Discuție:Euclid

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 3 ani de 86.127.34.14 în subiectul Amestec

Alexandria vs. Megara[modificare sursă]

Un aditor anonim de pe IP-ul 86.106.215.173 a scris la pagina Euclid din Megara următoarele:

„*Euclid din Alexandria, Egipt este cel mai important matematician al antichitatii, cunoscut datorita tratatului sau in matematici, “Elementele”.
  • Putine sunt cunoscute despre viata matematicianului, cu exceptia faptului ca a predat in Alexandria.
  • Exista alte informatii despre Euclid date de un autor oarecare, dar nu se crede ar fi adevarata.
  • Prima informatie a fost data de un autor arab care sustinea ca Euclid a fost fiul lui Naucrate si ca s-a nascut in orasul Tyr.
  • A doua este ca Euclid s-a nascut in Megara.
  • In realitate, a fost un Euclid al Megarei care a fost filozof si a trait cu aproximativ 100 de ani inainte de Euclidul Alexandriei.
  • In acea perioada Euclid era un nume foarte comun si s-au facut multe confuzii si a fost dificil sa se gaseasca informatii despre Euclidul Alexandriei.
  • Unele ipoteze indica ca Euclid a fost un caracter istoric, iar altele nu.
  • Nici una dintre lucrarile sale are prefata, deci nu putem afla nimic despre caracterul sau asa cum putem la alti matematicieni greci.
  • Toate lucrarile lui Euclid au fost scrise de o echipa de matematicieni din Alexandria care au folosit numele caracterului istoric, Euclid al Megarei care a trait cu 100 de ani inainte.
  • Toti cei care au contribuit la scrirea lucrarilor au continuat sa scrie carti sub numele Euclid dupa moartea acestuia.
  • Toate teoremele date de matematician au fost demonstrate.

Alte opere ale lui Euclid din Alexandria

  • „Informatii” (cu 94 de teoreme)
  • Doua tratate in muzica
  • O carte cu 171 de teoreme”

Sunt de fapt niște comentarii. N-a precizat surse. --Turbojet 3 mai 2008 11:57 (EEST)Răspunde

ZaDa23 a corectat că la „Informații” este vorba de 104 teoreme față de 94, iar la carte sint 178 în loc de 171. Se poate (n-am verificat), dar textul de mai sus este un citat, care trebuie lăsat așa cum este. --Turbojet 3 mai 2011 11:48 (EEST)Răspunde

Amestec[modificare sursă]

Azi am recitit articolul, mai cu atenție. Se pare că în text sunt amestecate axiomele geometriei euclidiene cu cele ale algebrei (sunt diferite). Însă cred că corectura este treaba unui matematician, nu a mea. Să pună și ei mâna, că nasul îl țin foarte sus (cam fără rost în contextul economic actual al României). --Turbojet 14 martie 2013 20:49 (EET)Răspunde

