Deep Blue

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Deep Blue

Deep Blue a fost un supercomputer de mare putere dedicat exclusiv jocului de șah[nota 1] construit de IBM și care a susținut în anii 1996 și 1997 două meciuri, de câte 6 partide fiecare, împotriva campionului mondial de șah Garry Kasparov. După meciul din 1996, în care Deep Blue a fost învins, calculatorul a fost îmbunătățit masiv și la data de 11 mai 1997, computerul încheia cu o victorie cel de-al doilea turneu, învingând campionul mondial după două victorii, o înfrângere și trei partide încheiate la egalitate.[1] Kasparov a sugerat că IBM ar fi trișat[2][3] și a cerut revanșa, dar compania a refuzat și a dezasamblat supercomputerul[4]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Proiectul a debutat în 1985,[5] atunci când Feng-hsiung Hsu lucrează alături de Thomas Anantharaman și Murray Campbell la ChipTest,[nota 2], un calculator de șah, la Universitatea Carnagie Mellon. Succesorul său, Deep Thought[nota 3], a reprezentat a doua generație dezvoltată de echipa universității, dar acesta a fost învins cu ușurință, în 1989, într-o înfruntare de două partide cu Garry Kasparov și în cele două prin corespondență cu Michael Valvo[6], în ciuda aprecierii laudative a lui Kasparov care estima coeficientul FIDE al calculatorului la 2480-2500[5].

În toamna anului 1989, echipa a fost cooptată de IBM în scopul creării unui supercomputer capabil să învingă campionul mondial Garry Kasparov, inițial Hsu și Campbell apoi Anantharaman[7] care, ulterior, a părăsit IBM în favoarea Wall Street-ului. În locul său a fost adus Arthur Joseph Hoane pentru a îndeplini activități de programare[8] iar Jerry Brody a fost recrutat pentru suport tehnic, în 1990[9]. Echipa a fost condusă Randy Moulic, urmat de Chung-Jen (CJ) Tan[10].

După meciul susținut în 1989 de Deep Thought și pierdut clar în fața lui Kasparov, IBM a organizat un concurs privind numele supercomputerului proiectat a fi dezvoltat de noua echipă pe scheletul oferit de ChipTest și Deep Though, numele selectat fiind Deep Blue[nota 4]. După ce o versiune redusă, denumită Deep Blue Junior, a jucat împotriva Marelui Maestru Joel Benjamin, echipa decide că marele campion american este ceea ce lipsea proiectului[11]. Joel Benjamin semnează cu IBM Research urmând să asiste din punctul de vedere al jucatorului profesionist de șah pregatirile lui Deep Blue pentru confruntările cu Kasparov[12].

Echipa era completă iar rezultatul începe sa capete contur (vezi nota 3) deși prototipul Deep Blue denumit Deep Thought II (din motive de promovare) își dovedește slabiciunile în 1995 când scoate remize cu Wchess, un program de șah care rula pe un computer personal sau pierzând în fața lui Fritz în 39 de mutări, un alt program de calculator ce rula pe un computer personal și care avea să devină campion mondial în acel an[13].

Deep Blue împotriva lui Garry Kasparov[modificare | modificare sursă]

Adversarii[modificare | modificare sursă]

Garry Kasparov, Mare Maestru Internaţional şi campion mondial de şah timp de 15 ani consecutiv, 1985-2000

În final, Deep Blue cântărea 1,4 tone și era unul dintre cele mai performante calculatoare ale vremii[14]. Beneficia de procesoare P2SC (Power Two Super Chip), un total de 256 de procesoare care lucrau în tandem. Limbajul de programare era scris în C și rula sub sistemul de operare AIX. Rezultatul brut era accesibil, rezultând un sistem în paralel performant capabil să calculeze 100-200 miliarde de poziții pe tabla de șah în timpul celor trei minute regulamentare de mutare în jocul clasic[15]. După înfrângerea din prima confruntare cu Kasparov, Deep Blue a beneficiat de o îmbunătățire masivă, în special pe partea de viteză de calcul, capitol considerat esențial pentru calculatoarele de șah[16], devenind capabil să exploreze 200 de milioane de posibilități pe secundă[15], aproape dublu față de versiunea anterioară.

Adversarul puternicului Deep Blue era Garry Kasparov, campionul mondial de șah en titre, cu o vastă experiență și cu o carte de vizită impresionantă: la 5 ani a început să joace șah, la 12-13 ani devenea campionul Uniunii Sovietice (1976-1977), la 17 ani devenea campion mondial de juniori, la aceeași vărstă primind titlul de Mare Maestru Internațional. La 18 ani Kasparov cucerea titlul de campion al Uniunii Sovietice la seniori, pentru ca, în 1984, la 21 de ani, să devină finalist al campionatului mondial alături de Anatoly Karpov. Dupa un meci de 48 de partide în care Karpov conducea cu 5-3, președintele FIDE decide întreruperea în ciuda protestelor celor doi adversari, devenind primul și unicul campionat mondial fără rezultat. În anul următor, Kasparov cucerește titlul de campion mondial și îl va deține timp de 15 ani consecutiv între 1985 și 2000 (22-35 de ani) fiind clasat pe locul 1 în ierarhia FIDE aproape continuu timp de 22 de ani, din 1984 până în 2006 când se retrage din activitatea competițională[17]. Este jucătorul de șah care a atins cel mai mare coeficient ELO din istorie, 2851 de puncte în 1999[18]. Kasparov este considerat de mulți drept cel mai bun jucator de șah din istorie[19][20][21][22][23][24][25][26], la baza acestei opinii generalizate aflându-se rezultatele și coeficientul ELO unic de 2851 de puncte[nota 5].

Campionul mondial a acceptat adesea provocările calculatoarelor de șah. În 1985, Kasparov a jucat simultan împotriva a 32 de calculatoare de top trimise de cele mai puternice companii din domeniu, obținând un scor perfect de 32 de victorii[27]. Kasparov a jucat și împotriva predecesorului lui Deep Blue, Deep Thought, în 1989, învingând categoric in cele două partide disputate[28]. Chiar și după înfrangerea larg mediatizată din fața lui Deep Blue, Kasparov a continuat să accepte provocările celor mai performante programe de șah.

Prima confruntare - 1996[modificare | modificare sursă]

Primul turneu între Deep Blue și Garry Kasparov a avut loc în februarie 1996, în Philadelphia, Pennsylvania, având un premiu de 400.000 de dolari[29], și s-a încheiat cu victoria campionului mondial, scor final 4-2 (1 punct pentru victorie și ½ pentru remiză). De menționat faptul ca Deep Blue nu era capabil sa ofere sau să accepte remiza, decizia aparținând echipei de tehnicieni[16] iar regulile stipulau ca intervenții umane pentru Deep Blue să fie permise doar între meciuri, niciodata în timpul meciului, cu excepția deciziei de remiză sau a cele de a ceda.


Turneul din 1996[nota 6]
Număr partidă # Piesele albe Piesele negre Rezultat Comentariu
1 Deep Blue Kasparov 1–0
2 Kasparov Deep Blue 1–0
3 Deep Blue Kasparov ½–½ Remiză de comun acord
4 Kasparov Deep Blue ½–½ Remiză de comun acord
5 Deep Blue Kasparov 0–1 Kasparov a oferit remiză la mutarea 23.

Propunere refuzată

6 Kasparov Deep Blue 1–0
Rezultat final:

Garry Kasparov – Deep Blue: 4–2

Prima partidă a coincis cu victoria lui Deep Blue. Era pentru prima dată când un campion mondial era învins de un calculator de șah[30]. Victoria a fost apreciată, în mod surprinzător, drept binevenită de către Kasparov, acesta declarând că „înfrângerea a fost cel mai bun lucru care i se putea întâmpla”, astfel fiind capabil să afle cât de puternic este Deep Blue, să-i determine slabiciunile, să-și schimbe și să iși adapteze strategia și stilul de joc, lucruri mult mai greu de perfectat în partidele finale cand ar fi putut fi prea târziu[16]. Totuși, într-o primă fază, "Kasparov era devastat", conform declarației antrenorului său pentru jocul împotriva calculatoarelor Frederick Friedel, "exista teoretic posibilitatea ca Deep Blue să fie invincibil iar Kasparov sa piardă toate cele 6 partide"[31]. Kasparov revine și câștigă următoarea partidă urmată de două remize. Echipa tehnică din spatele Deep Blue își reproșează respingerea ofertei de remiză din partida a cincea, câștigată de campion[16], Deep Blue fiind copleșit apoi și în ultima. Deși victorios, tot Kasparov este cel care lansează o ofertă de revanșă pentru anul următor, provocare acceptată imediat de echipa din spatele Deep Blue[32].

A doua confruntare - 1997[modificare | modificare sursă]

După semieșecul din 1996, „Monstrului” (după cum îi plăcea lui Kasparov să-și numească totuși apreciativ aversarul[29]) i se dublează viteza de calcul[15], intrând pe poziția 259 în topul celor mai performante 500 supercalculatoare ale vremii[33] cu valoarea atinsă de 11,38 GFLOPS pe testerul de performanțe LINPACK. Deep Blue putea calcula în adâncime o medie de 12-16 jumătăți de mutare[nota 7], în unele situații chiar și 40 sau mai multe[34], momente în care Deep Blue „era ca un Dumnezeu al șahului”, așa cum îl caracteriza Kasparov[35]. Conform lui Levy și Newborn, fiecare jumătate de mutare suplimentară calculată de Deep Blue creștea valoarea mutării efective cu 50 pâna la 70 puncte Elo[36].

Valoarea de evaluare a lui Deep Blue era scrisă într-o formă generalizată, cu parametri euristici, lasând la latitudinea calculatorului să determine valoarea optimă prin comparație (ca de exemplu importanța securității regelui cu avantajul pozițional în centrul tablei) și analiza a mii de partide disputate între maeștri. Funcția de evaluare era împărțită între 8000 de componente ale sistemului, multe dintre ele proiectate pentru poziții speciale, iar memoria deschiderilor înmagazina peste 4000 de posibilități (la care au contribuit marii maeștri Miguel Illescas, John Fedorowicz, Nick de Firmian și Joel Benjamin), 700.000 de partide ale marilor maeștri precum și toate pozițiile finalurilor cu 5 sau sub 5 piese[37]. Îmbunătățirea radicală a lui Deep Blue i-a atras acestuia supranumele neoficial de Deeper Blue[38]. Kasparov a solicitat IBM acces la partidele lui Deep Blue pentru a se familiariza cu stilul acestuia dar a fost refuzat, in ciuda faptului ca Deep Blue dispunea de analiza a sute de jocuri ale lui Kasparov[2].

Al doilea turneu s-a desfășurat în luna mai a anului 1997, la New York, pentru o bursă acordată învingătorului de 700.000 de dolari iar învinsului de 400.000[32][39]. Printre cele 20 de reguli ale revanșei, dincolo de cele clasice ale jocului de șah[40], multe erau similare celor din primul meci, adaptate situației atipice a adversarilor: tehnicienii lui Deep Blue nu puteau interveni decât între partide, cu excepția ofertării sau acceptării remizei precum și a cedării jocului când se considera că se impune[41]. Meciul s-a încheiat cu victoria lui Deep Blue cu scorul 3½–2½, pentru prima dată când un campion mondial era învins de un calculator de șah într-un turneu și pentru prima dată în cariera sa când Kasparov era învins de un adversar într-un turneu[42], dacă se face abstracție de finala campionatului mondial din 1984 dintre Kasparov și Karpov când a fost întreruptă de președintele FIDE, încheindu-se nedecis.

Turneul din 1997
Număr partidă # Piesele albe Piesele negre Rezultat Comentariu
1 Kasparov Deep Blue 1–0
2 Deep Blue Kasparov 1–0
3 Kasparov Deep Blue ½–½ Remiză de comun acord
4 Deep Blue Kasparov ½–½ Remiză de comun acord
5 Kasparov Deep Blue ½–½ Remiză de comun acord
6 Deep Blue Kasparov 1–0
Rezultat final:

Deep Blue – Garry Kasparov: 3½–2½

Meciul a început sub bune auspicii pentru campionul mondial care câștigă prima partidă dar o pierde pe următoarea, partidă controversată pe care Kasparov a cedat-o dintr-un impuls nervos în timp ce negrul și albul se aflau pe poziții egale[43], Kasparov ratând analiza unor mutări ulterioare care l-ar fi adus în poziția de șah perpetuu forțând remiza[42]. Următoarele trei partide se încheie la egalitate, cu mențiunea că în jocul 3 Kasparov a variat printr-o deschidere mai puțin obișnuită, deschiderea Mieses, sperând ca jocul exotic să îl destabilizeze pe Deep Blue. În ultima partidă Kasparov să cedează după doar 19 mutări, stabilind scorul final: Deep Blue - Garry Kasparov 3½–2½.

Ecouri și controverse[modificare | modificare sursă]

Eşicher cu piese de şah în poziţie de start. Imagine din perspectiva negrului

Revanșa dintre campionul mondial și Deep Blue a fost denumită „cel mai spectaculos eveniment din istoria șahului”[32]. Era pentru prima dată cand calculatorul învingea un campion mondial și, totodată, singura înfrângere din cei 15 ani consecutivi de supremație ai lui Kasparov, până la pierderea titlului din anul 2000. Mari maeștri, începând cu cei trei comentatori pentru IBM Maurice Ashley, Yasser Seirawan și Michael Valvo dar și alții precum Monty Newborn, Susan Polgar, Michael Khodarkovsky, Patrick Wolff, Danny Kopec, Lev Alburt, etc., au analizat partidele jucate și au încercat diverse concluzii și explicații, de la cele efective asupra jocului[3][44][45] la cele de ordin general legate de jocul exotic și riscant al lui Kasparov pentru a destabiliza sistemul, de caracterul atipic al adversarilor sau de temperamentul campionului mondial[42][46][47]. În general s-a considerat că Garry Kasparov a cedat prematur, atât în jocul 2 - când pozițiile erau egale - cât și în ultimul când, totuși, avea un mic dezavantaj pozițional.

Echipa IBM și Kasparov au subliniat niște diferențe și caracteristici ale celor doi adversari, dincolo de capacitățile comune de „privi” tabla și de a analiza pozițiile. În 10 puncte, IBM compara jucătorii astfel[48]:

  • Deep Blue putea evalua 200 de milioane de poziții pe secundă. Kasparov până la maxim trei
  • Cantitatea de cunoștințe a lui Deep Blue era mică dar avea o enormă capacitate de calcul. Kasparov avea vaste cunoștințe dar o redusă capacitate de calcul
  • Kasparov utiliza un fantastic simț al intuiției, inovației și imaginației în vreme ce Deep Blue era lipsit complet de simț și intuiție
  • Deep Blue a beneficiat de ghidajul a cinci cercetatori IBM și al unui mare maestru internațional. Kasparov de antrenorul său Yuri Dokhoian și pasiunea sa pentru șah
  • Garry Kasparov era capabil să învețe din propriile succese sau eșecuri. Deep Blue nu era capabil să învețe, dacă ar fi comis o eroare ar fi repetat-o în situații similare la nesfârșit.
  • Deep Blue nu putea „uita” niciodată ceea ce avea programat, nu putea fi distras și nici intimidat de factori externi (precum celebra privire fixă a lui Kasparov). Campionul mondial, deși un competitor de top, era supus fragilității umane precum oboseala, plictiseala sau lipsa de concentrare
  • Deep Blue era extrem de eficient privind jocul de șah dar, ca și inteligență, era inferior oricărei ființe umane. Kasparov era foarte inteligent, autor a trei carți, jucator de șah de top, vorbind multe limbi străine, persoană activă politic și orator motivațional invitat regulat la numeroase conferințe internaționale
  • Orice schimbare în modul de joc al lui Deep Blue putea avea loc doar între jocuri. Kasparov își putea adapta, schimba și calibra jocul în orice moment, înainte, în timpul sau după fiecare partidă
  • Kasparov avea de partea sa abilitatea de a-și evalua adversarul, de a sesiza slăbiciunile acestuia și de a le folosi apoi în avantajul său. Deep Blue putea analiza strict pozițiile de pe eșicher, nu și de a evalua și sesiza slabiciunile adversarului
  • Kasparov era capabil sa determine următoarea mutare căutând selectiv prin pozițiile viitoare utile, eliminand (cu rezerva erorilor umane) din calcule pozițiile inutile. Deep Blue trebuia să urmeze o cautare profunda, o analiză aproape completă a cât mai multe poziții, chiar și inutile (ceea ce nu e chiar un dezavantaj cand capacitatea de căutare era de 200.000.000 de poziții)

