Râul Inn
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
|---|---|---|---|---|---|
| Codul Râului | |||||
 |
|||||
| Date geografice | |||||
| Zonă de izvorâre | Lacul Lunghin, lângă Trecătoarea Malloja |
||||
| Cotă la izvor | 2.484 m | ||||
| Punct de izvorâre | {{{punct-izvor}}} | ||||
| Emisar | