Aventura bandei pătate

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Aventura bandei pătate
de Arthur Conan Doyle
Titlu original The Adventure of the Speckled Band
Prima apariție 1892
Colecția Aventurile lui Sherlock Holmes
Se desfășoară în 1883
Client Helen Stoner
Răufăcător Dr. Grimesby Roylott

Aventura bandei pătate (în engleză The Adventure of the Speckled Band) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a opta povestire din volumul Aventurile lui Sherlock Holmes. Este una dintre cele patru povestiri cu Sherlock Holmes care poate fi clasificată ca fiind un mister petrecut într-o cameră închisă.

Ea a fost publicată în revista Strand Magazine din februarie 1892, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul "Aventurile lui Sherlock Holmes" (în engleză The Adventures of Sherlock Holmes) editat la 14 octombrie 1892 de George Newnes Ltd din Anglia. Ea va fi publicată ulterior sub titlul "The Spotted Band" în revista New York World din august 1905. Doyle a mărturisit mai târziu că el credea că aceasta era cea mai bună povestire cu Holmes pe care a scris-o..[1]

Doyle a scris și pus în scenă o piesă de teatru inspirată din această povestire. Ea a avut premiera la Teatrul Adelphi din Londra la 4 iunie 1910, cu H. A. Saintsbury în rolul lui Sherlock Holmes și Lyn Harding în rolul dr. Grimesby Roylott. Piesa, numită inițial The Stoner Case ("Cazul Stoner"), diferă de povestire în anumite detalii cum ar fi numele unora dintre personaje. [1]

Rezumat[modificare | modificare sursă]

Holmes, Helen Stoner şi Watson, ilustraţie de Sidney Paget

O tânără femeie numită Helen Stoner îl consultă pe detectivul Sherlock Holmes cu privire la moartea dubioasă a surorii sale, Julia. Într-o noapte, după ce aceasta discutase cu sora sa geamănă cu privire la nunta sa apropiată, Julia țipă și iese pe coridor unde o găsește Helen, iar ultimele cuvinte ale Juliei sunt: "A fost banda, banda pătată!" Julia fusese logodită și urma să se căsătorească, iar după nuntă urma să primească o rentă anuală de 250 lire sterline din venitul mamei sale decedate. Acum Helen este la rândul ei logodită și urmează să se căsătorească. Investigația lui Holmes cu privire la averea mamei celor două fete dezvăluie faptul că valoarea averii scăzuse semnificativ în ultimii ani, iar dr. Roylott, tatăl vitreg al lui Helen, care avea un comportament violent, ar fi rămas cu o sumă de bani foarte mică, chiar în cazul în care doar una dintre fete s-ar fi măritat. Astfel, principala bănuială cade asupra lui.

Dr. Roylott îi cere Helenei să se mute într-o cameră anumită din casa străveche și mult ipotecată, Stoke Moran. În acea cameră murise Julia după ce relatase anterior anumite detalii misterioase. Un fluierat ușor se auzise noaptea târziu, precum și un zgomot metalic. Deasupra patului se afla un cordon de clopoțel, care pare să nu funcționeze. Helen presupune că Julia a fost ucisă de țiganii găzduiți de dr. Roylott pe pământurile sale; ei purtau eșarfe pătate în jurul gâtului. Un ghepard și un babuin se plimbă liberi pe proprietate, dr. Roylott având o pasiune pentru animalele exotice din India. Helenei îi este frică să doarmă în camera în care își găsese sfârșitul sora sa geamănă.

După plecarea Helenei, dr. Roylott vine să-l viziteze pe Holmes, el urmărind-o pe fiica sa vitregă. El cere să fie informat ce i-a spus Helen lui Holmes, dar Holmes refuză să o facă. Dr. Roylott îndoaie un vătrai de fier într-o încercare de a-l intimida pe Holmes, dar detectivul își păstrează atitudinea jovială în timpul întrevederii. După plecarea lui Roylott, Holmes îndreaptă la loc vătraiul, ceea ce dovedește că el este la fel de puternic ca și doctorul.

Aranjând ca Helen să-și petreacă noaptea în altă parte, Holmes și Watson se mută în dormitorul ei fără știrea dr. Roylott. Holmes spune că a dedus deja explicația misterului și vrea să-și testeze teoria. Ei aud un fluierat, iar Holmes vede ce este în realitate cordonul clopoțelului, dar Watson nu-și dă seama. Ultimele cuvinte ale Juliei despre o "bandă pătată" descriau de fapt "o viperă de mlaștină, cel mai mortal șarpe din India". Șarpele veninos a fost trimis în camera Juliei de către dr. Roylott pentru a o ucide. După ce vipera de mlaștină o mușcă pe Julia, el chemă șarpele cu un fluierat, ceea ce-l face pe șarpe să se cațăre pe cordonul clopoțelului, dispărând din cameră.

