Constantin Cazimir
| Constantin Cazimir | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  |
| Decedat | (49 de ani) |
| Înmormântat | Vășcăuți |
| Cetățenie |  Imperiul Rus |
| Ocupație | politician |
| Deputat în Duma de Stat a Imperiului Rus | |
Modifică date / text  | |
Constantin Cazimir (în rusă Константин Фёдорович Казимир, transliterat: Konstantin Kazimir, n. – d. ) a fost un latifundiar, pedolog, pedagog, doctor în științe și politician țarist, deputat în Duma de Stat al celei de-a I-a convocări din partea Basarabiei.
Ca filantrop, pe mijloacele sale, a întreținut zeci de copii basarabeni, cărora le oferea burse în diferite școli. Conacul său din satul Cernoleuca (raionul Dondușeni, Republica Moldova) se mai păstrează și astăzi (într-o stare avariată).
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut în anul 1860 într-o familă nobiliară. A studiat la gimnaziul clasic din Camenița, iar între anii 1874-1879 la o școală reală din Chișinău. În 1879 a intrat la Academia agricolă „Petrovskaia” din Moscova, pe care a absolvit-o ca doctor în științe agricole.
Ca moșier a deținut mari terenuri în satul Vășcăuți din ținutul Hotin și Cernoleuca din ținutul Soroca. Timp de 21 de ani a fost membru al zemstvei.
A fost, de asemenea, membru al consiliului școlar al ținuturilor Hotin și Soroca, administrator al școlii agricole din Grinăuți, precum și al altor aproximativ 20 de școli. A făcut multă muncă educațională. A deschis pe cheltuiala lui și a întreținut școli pe toate moșiile sale. De asemenea, pe teritoriul moșiilor sale, a deschis și dotat spitale și băi publice pentru săteni. Își petrecea cea mai mare parte a timpului ajutându-i pe cei săraci. El a jucat un rol decisiv în soarta viitoarei actrițe Serafima Birman, plătindu-i primul an de studii la o școală de teatru.[1]
În 1906 a fost ales în Duma de Stat a Imperiului Rus de prima convocare.[2] În cadrul acesteia s-a alăturat partidului Cadeților, conform trudovicilor, poziția politică a lui Cazimir era între partidul reformelor democratice și partidul reînnoirii pașnice.[3]
A instituit pe lângă Institutul de Medicină Experimentală din Petrograd, al cărui departament de bacteriologie a fost condus de ruda sa Serghei Vinogradski, două premii: pentru muncă în domeniul pelagrei și al doilea, pentru cercetarea cancerului.[4]
A murit la 12 iulie 1910 din cauza diabetului.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Путь актрисы.
- ^ Боиович М. М. Члены Государственной думы (Портреты и биографии). Второй созыв. М.: Тип. Товарищества И. Д. Сытина. 1907. С. 8.
- ^ И. Бонч-Осмоловский (сост.). Работы Первой Государственной Думы. Издание Санкт-Петербургского комитета Трудовой Группы. Ред. С. И. Бондарев. СПб.: Типогр. Т-ва «Дело». 1906. С. 487—494.
- ^ Виноградский С. Н. Летопись нашей жизни. М.: Макс Пресс. 2013. C. 273
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Казимир Костянтин Федорович // Енциклопедія Сучасної України. - Т. 11 [Зор - Как]. - Київ, 2011. - С. 690. - ISBN 966-02-2074-X. ISBN 978-966-02-6092-4 (Т.11).
- Гусар Ю.С. Буковинці у Російській Держдумі [є про Казиміра Костянтина Федоровича]/Юхим Гусар //Буковинське віче. - 2013. 10 травня (№ 19).- С. 1.
- Государственная дума Российской империи: 1906—1917. Москва: РОССПЭН, 2008. С. 127.
- Российский государственный исторический архив. Фонд 1278, Опись 1 (2-й созыв). Дело 100; Дело 582. Лист 14-17.