Stilul de joc al lui Deep Blue era forța brută dată de puterea mare de calcul iar campionul mondial putea suplini prin avantajele specifice umane. De aceea, una din nemulțumirile de bază ale lui Kasparov a fost faptul ca IBM i-a refuzat accesul la partidele anterioare ale lui Deep Blue, deși supercomputerul avea analiza a sute de partide ale lui Kasparov[2], împiedicandu-l să-și cunoască adversarul.

Turneul s-a încheiat într-o atmosferă de suspiciune și ostilitate[47] din partea lui Kasparov, care a acuzat IBM ca a construit mașina cu scopul precis de a-l bate pe el[2] și care a suspectat intervenția umană în jocul lui Deep Blue[49] în special în jocul 2 în care a observat inteligență și creativitate. Frederick Friedel, antrenorul și sfătuitorul lui Kasparov în jocul împotriva calculatoarelor, a declarat că propriul lor calculator, Fritz - capabil de analize sofisticate dar de 1000 de ori mai slab decât Deep Blue - a duplicat 80% din mutările lui Deep Blue din timpul meciurilor în timpul a un minut de calcule. Aproximativ 19 din celelalte procente au fost duplicate după ce Fritz a fost lăsat să calculeze timp de 6-8 ore dar aproximativ 1% dintre mutări nu au putut fi duplicate de Fritz în niciun fel, chiar și după ce Friedel și Kasparov au i-au dat indicii substanțiale[50].

Întrebat de reporterii Washington Post dacă a acuzat direct echipa IBM că a trișat Kasparov a răspuns:

„Am sugerat că au existat lucruri în acest meci care sunt dincolo de puterea mea de înțelegere... Probabil nu există nicio posibilitate să se dovedească faptul că Deep Blue este cel care a facut sau nu o anumită mutare[2]

Ceea ce a stârnit suspiciunile lui Kasparov a fost jocul 2, cel în care, conform declarațiilor campionului mondial, deși a jucat impecabil până în acel moment, Deep Blue mută astfel încât Kasparov avea posibilitatea de a smulge remiza prin metoda șahului perpetuu[2]. Kasparov a cedat neobservând posibilitatea, dar și-a exprimat nelămuririle legate de neatenția lui Deep Blue. Kasparov a solicitat IBM înregistrările jocului 2 din scriptul lui Deep Blue dar IBM i-a refuzat cererea, deși a publicat ulterior porțiuni ale lor pe Internet[51]. IBM a respins aceste acuzații prin vocea coordonatorului de proiect CJ Tan, afirmând că Deep Blue nu a primit asistență umană în timpul partidelor[2].

