Blidaru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

[[wiki]]

Acest articol sau această secţiune trebuie pus(ă) în formatul standard. Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în aprilie 2007

CODEX SARMISEGETUSA

Plăcuţele găsite la Sinaia

Una din ele acelaşi desen ca şi cel de la Sarmisegetusa. Cel care are în mijloc templul cu coloane cu zid în formă de patrulater. Partea de jos desenul altarului rotund desenat drept cu coloane cu un punct între ele, în partea dreaptă a imaginii construcţie rotundă turn cum este cea de la Densuş, în partea stângă stilizat prin puncte trei rânduri de coloane. O plăcuţă cu toate simbolurile -------->Defense Protection=algiz .X=GIBO BLESSING PARTENERSHIPS .EYE OF RA TEH HOO TEE YAGH GH, din alfabetul -Marcomannic, HEBREW scriere greacă: madato edo tzeri. Altă plăcuţă conţine armele dacilor pe care le aveţi într-un muzeu. Un mormânt gen cel de la Constanţa un triunghi cu vârful în sus - Două turnuri sub formă de A în vârf soare simboluri de peşti, simboluri care pot însemna: soţ soţie stilizate două capuri, "har tie MOLE DA8IOS(Z)AKO." Altă plăcuţă care are ca desen un mausoleu ca cel din Italia . AREZZO-LATIN ARRETIUM -TUSCANY Simboluri desene însemnând desene de biserici: romb cu vârfuri rotunde, oval, fluture stilizat drept (desenate apar ca planuri de biserici, la cea care seamănă cu un fluture cu aripi deschise, biserică cu patru turnuri laterale, cum e cea de la Borzeşti. Altă plăcuţă-în partea de jos romb cu simbol soare în centru = IHS simbol Monograma Crist are ca scris în partea de jos O MA (simbolul soarelui un cerc cu un punct în mijloc) OMEGA Alt simbol S Cruce S Litere greceşti dar care au înţeles în altă limbă, după părerea mea predică CLÉRIC s.m. Om al bisericii, membru al clerului, preot; călugăr.

O altă plăcuţă având ca desen două coloane de înălţimea unui om având în vârf vase conice, gen cel pe care scrie Decebal per Scorilo, în mijlocul lor un preot. O altă plăcuţă care are ca desen un tron stilizat prin puncte cu un triunghi dedesupt D Ca scris: VE TO I B --->Ca cel de pe monezile tip Koson LO D cu linie deasupra FUSCO-KOTO PO Acelaşi scris LO apare pe altă plăcuţă cu un cap în mijloc în partea dreaptă alte litere ap AR M--O ASTRO- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „(referitor la) aştri“, „univers“, „astral“, „cosmic“. [Var. aster-, astero-. / < fr. astéro-, astro-, cf. lat. aster, gr. astron]. PÓLLUX s. (ASTRON.; n. pr.) (pop.) comoara (art.). COMOÁRA s. art. v. pollux. PÓLUX s.n. Una dintre cele două stele mai luminoase din constelaţia Gemenilor. [< Polux – fiu al lui Zeus şi frate geamăn cu Castor.