Oare aceasta caracterizare a unei intregi categorii profesionale este corecta? Daca da, ce parere aveti despre inginerii carora "nu le ajungi nici cu prajina la nas"?--109.102.196.154 (discuție) 25 octombrie 2015 15:45 (EET)Răspunde
Mașina cu care circulați, calculatorul de la care ați scris și multe alte lucruri utile au fost concepute de ingineri, care știu că partea utilă a matematicii este cea de calcul. Cu excepția câtorva ași, angajați în servicii speciale, niciun agent economic nu angajează matematicieni, deoarece n-are nevoie de ei. Imensa majoritate activează ca profesori. La clasa a V-a profesorii de matematică se ocupă de chestiuni de teoria numerelor, de genul „care este ultima cifră a expresiei 20132014 ?”, chestiune care nu va fi cerută de niciun agent economic. Tot așa, niciun agent economic nu va avea nevoie de demonstrația că două triunghiuri sunt egale deoarece LUL. În facultate, la matematici speciale, am fost omorâți cu funcții complexe de variabilă reală, doar pentru că asistentul lucra la doctoratul lui (pe care nu și l-a luat) în domeniul respectiv, domeniu de care n-am avut nevoie niciodată. Își fac de cap. Ce părere să-și facă omul despre această întreagă categorie profesională? --Turbojet 25 octombrie 2015 20:59 (EET)Răspunde
Care este sensul celor afirmate mai sus despre matematicieni si angajarea (sau neangajarea) lor de agenți economici îndeosebi „în contextul economic actual”? Pare a fi o judecată de valoare implicită (sau o anumită viziune) la adresa matematicienilor și a unor zone din matematică ca teoria numerelor. Deci ar rezulta că cele menționate mai sus și-ar avea locul la discuție:matematician, discuție:matematică, in vederea includerii in respectivele articole!?!--82.137.15.140 (discuție) 18 septembrie 2020 01:02 (EEST)Răspunde
Nu prea ințeleg unele afirmații din această discuție care par paradoxale, cum ar fi partea utilă a matematicii este cea de calcul. Aceasta duce in continuare la intrebarea care e partea inutilă a matematicii și pentru cine care nu e enunțată explicit, doar se menționează unele pedanterii didactice ale profesorilor de matematică bazate pe teoria numerelor, demonstratii geometrice si teoria funcțiilor care nu sunt cerute în sine de agenții economici. Reiese oare atunci că s-ar impune ajustarea programelor școlare pentru a nu irosi timpul elevilor cu aspecte neimportante? Care sunt de fapt aspectele importante din matematică pe care trebuie insistat în predare? Pe de altă parte mulți ingineri au dezvoltat rezultate matematice în timpul liber sau legat de profesie.--213.233.84.161 (discuție) 16 noiembrie 2015 16:54 (EET)Răspunde
Această discuție nu se mai referă la articol și n-ar trebui purtată aici. Însă datorită faptului că interlocutorii mei preferă anonimatul și au IP-uri diferite nu am unde altundeva să le răspund. Nici nu pot muta discuția în pagina mea de discuții, deoarece a pornit de la un aspect din articol.
Aspectele importante ale matemticii sunt cele de care cineva are nevoie. Cum ocupațiile sunt foarte diferite, și necesitățile sunt foarte diferite, nu otova, ca în programele școlare. Treceți în revistă numărul și tipul de aplicații practice dintr-o anumită perioadă și numărul de matematicieni de care a fost nevoie ca aceste aplicații să fie create. (Create, nu doar folosite, că oricine poate folosi un telefon, dar nu este nevoie ca toți să elaboreze teorii matematice necesare la proiectarea lor). Raportați toate astea la numărul de elevi din aceeași perioadă. Acela este procentul necesar de oameni care este nevoie să se priceapă la ramurile respective ale matematicii. 1 % din populație este mult acoperitor față de necesități. Chiar și acel 1 % va produce în plus o droaie de deducții matematice admirabile, dar fără utilitate momentană. Este o cantitate absolut suficientă pentru o eventuală utilitate pe viitor. Iar ceilalți 99 %, chinuiți în școală cu matematica din actualele programe (ca ore și conținut), nu vor produce nimic în domeniul matematicii — pentru ei este chiar timp pierdut. Însă elevilor trebuie să li se dea ceva cu ce să-și ocupe timpul până la majorat, că legile nu permit să fie „exploatați” înainte, iar profesorii trăiesc ținând orele respective (cineva trebuie să supravegheze minorii) — ce să-i faci? În opinia mea aceste considerații se aplică tuturor disciplinelor. --Turbojet 16 noiembrie 2015 21:40 (EET)Răspunde