În anul 2003 a apărut filmul documentar Game Over: Kasparov and the Machine care a explorat aceste afirmații. În regia lui Vikram Jayanti, filmul prezintă înfruntarea din perspectiva unei intrigi, a unei mișcări de marketing[52] a companiei americane prin care promovarea puternică a victoriei să creasca valoarea activului său pe piața bursieră[53]. Regizorul afirmă că valoarea stocului a crescut datorită mediatizării confruntării la 2 miliarde de dolari[54], în vreme ce IBM estimează la aproximativ 50.000.000 câștigurile corporației din publicitate pe timpul meciului[32].

Vladimir Kramnik, al doilea campion mondial în exercițiu (2000-2006) care a pierdut într-un turneu desfășurat împotriva unui calculator, Deep Fritz (2003)

Imediat după încheierea turneului, într-o emisiune televizată și în fața a milioane de telespectatori, Garry Kasparov l-a provocat oficial pe Deep Blue la un al treilea meci care să se desfășoare în 10 partide disputate în zile alternative, marele maestru fiind dispus chiar să îl accepte pe Deep Blue drept campion mondial în cazul în care ar fi pierdut[32] (lucru, de altfel, imposibil deoarece calculatoarele nu sunt adversari eligibili pentru titlurile mondiale). Deși inițial CJ Tan a declarat că provocarea este luată în considerare[47], IBM a refuzat provocarea iar Deep Blue a fost dezasamblat. Feng-hsiung Hsu, inițiatorul proiectului, a cumparat de la companie chip-ul lui Deep Blue și a încercat în repetate rânduri să stabilească o confruntare concretă a celor doi adversari dar lipsa de fonduri, sponsori, a unei echipe tehnice și a echipamentelor hardware pentru reconstrucția lui Deep Blue au făcut ca intenția să nu se materializeze vreodată[7][49].

Lupta campionilor mondiali de șah cu tehnologia a continuat și după dezasamblarea lui Deep Blue. Kasparov a continuat să accepte provocările calculatoarelor și programelor de șah: în 2003 a încheiat la egalitate cu Deep Junior într-un turneu de șase partide și cu un premiu de 1 milion de dolari, în același an remizând și în turneul de patru partide cu X3D Fritz, folosind doar o tablă virtuală și ochelari 3D[55]. În 1999 a susținut și un meci împotriva lumii pe siteul Microsoft, învingand după o partida desfășurată pe parcursul a patru luni[56] iar campionul mondial Vladimir Kramnik a pierdut cu scorul de 4-2 în fața lui Deep Fritz în 2006, dupa ce terminase la egalitate cu acesta în turneul din 2003[57].

