Constantin Marin (dirijor)

Constantin Marin

Constantin Marin (n. 27 februarie 1925, Urleta, Prahova - d. 1 ianuarie 2011, București) a fost un muzician, compozitor și dirijor de ansamblu coral român, fondator, dirijor și director pe viață al Corului Național de Cameră Madrigal. A fost un specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian și baroc, precum și muzica tradițională românească. Activitatea sa a fost apreciată entuziast de critici muzicali din intreaga lume, fiind distins cu numeroase premii și distincții interne și internaționale.

Uneori numele său a fost scris Marin Constantin (Marin este numele său de familie).

Și fiul său, Ion Marin, a devenit tot dirijor (austriac).

Studii

A absolvit Facultatea de Pedagogie Muzicală (secția Dirijat Coral) a Conservatorului de Muzică din București (1944-1949) studiind cu Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Mihail Jora (armonie), Vasile Popovici (istoria muzicii), Florin Eftimescu (pian), Ștefan Popescu (cor), Teodora Stroescu (canto) și Facultatea de Pedagogie, Psihologie și Filozofie a Universității din București (1945-1949), sub îndrumarea profesorilor G.G. Antonescu, Mircea Florian, Dimitrie Gusti, Mihail Ralea, Tudor Vianu. A obținut titlul de doctor în muzicologie (1985).

Activitate

Compozitor și dirijor, Constantin Marin a pus bazele corului Madrigal în 1963, fiind un specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian și baroc precum și muzica tradițională românească.

S-a dedicat muzicii, debutând ca dirijor de coruri studențești și de amatori precum Corul Universității și Corul Sindicatului Învățământ din București (1949-1951). A fost asistent la Facultatea de Filosofie din București (1948-1952). Din 1954 a fost șeful sectorului muzical în Casa Centrală a Creației Populare (1954-1955), director general, dirijor al Ansamblului UTC din România (1951-1974), director adjunct al Direcției muzicii din Ministerul Culturii (1960-1965), apoi profesor la catedra de dirijat de cor la Conservator (din 1960, iar în ultimii ani profesor consultant). Între 1966-1969 a fost directorul general al Operei Române.

Maestrul Constantin Marin a fost membru al Uniunii Compozitorilor (din 1956), fiind autorul multor piese corale. A fost fondator al Corului Universității din București (1948), Capelei Corale "Gheorghe Cucu" (1958), Corului Național de Cameră Madrigal (1963).

A fost dirijor și director pe viață al Corului Național de cameră Madrigal. Din 7 iulie 1963, când a avut loc primul concert, până la concertul de adio din 1999, a fost dirijorul Corului „Madrigal” al Conservatorului București, un ansamblu de excepție, care s-a făcut cunoscut prin numeroase turnee întreprinse de-a lungul anilor în toată lumea. A susținut peste 3.500 de concerte în țară și în lume, în festivaluri: George Enescu (România), Bordeaux (Franța), Viena (Austria), Handel (Germania), UNICEF (Franța), Toamna Varșoviană (Polonia, Anul Marcian (Veneția, Italia), Primăvara la Praga (Cehia), Musica Antiqua Europae Orientalis (Polonia, Ohridsko Leto și Belef (Belgrad), Olanda etc.

A înregistrat zece discuri sub genericul „Arta construcției și interpretării corale” (comandă Columbia, SUA), CD-uri și DVD-uri cu Madrigal, filme documentare.

Premii

Contribuția în domeniul muzicii corale, ca dirijor și compozitor, i-a fost recunoscută prin premii și distincții: premii la Concursul internațional al Festivalului Mondial al Tineretului (București -1953, Moscova -1957, Viena -1959), Premiul Criticii Muzicale Germane (Germania, 1971), „Il Sagitario d'Oro” (Italia, 1976), Diploma de onoare și Premiul „Grand Due Adolf” (Luxembourg, 1979), Premiul excepțional A.T.M. (1983) pentru tratatul „Arta construcției și interpretării corale” (1983), titlul de „Goodwill Ambasador UNESCO'” (1992), titlul „Omul Internațional al Anului” (1990, 1992, 1994), titlul de „Doctor Honoris Causa” al Academiei de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca (1994), „Crucea Patriarhală a Sf. Sinod” din România (2000), Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofițer (2000), Premiul pentru „Vocația măiestriei artistice”, oferit de Fundația Balcanii și Europa (2006). Pentru întreaga activitate este menționat în prestigiosul „The New Grove Dictionary of Music and Musicians”.