Cercetând originea numelui Helis, am ajuns la concluzia că el poate fi apropiat de latinescul felix, care înseamnă fericit, norocos, termeni apropiaţi de bucuros. El ar putea fi comparat şi cu grecescul helisso care are înţelesul de „a se învârti, a dansa în jurul unui altar" şi, prin extensiune, „a se bucura". Helis se apropie, deci, după părerea noastră, de Bucureşti. (Magazin Istoric, nr. 4/1974. ") Brăţară dacică FSPZT8OMEGAE FELIX LI SI MA COS COS +N= COTYS ZEIŢA FERTILITĂŢII GEBELEIZIS Gebeleizis (sau Nebeleizis) era zeul fulgerului şi al orizontului la daci, probabil versiunea dacă a zeului trac al furtunii, al tunetelor şi al fulgerelor, Zibeltiurdos[1]. Era reprezentat ca un bărbat chipeş, uneori cu barbă. Fulgerele şi tunetele erau manifestările sale. În perioadele mai târzii ale existenţei dacilor, Gebeleizis pare să fie confundat cu Zamolxis, ca zeu suprem. Aveţi o plăcuţă în care sunt desenate un număr mare de oameni în jurul unui cerc care are în mijloc un U. Şi deasemenea mai există şi un Codex asemănător cu plăcuţele. CÓDICE, codice, s.n. 1. Reunire de table cerate, reprezentând cea mai veche formă de carte la romani. 2. Culegere (manuscrisă) de legi, de documente medievale sau, p. ext. de orice texte vechi (medievale), de obicei cu conţinut variat [Var: códex, codexuri, s.n.] – Din lat. codex, -icis. BLIDARU Litera A fenician Poarta din sud Blidaru un P FENICIAN T 2 de C C A P X C Q XPGAP (greceşti) X (Z)ITA Q (greceşti) CHITAX (greceşti) XHITAGP (litere greceşti) DUX=DUKH KHI SKHORILO--SHORILO-SORILO- SOR =? LO? VE TO I B --->Ca cel de pe monezile tip Koson LO M--O=? X =Roată cu o cruce în mijloc P=J (întors) G=> A= alef zamolxe zamolxis Situată pe culmea Blidarului (703 m), este cel mai puternic complex fortificat din această zonă, fiind întins pe un platou de aproape 6000 mp. Străjuind malul stâng al Apei Grădiştei, la fel ca şi cetatea Costeşti, fortificaţia de la Blidaru cuprinde de fapt două incinte, unite între ele, având împreună şase turnuri puternice.

Prima cetate, ce ocupă platoul superior al dealului, are o formă trapezoidală, fiind prevăzută cu patru turnuri exterioare, plasate pe colţuri. Potrivit unei ingenioase rigori de arhitectonică militară, intrarea se făcea prin turnul I, astfel conceput încât să împiedice desfăşurarea forţelor inamicului, silindu-l să cotească spre dreapta şi să-şi expună flancul loviturilor. În interior se păstrează urmele unui turn-locuinţă.

Spre vest de prima cetate a fost construită apoi cetatea a doua, având forma pentagonală. Atrage atenţia aici sistemul platformelor de luptă de pe laturile de nord şi de vest, cu adevărate mici cazemate.

Aprovizionarea cu apă a cetăţii era asigurată printr-o monumentală cisternă patrulateră, cu ziduri duble sau întreite, adâncă de peste 5m, construită în partea de nord-vest. Deosebit de interesantă este pardoseala cisternei, alcătuită dintr-un "ciment" având în compoziţia sa mortar, cenuşă şi cărbune de lemn. Pe aceeaşi latură, pe o terasă mai joasă, a fost scos la iveală un turn de pază care asigură din acest loc strategic, numit Poiana Perţii, o largă vizibilitate, dominând împrejurimile.

Helios De la Wikipedia, enciclopedia liberă Sari la: Navigare, căutare Helios, "Soarele", era, în mitologia greacă, o divinitate solară, asemănătoare - şi uneori identificată - cu Apollo. Aparţinea generaţiei preolimpiene: era fiul lui Hyperion şi al Theiei şi frate cu Selene şi cu Eos. Helios, închipuit ca un tânăr frumos şi puternic, este zeul care aude şi vede totul. Vestit de Aurora, care-l precede, el străbate zilnic bolta cerească pe carul său tras de patru cai iuţi. Seara Helios coboară în apele oceanului, unde-şi scaldă şi-şi răcoreşte caii înfierbântaţi, el însuşi odihnindu-se într-un palat de aur, de unde porneşte din nou la drum în ziua următoare. Cu oceanida Perse, Helios are mai mulţi copii: Circe, Aeetes regele Colchidei, Pasiphae şi Perses. Cu oceanida Clymene, una dintre surorile soţiei lui, are mai multe fiice. Acestea din urmă îi păzesc faimoasele cirezi de boi din care s-au înfruptat tovarăşii lui Odysseus. În mitologia romană Helios se numea Sol.

Selene, zeiţa lunii MO

Venus este numele roman al zeiţei greceşti Afrodita, zeiţa dragostei şi a frumuseţii. --- VE --- Thot, zeu al Cifrelor, inventator al scrisului, reprezentat ca un bărbat cu cap de ibis sau ca un babuin.

În mitologia heliopolitană este considerat şi "inima lui Re", personificând deci cunoaşterea divină şi esenţa gândirii creatoare, care transmite cuvântului forţa adevărului, puterea de a crea realitatea.