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Computer chess sunt calculatoare a căror arhitectură hardware și software le permite jocul de șah în mod autonom, independent de ghidarea umană.
  2. ^ ChipTest-M, o variantă îmbunătățită, a câștigat în 1987 Campionatul Nord American de Șah între Calculatoare, competiție anuală desfășurată între 1970 și 1994 en Wall, Bill. ACM Computer Chess. Accesat la 29-07-2010.
  3. ^ Deep Though a câștigat Campionatul Nord American de Șah în 1988, 1989 (la egalitate cu HiTech) și 1990 iar Deep Though II în 1991 și 1994 en Wall, Bill. ACM Computer Chess. În 1989 Deep Though a câștigat Campionatul Mondial de Șah între Calculatoare en ICGA Tournaments - Chess. International Computer Games Association.
  4. ^ Deep Blue este un joc de cuvinte format din Deep, termen folosit de majoritatea calculatoarelor de șah, cu rădăcini din fenomenul multimedia The Hitchhiker's Guide to the Galaxy al lui Douglas Adams, și porecla Big Blue a companiei IBM. en Hsu 2002, pp 126-127; en Hitchhickers. BBC.
  5. ^ Aprecierea poate părea exagerată și subiectivă, deși susținută de clasamentele FIDE și coeficientul ELO. Statistica rece nu poate compara jucători din perioade diferite de activitate iar metodologia ELO se foloseste de către FIDE din 1970 și nu cuprinde o perioadă de 5 ani din activitea lui Bobby Fischer și Anatoly Karpov. Pentru detalii vezi și en Wikipedia contributors. Methods for comparing top chess players throughout history. Wikipedia, The Free Encyclopedia, 13 Jul. 2010. Accesat la 29 iulie 2010. cu bibliografia aferentă.
  6. ^ Notațiile sunt corespunzătoare Regulamentului Federației Române de Șah Legile șahului - F. I. D. E.. Federația Româna de Șah.
  7. ^ În șah, un tur sau o mutare sunt termeni care se aplică pentru două mutări (una a albului și cealaltă a negrului). Pentru a distinge mutarea efectuată de singur jucător de acești termeni se folosește expresia „jumătate de mutare”, ply în engleză.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Saletan, William (11 mai 2007). „Chess Bump: The triumphant teamwork of humans and computers”. Slate. http://www.slate.com/id/2166000/. Accesat la 28 iulie 2010. 
  2. ^ a b c d e f g Chandrasekaran, Rajiv (12 mai 1997). „Kasparov Proves No Match for Computer”. Washington Post. http://www.washingtonpost.com/wp-srv/tech/analysis/kasparov/kasparov.htm. Accesat la 28 iulie 2010. 
  3. ^ a b Wolff, Patrick (2001). The complete idiot's guide to chess. Alpha, second edition. ISBN 0-02-864182-5. pp 317-318. Accesat via Google Books la 01-08-2010
  4. ^ Garry Kasparov Milestones. kasparovagent.com
  5. ^ a b The Making of Deep Blue. IBM Research
  6. ^ Jeschonnek, Volker. A Visit to My Opponent's Camp: Introducing Man vs. Machine (CC) Challenges and Wchess. correspondencechess.com. Accesat la 29-07-2010.
  7. ^ a b Hsu, Feng-hsiung (2002). Behind Deep Blue: Building the Computer that Defeated the World Chess Champion. Princeton University Press. ISBN 0-691-09065-3, p 107
  8. ^ Hsu 2002, p 132
  9. ^ IBM Research scientist Jerry Brody. IBM Research. Accesat la 29-07-2010.
  10. ^ Hsu 2002, p 136
  11. ^ Hsu 2002, pp.160–161, 174, 177, 193
  12. ^ GM Joel Benjamin. United States Chess Federation. Accesat la 29-07-2010.
  13. ^ 8th World Computer Chess Championship. International Computer Games Association.
  14. ^ Chess champion to play 'smartest' supercomputer. telegraph.co.uk. Accesat la 29-07-2010.
  15. ^ a b c Deep Blue. IBM Research.
  16. ^ a b c d Horgan, John (8 martie 1996). The Deep Blue Team Plots Its Next Move. Deep Blue team interview. Scientific American. Accesat la 29-7-2010.
  17. ^ Garry Kasparov - Biography. kasparov.com. Accesat la 29-07-2010
  18. ^ Garry Kasparov - Ratings. FIDE. Accesat la 29-07-2010