Vipera de mlaștină este trimisă din nou de dr. Roylott prin gura de aerisire pentru a o ucide pe sora Juliei, Helen. Holmes atacă șarpele, trimițându-l înapoi prin gura de aerisire conectată la camera alăturată. Șarpele înfuriat îl mușcă pe dr. Roylott și acesta moare în câteva secunde. Holmes afirmă că el este responsabil indirect pentru moartea dr. Roylott, dar nu își simte conștiința prea mult încărcată din acest motiv.

Personaje[modificare | modificare sursă]

Surse de inspirație[modificare | modificare sursă]

Richard Lancelyn Green, editorul ediției tipărite Oxford din 1998 a volumului Aventurile lui Sherlock Holmes ("The Adventures of Sherlock Holmes"), presupune că sursa de inspirație a lui Doyle pentru această povestire pare să fie articolul "Called on by a Boa Constrictor. A West African Adventure", publicat în februarie 1891 în Cassell's Saturday Journal.[1] În acest articol, un căpitan povestește cum a fost trimis într-o tabără îndepărtată din Africa de Vest pentru a locui într-o cabană dărăpănată care aparținea unui negustor portughez. În prima noapte în cabană, el este trezit de un scârțâit și vede "un lucru întunecat cu aspect ciudat atârnând în jos prin ventilator deasupra sa". Acesta este cel mare Boa constrictor pe care l-a văzut. El este paralizat de frică în timp ce șarpele coboară în cameră. Incapabil să strige după ajutor, căpitanul observă un clopoțel vechi care atârna de o grindă aflată deasupra unei ferestre. Cordonul clopoțelului putrezise, dar cu ajutorul unui băț el reușește să-l acționeze și să sune alarma.

Recepție[modificare | modificare sursă]

Vipera de mlaștină[modificare | modificare sursă]

Naja naja, cobra indiană

Numele vipera de mlaștină (în engleză swamp adder) este unul inventat,[1] iar tratatele științifice din timpul lui Doyle nu menționează nici o specie de viperă în India.[2] Pentru fanii lui Sherlock Holmes care tratează povestirile ca descrieri ale unor evenimente reale, identitatea acestui șarpe a fost un obiect de studiu încă de la publicarea acestei povestiri, chiar și pentru herpetologiștii profesioniști.[2] Multe specii de șerpi au fost propuse de analiștii operei lui Doyle, iar Richard Lancelyn Green a tras concluzia că Cobra indiană (Naja naja) este șarpele care seamănă cel mai bine, mai mult decât Boa constrictor, care nu este veninos. [1] Cobra indiană are pete albe și negre și este unul dintre cei mai veninoși șerpi indieni cu o neurotoxină care ucide adesea în câteva minute. Este de asemenea un bun cățărător și este utilizat de către hipnotizatorii din India. Cu toate acestea, șerpii sunt surzi, prin urmare nu ar fi posibil să transmiți șarpelui un mesaj prin fluierat. De asemenea, în timp ce șerpii sunt capabili să se cațere pe obiecte solide, nu există nici o posibilitate de a putea urca pe un cordon.

Este interesant de reținut că în dramatizarea sovietică a povestirii, problema surdității (deși nu și altele) a fost rezolvată de dr. Roylott (care bănuia că șerpii sunt surzi) prin ciocănirea încet pe perete pe lângă fluierat. În timp ce șerpii sunt surzi, ei sunt sensibili la vibrații.

Bitis arietans din Africa, vipera lui Russell și vipera Echis se aseamănă și ele cu vipera de mlaștină din povestire, dar au hemotoxină — un venin care acționează lent.[1]

Heloderma suspectum, monstrul Gila mexican

Herpetologistul Laurence Monroe Klauber a afirmat, într-un articol în care îl critică pe dr. Watson că a dat șarpelui un nume greșit, o teorie că vipera de mlaștină ar fi un hibrid artificial între monstrul Gila mexican (Heloderma suspectum) și Naja naja.[2] Speculațiile sale sugerează că Doyle ar fi ascuns sensul dublu al cuvintelor lui Holmes. După relatările lui Watson, detectivul a spus: "It is a swamp adder, the deadliest snake in India" (în engleză "Este o viperă de mlaștină, cel mai mortal șarpe din India"); dar Klauber sugerează că Holmes ar fi spus în realitate: "It is a samp-aderm, the deadliest skink in India". Samp-aderm poate fi tradus "șapte monstru Gila"; Samp, cuvânt hindus pentru șarpe, iar sufixul aderm este derivat din heloderm, numele piopular al monstrului Gila folosit îndeosebi de naturaliștii europeni.[2] Cuvântul "skink" se referă la șopârlele din familia Scincidae, din care multe au formă de șarpe. O astfel de reptilă hibrid va avea un venin incomparabil întărit prin hibridizare, producând moartea aproape instantanee a victimei. Și aceasta ar putea avea urechi ca orice șopârlă, așa că ar putea auzi fluieratul, iar labele și ghearele i-ar permite să coboare cu o ușurință rapidă pe cordonul clopoțelului.[2]

Adaptări teatrale și cinematografice[modificare | modificare sursă]

Sir Arthur Conan Doyle a scris el-însuși o piesă de teatru bazată pe povestirea The Speckled Band, care s-a jucat în 1910 timp de cinci luni într-o producție West End, cu H. A. Saintsbury în rolul lui Holmes înainte ca producția să se mute la New York. Acolo a avut loc o nouă reprezentare a acestei piese în 1921.[3]

Povestirea a fost adaptată mai întâi într-un film din 1923 din seria de filme mute cu Eille Norwood [4] și apoi într-un film din 1931 cu Raymond Massey în rolul detectivului. În 1958, fiica lui Massey, Anna Massey, s-a căsătorit cu un alt actor care a interpretat rolul lui Holmes: Jeremy Brett.[5]

O adaptare pentru televiziune de o jumătate de oră cu Alan Napier și Melville Cooper a fost prezentată în 1949.[6][7]

Povestirea "Aventura bandei pătate" a fost adaptată în 1964 pentru un episod (episod-pilot) al serialului TV Sherlock Holmes cu actorii Douglas Wilmer și Nigel Stock. [8] Scenariul a fost scris de Giles Cooper, filmul fiind regizat de Robin Midgley.

O nouă adaptare a fost realizată în 1967 pentru un episod (episodul 1) al serialului german de televiziune Sherlock Holmes (realizat de Westdeutscher Rundfunk Köln) cu actorii Erich Schellow (Sherlock Holmes) și Paul Edwin Roth (dr. Watson). [9]

"The Speckled Band" a fost al șaselea episod al primului sezon al filmului serial Aventurile lui Sherlock Holmes (1984) cu Jeremy Brett în rolul principal.[10]

Traduceri în limba română[modificare | modificare sursă]

  • Banda pestriță - în volumul "Sherlock Holmes: Cinci sîmburi de portocală; Omul cu buza răsucită; Banda pestriță; Diamantul; Piciorul diavolului; Aventura de la Wisteria Lodge; Detectivul muribund" (Ed. Wotan, București, 1991) - traducere de Aurel Petrescu
  • Misterul bandei pestrițe (Ed. Paralela 45, Colecția Bufnița, Pitești, 2006) - traducere de Andra Filatov
  • Aventura bandei cu pete - în volumul "Aventurile lui Sherlock Holmes. Volumul II" (Best Publishing, București, 2009)
  • Aventura bandei pătate - în volumul "Aventurile lui Sherlock Holmes. Vol I" (Colecția Adevărul, București, 2010) - traducere de Luiza Ciocșirescu
  • Aventura bandei pătate - în volumul "Aventurile lui Sherlock Holmes. Vol I" (Colecția Adevărul, București, 2011) - traducere de Luiza Ciocșirescu

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f Green, Richard Lancelyn (1998). „Explanatory Notes”. The Adventures of Sherlock Holmes. Oxford University Press. pp. 361–367. ISBN 0192835084 
  2. ^ a b c d e Klauber, Laurence M. (1948). „The Truth About the Speckled Band”. The Baker Street Journal, an Irregular Quarterly of Sherlockiana 3 (2): 149–157. http://www.sdnhm.org/history/klauber/speckled.html. Accesat la 16 februarie 2007. 
  3. ^ Christopher Redmond, Sherlock Holmes Handbook (Dundurn Press, 2009), p. 221
  4. ^ The Speckled Band (1923) - IMDb
  5. ^ http://www.jeremybrett.info/jb_massey.html
  6. ^ The Adventure of the Speckled Band (1949) - IMDb
  7. ^ eFilmCritic - A Hundred Years of Sherlock Holmes On-Screen: "Sherlock Holmes: The Archive Collection" (DVD Review)
  8. ^ Sherlock Holmes (TV series 1964–1968). The Speckled Band - IMDb
  9. ^ Sherlock Holmes (TV series 1967–1968). Das gefleckte Band (#1.1) - IMDb
  10. ^ http://www.imdb.com/title/tt0506457/

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Aventura bandei pătate la Wikimedia Commons