Este gardianul morţilor şi intermediarul lor în faţa zeilor. A fost asociat de greci zeului Hermes.

TothThot mai era cunoscut şi ca zeu al ştiinţei, al înţelepciunii. ----TO--- O divinitate solară este un zeu sau o zeiţă care reprezintă soarele, sau un aspect al acestuia. Oamenii au venerat soarele şi divinităţile solare din cele mai vechi timpuri ale istoriei cunoscute; venerarea soarelui este cunocută şi sub numele de helioatrie. De aici, multe credinţe şi legende s-au format în jurul acestei venerări, cea mai interesantă variantă de mituri fiind cea a "lipsei soarelui", motiv răspândit în întreaga lume. Chiar dacă multe surse susţin că divinităţile solare sunt în general masculine şi frate, tată, soţ şi/sau inamic cu divinitatea lunară (de obicei feminină), această regulă nu este valabilă pentru toate mitologiile, zeiţe ale soarelui întâlnindu-se pe toate continentele lumii. Bendis, zeiţă tracă identificată de greci cu Artemis, adorată şi de daci probabil ca zeiţă a Lunii, a pădurilor şi a farmecelor, poate şi ca zeiţă magiciană, patronând în general magia.

Unele reprezentări plastice (îndeosebi bustul de bronz de la Piatra Roşie), cu sânii proeminenţi, ca şi presupunerea că era o divinitate adorată mai ales de femei, ar fi un indiciu că era socotită poate în primul rând zeiţa dragostei şi a maternităţii. Herodot spune că femeile trace, care o adorau, ar fi împrumutat-o de la neamuri mai nordice, de unde deducţia că era de fapt o divinitate a panteonului dacic, cult al căreia s-a răspândit firesc în Tracia. La romani Bendis este identificată drept zeiţa Diana, zeiţa vânătorilor, a celor plecaţi în pribegie.

I B --->Ca cel de pe monezile tip Koson

Cetatea de la Piatra Roşie este amplasată pe un deal înalt de 823 de metri, înconjurat de prăpăstii şi accesibil doar dinspre latura de est. Majoritatea experţilor sunt de părere că fortificaţia de la Piatra Roşie este cea mai recentă dintre toate cetăţile.

Fortificaţiile

Primul element de fortificaţie este un turn care se găseşte pe şoseaua de acces spre cetate, turn care era şi punctul de pătrundere în interiorul cetăţii. O primă incintă în care se pătrundea prin acest turn este închisă de ziduri de piatră şi pământ, prevăzute cu două turnuri în colţuri. Dincolo de această incintă se ridica o alta, de 10x45 metri construită în stilul "murus dacicus" şi cuprinzând pe traseul său cinci turnuri: două la colţurile de sud-vest, respectiv nord vest, iar trei pe latura de est. Cele din urmă sunt dispuse câte unul colţuri şi al treilea spre mijlocul incintei. Intrarea în a doua cetate se făcea prin turnul de la colţul nord-estic. Spre ea ducea un drum lat, pavat în prima incintă cu lespezi de calcar. La intrare începea o scară din calcar, lată de 2,50 metri, mărginită de balustrade din blocuri din acelaşi material.

Alte construcţii

În interiorul celei de-a doua incinte a fost descoperită o cisternă şi urmele unei clădiri mari de lemn, aşezată pe o temelie de piatră, cu două încăperi şi pridvor cu absidă. În partea de nord a platoului s-au găsit urmele unui turn aproape distrus şi a două construcţii de lemn, suprapuse peste un sanctuar care a fost identificat prin fragmentele a şase baze de coloane de calcar. Se presupune că sanctuarul avea 4x6 rânduri de baze. Cetatea de la Piatra Roşie, ca şi cea de la Blidaru, avea rosturi pur militare. Cele două incinte au fost construite în două etape, prima, cea construită în stil "murus dacicus" datează de pe vremea lui Burebista, iar cea de-a doua, mai mare ca spaţiu, cu menirea de a spori posibilitatea de apărare, probabil din secolul I AD. Printre descoperirile de la Piatra Roşie se remarcă un scut de paradă din fier şi un bust de bronz, presupus al zeiţei Bendis.

                                                                                   FM