  19. ^ Harrell, Eben (11 ian 2010). „A Bold Opening for Chess Player Magnus Carlsen”. TIME. http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,1950683,00.html. Accesat la 29 iulie 2010. 
  20. ^ Rohrer, Finlo (11 martie 2005). „Kasparov: King who reigned supreme”. BBC News. http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/4341187.stm. Accesat la 29 iulie 2010. 
  21. ^ Garry Kasparov - The World's Greatest Chess Player. Global Speaker Bureau.
  22. ^ Deep Blue Wins. IBM Research.
  23. ^ Game Over: Kasparov and the Machine. IMDb.
  24. ^ Ingram, Judith (3 noi 2005). „Chessmaster Garry Kasparov retires at 41”. USA Today. http://www.usatoday.com/tech/science/mathscience/2005-03-11-kasparov_x.htm. Accesat la 20 iulie 2010. 
  25. ^ Sieberg, Daniel (10 februarie 2003). „Kasparov: 'Intuition versus the brute force of calculation'”. Kasparov interview. CNN. http://edition.cnn.com/2003/TECH/fun.games/02/08/cnna.kasparov/. Accesat la 29 iulie 2010. 
  26. ^ Chess legends Kasparov and Karpov face off again. Reuters. Accesat la 29-07-2010.
  27. ^ Kasparov, Garry (11 februarie 2010). „The Chess Master and the Computer”. The New York Review of Books. http://www.nybooks.com/articles/archives/2010/feb/11/the-chess-master-and-the-computer/?page=1. Accesat la 30 iulie 2010. 
  28. ^ Hsu 2002, p 105
  29. ^ a b Garry vs The Monster. TIME. Accesat la 31-07-2010.
  30. ^ Feb. 10, 1996: Deep Blue Defeats Kasparov. Video News. American Broadcasting Company. Accesat la 30-07-2010.
  31. ^ Krauthammer, Charles & Dowell, William (26 feb 1996). Kasparov: Deep Blue Funk. TIME Magazine. Accesat la 30-07-2010.
  32. ^ a b c d e Kasparov vs Deep Blue. worldchesschampions.com. Accesat la 31-07-2010.
  33. ^ TOP500 List - June 1997 (201-300). Top 500 Supercomputers. Accesat la 31-07-2010.
  34. ^ Campbell, Murray (1998). An Enjoyable Game în HAL's Legacy: 2001's Computer as Dream and Reality, Stork D.G., MIT Press, Cambridge ISBN 0-7167-8121-2. p 88
  35. ^ Lerner, Eric J. „The making of a chess machine”. IBM. http://domino.watson.ibm.com/comm/wwwr_thinkresearch.nsf/pages/deepblue296.html. Accesat la 31 iulie 2010. 
  36. ^ Levy, David; Newborn, Monty (1991). How Computers Play Chess. Computer Science Press. ISBN 0-7167-8121-2. p 192.
  37. ^ Deep Blue. Stony Brook University. Accesat la 31-07-2010.
  38. ^ Game 2. IBM.
  39. ^ Kasparov, Deep Blue play to a draw. CNN. Accesat la 01-08-2010
  40. ^ Actual Handbook. FIDE.
  41. ^ Rules of the rematch. IBM. Accesat la 31-07-2010.
  42. ^ a b c Weber, Bruce (12 mai 1997). Swift and Slashing, Computer Topples Kasparov. New York Times. Accesat la 01-08-2010.
  43. ^ Video record. youtube. Accesat la 01-08-2010.
  44. ^ Pandolfini, Bruce (1997). Kasparov and Deep Blue: the historic chess match between man and machine. Simon & Schuster, ISBN 978-0-684-84852-5.
  45. ^ Newborn, Monty (2002). Deep Blue. Springer, ISBN 0-387-95461-9
  46. ^ Weber, Bruce (18 mai 1997). What Deep Blue Learned in Chess School. New York Times. Accesat la 02-08-2010.
  47. ^ a b c IBM Chess Machine Beats Humanity's Champ. rutgers.edu. Accesat la 02-08-2010.
  48. ^ Kasparov vs Deep Blue: a contrast in styles. IBM Research.
  49. ^ a b Open Letter from Feng-hsiung Hsu one of the main programmers of Deep Blue. chess.co.uk. Accesat la 02-08-2010.
  50. ^ Weber, Bruce (18 mai 1997). What Deep Blue Learned From Grandmasters. rutgers.edu. Accesat la 02-08-2010
  51. ^ Replay the games. IBM.
  52. ^ Chess battle of man against machine at Liverpool's FACT. BBC. Accesat la 02-08-2010.
  53. ^ Game Over: Kasparov and the Machine. IMDb.
  54. ^ Director interview Vikram Jayanti. BBC. Accesat la 02-08-2010.
  55. ^ Precise game four draw and a drawn match. chessbase.com. Accesat la 02-08-2010
  56. ^ Kasparov outplays the planet. BBC. Accesat la 02-08-2010.
  57. ^ Chess champion loses to computer. BBC. Accesat la 02-08-2010

Legături externe[modificare | modificare sursă]