Dacă apare chinuirea elevilor atunci inseamnă că ar fi vorba de deficiențe pedagogice in proiectarea curriculară in loc de a se insista de exemplu pe formarea de competențe cum ar fi capacitatea de a dezvolta si folosi modele matematice pentru orice domeniu de activitate.--84.117.197.16 (discuție) 30 septembrie 2017 20:41 (EEST)Răspunde
Un exemplu foarte interesant/ilustrativ referitor la relatia dintre matematica pură (proprietățile numerelor și ale sistemelor de numerație de exemplu) și cea aplicată este necunoașterea numărului irațional e de către matematicieni antici cum ar fi chiar Euclid, subiectul acestui articol. După cum se știe, evidențierea acestui număr a pornit de la studiul unui fenomen economic (dobândă compusă) de Johann Bernoulli deci aparținând de matematica aplicată iar ulterior acest numar a fost studiat nelegat strict de vreo anume aplicație deci in cadrul conceptual legat de teoria numerelor care este uneori văzută depreciativ.--84.117.197.16 (discuție) 30 septembrie 2017 20:57 (EEST)Răspunde
Una din deficiențele semnificative ale programelor didactice tradiționale care duce la chinuirea elevilor (la memorie) este enciclopedismul, fapt remarcat de wikisurse editate de UNESCO. Este important de mentionat un exemplu clasic in acest sens legat de enciclopedism si memorare și anume in cazul programei de trigonometrie care prevede la liceu (explicit scris in unele manuale) memorarea formulelor de tipul sinusul/cosinusul sumei si diferenței de arce in loc de exemplu de indicii privind etapele demonstratiei si nu formulele in sine care sunt relativ dificil de memorat si după trecerea de către elevi a examinării la respectivul capitol elevii uită formulele respective și nu sunt capabili să reconstituie demonstrațiiile deoarece programa a testat memorarea formulelor in loc de capacitatea de formare/reconstituire a unei demonstrații.--84.117.197.16 (discuție) 30 septembrie 2017 21:11 (EEST)Răspunde
Asadar programele didactice traditionale care cer memorarea de formule este firesc sa dea semne de inadecvare lumii reale și să fie în opoziție cu ea asa cum se reflecta ea din perspectiva angajatorilor care nu au nevoie de memorarea de formule pe care se insistă obsesiv ca scop in sine in programele tradiționale.--84.117.197.16 (discuție) 30 septembrie 2017 21:58 (EEST)Răspunde
Testele tradiționale presupun rezolvarea unei probleme fără carte, (la materiile descriptive la fel, cunoașterea materiei fără carte) acesta este scopul memorării. Memorarea fără rezolvarea problemei este al treilea nivel al cunoașterii în sens clasic, din cele patru. Acest aspect nu se regăsește în viața practică, care cere eventual (foarte rar!) doar al patrulea stadiu, rezolvarea problemei, dar acceptă cu carte. Personal aș accepta cărțile de mate la bac, dacă prin asta candidații ar fi în stare să rezolve subiectele.
Văd că sunteți predispus la discuții, ceea ce nu este scopul paginilor de discuții de pe Wikipedia. Dacă doriți să discutați cu mine personal, trimiteți-mi un e-mail prin „Trimite un mesaj...”. Aici discuția se va încheia deoarece se referă la aspectele școlarizării, nu la subiectul articolului. --Turbojet  1 octombrie 2017 14:47 (EEST)Răspunde
Fiind amintite subiectele școlarizării, se ridică întrebarea aceste aspecte psihopedagogice nu sunt de interes pentru articole Wikipedia alocate lor?--86.127.34.14 (discuție) 16 ianuarie 2021 04:41 (EET)Răspunde

Conexiuni cu alte articole[modificare sursă]

Observ in discuția de mai sus că sunt menționate aspecte care ar putea fi relevante pentru conținutul altor wikiarticole referitoare la matematică cum ar fi matematică pură și matematică aplicată, modelare matematică a fenomenelor naturale si sociale dar și la chestiuni psihopedagogice ca analfabetism funcțional, docimologie, proiectare curriculară, etc.--84.117.197.16 (discuție) 30 septembrie 2017 20:20 (EEST)Răspunde

Ghilimele[modificare sursă]

Acum am observat existența unui tip de ghilimele, prezent in articol, neutilizat in limba română. Nu înțeleg rostul introducerii lor. Poate s-a intenționat marcarea unor citări!?--5.2.200.163 (discuție) 13 septembrie 2018 19:36 (EEST)Răspunde

Wikipedia este plină de articole cu ghilimele de alt tip decât cele recomandate în Manualul de stil (Reguli de punctuație). Din acest motiv am introdus eticheta {{ghilimele}}. Poate că dvs., eu, sau un alt wikipedist le va corecta cândva. --Bătrânul (discuție) 13 septembrie 2018 22:05 (EEST)Răspunde