Creația muzicală

• MUZICĂ CORALĂ: CÂNTEC DE LEAGĂN (1954), cor mixt, versuri poppulare. București, Edit. Muzicală;
• CÂNTEC DE DOR (1956), cor mixt, versuri poppulare. București, Edit. Muzicală;
• HORĂ ÎN GOSPODĂRIE (1956), cor mixt, versuri de Theodor Balș;
• COMSOMOL, PRIETEN DRAG (1957), cor mixt, versuri de Liviu Cernăianu;
• POMIȘORUL (1957), cor pe voci egale, versuri de Theodor Balș;
• PATRIA MEA (1958), cor mixt / voci egale, versuri de Theodor Balș;
• CÂNTEC PIONIERESC (1958), cor pe voci egale, versuri de Ion Brad;
• ÎN VACANȚĂ (1959), cor pe voci egale, versuri de Tiberiu Utan;
• ȚARĂ DRAGĂ (1959), cor pe voci egale, versuri de Ion Brad;
• SĂNIUȚA (1960), cor pe voci egale, versuri de Tiberiu Utan;
• CÂNTEC DE PE MUREȘ (1960), cor mixt, versuri populare;
• PARTIDULUI SLAVĂ (1960), cor mixt, versuri de Tiberiu Utan;
• MEREU ÎNAINTE (1961), cor mixt, versuri de Tiberiu Utan;
• ȚARA MEA DE SOARE / PARTIDUL, CĂLĂUZA NOASTRĂ (1961), cor mixt, versuri de Ion Brad, în:
• CÂNTECUL, PRIETENUL NOSTRU. București, Edit. Muzicală, 1984; PARTID IUBIT (1961), cor mixt, versuri de Theodor Balș;
• PRIMA ZI DE ȘCOALĂ (1961), cor pe voci egale, versuri de Theodor Balș;
• NOI, A ȚĂRII TINEREȚE (1973), cor mixt, versuri de Niculae Stoian, în: AMFITEATRU, București, 1 1973;
• CÂNTEC DE STUDENȚIE (1974), cor mixt, versuri de Niculae Stoian, în: VIAȚA STUDENȚEASCĂ, București, 1974;
• PARTIDUL, CEAUȘESCU, ROMÂNIA (1974), cor mixt, versuri de Theodor Bratu;
• CEAUȘESCU ȘI POPORUL (1979), cor mixt, versuri de Mihai Negulescu;
• DRAG PARTID (1979), cor mixt, versuri de Ion Socol, în: SCÂNTEIA TINERETULUI, București, 1979;
• CEAUȘESCU ȘI COPIII (1979), cor pe voci egale, versuri de Mihai Negulescu;
• A ÎNVĂȚA ȘI A MUNCI ȘI-A CERCETA (1979), cor mixt, versuri de Nicolae Stoian, în: SCÂNTEIA TINERETULUI, București, 35, nr. 9455, 18 X 1979;
• CÂNTECUL OBÂȘIEI (1982), cor mixt, versuri de Lucian Blaga;
• STUDENȚIE, STUDENȚIE, cor mixt, versuri de Ion Socol;
• CÂNTEC DE PACE (1983), cor mixt, versuri de Corneliu Vadim Tudor;
• MÂNDRU SUNT DE TINE, București (1983), cor mixt, versuri de Aurel Storin. București, Edit. Casa Centrală a Creației Populare, 1983;
• ÎNAINTE, PARTIDUL NE CONDUCE (1983), cor mixt, versuri de Tiberiu Utan, în: CÂNTECUL, PRIETENUL NOSTRU. București, Edit. Muzicală, 1984;
• TINERI NI-S ANII (1983), cor mixt cu pian, versuri de Niculae Stoian, în: CÂNTECUL, PRIETENUL NOSTRU, op. cit. MĂRIT PRECUM CARPAȚII (1984), cor mixt, versuri de Niculaie Stoian, în: PROGRAMUL DE RADIO, București, 1984;
