloșca a coborât din Mogoș și Întregalde cu gândul să atace castelul și să-i elibereze pe cei închiși, dar armistițiul de la Tibru l-a împiedicat să facă acest lucru. [1] Arhivat în , la Wayback Machine. Astăzi castelul adăpostește Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică pentru persoanele cu dizabilități intelectuale.

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Pe locul unei mai vechi biserici, a fost zidită, în 1715, biserica "Nașterea Mariei", monument care îmbină foarte armonios formele unei construcții de zid cu un acoperiș tipic pentru bisericile de lemn. De plan dreptunghiular, compartimentat cu absida semicirculară decroșată. Cupola de zid pe altar, naos cu bolta semicilindrică de lemn, pronaos tavanit, turn-clopotniță de lemn pe pronaos. Pictura murală în navă (1752); resturi de picturi mai vechi pe tâmpla de zid.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Rezervația naturală Cheile Văii Cetății (10 ha).
  • Rezervația naturală Cheile Gălzii (1 ha).
  • Rezervația naturală Bulzul Gălzii (3 ha).
  • Avenul mare (sau Gaura fără fund) pe masivul Decebal.

Date economice[modificare | modificare sursă]

Oferă condiții prielnice plantațiilor de pomi fructiferi, existând suprafețe importante ocupate cu livezi.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castles & fortresses in Transylvania: Alba County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-06143-3 Verificați valoarea |isbn=: checksum (ajutor). 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]