• FRUMOASĂ MI-E GLIA (1985), cor mixt, versuri de Nicolae Dumitru;
• HORA MARE ROMÂNEASCĂ (1985), cor mixt, versuri de Nicolae Dumitru;
• ZI DE MAI (1985), cor mixt, versuri de Ion Brad;
• SLAVĂ ȚIE, ROMÂNIE, cor mixt cu pian, versuri de Ion Neagu;
• PARTID STEGAR, cor mixt cu pian, versuri de Ion Neagu;
• COLIND PENTRU ȚARA MEA, cor mixt cu pian, versuri de Niculae Stoian;
• HORA LA ROMÂNI, cor mixt, versuri de Nicolae Dumitru;
• SUITĂ PRAHOVEANĂ (1986), cor mixt, versuri populare;
• CORURI. București, Edit. Muzicală, 1987 (Cuprinde: a). CORURI PENTRU COPII: TOȚI COPIII ROMÂNIEI; CĂLĂUZA NOASTRĂ; CÂNTEC PENTRU PACE; CÂNTEC PENTRU COPII; TREPTELE ȚĂRII; POMIȘORUL; HORA MARE; ÎN VACANȚĂ; b). CORURI MIXTE CU ACOMPANIAMENT DE PIAN: MEREU ÎNAINTE; SLAVĂ ȚIE, ROMÂNIE; PARTID STEGAR; TINERI NI-S ANII; STUDENȚIE, STUDENȚIE; MÂNDRU SUNT DE TINE, BUCUREȘTI; COLIND PENTRU ȚARA MEA; POPORULUI SLAVĂ; c). CORURI MIXTE A CAPPELLA: SUITĂ PRAHOVEANĂ; HORĂ LA ROMÂNI; CÂNTEC DE LEAGĂN; CÂNTEC DE DOR; RIDICĂ-TE, NEGURIȚĂ!; DÂMBOVIȚĂ, APĂ DULCE; IN MEMORIAM; HETEROS – studiu coral heterofon); PESTE PLAIUL ROMÂNIEI, cor mixt, versuri de Viorel G. Cozma; RÂNDURI LA OASTE, cor mixt, versuri de Ion Socol;
• SLAVĂ MARELUI BĂRBAT, cor mixt, versuri de Viorel G. Cozma;
• ȚARA PĂCII, ROMÂNIA (1989) , cor mixt, versuri de Radu Cârneci;
• FLORI DE CINSTIRE (1989), cor mixt dedicat Elenei Ceaușescu;
• CÂNTĂ ȚARĂ ROMÂNEASCĂ / CEAUȘESCU SĂ TRĂIASCĂ (1989), cor mixt, versuri de Niculae Stoian;
• HETEROS (1989), poem coral heterofon, cor mixt (Electrecord, MUZICĂ CONTEMPORANĂ I – ELCD 131);
• OM DE GHEAȚĂ (1991) , cor mixt, versuri de Adrian Păunescu; GORUNUL (1992) , cor mixt, versuri de Lucian Blaga. După Viorel Cosma - Muzicieni români. Lexicon.

Bibliografie

• Constelația Madrigal - Marin Constantin în dialog cu Iosif Sava. Editura Muzicala, București, 1988.

Legături externe

• Expo 2005 România: Marin Constantin
• 27 feb. 2006: Concert aniversar Marin Constantin
• UNESCO Celebrity Advocates
• A murit fondatorul Corului "Madrigal", dirijorul Marin Constantin, 2 ianuarie 2011, Silvana Chiujdea, Adevărul
• Cei ce ne-au părăsit în 2011. Constantin Marin, fiu de țăran, star la New York, 29 decembrie 2011, Jurnalul Național
• Dirijorul Marin Constantin. Portret eseistic de Viorel Cosma, 7 septembrie 2011, Jurnalul Național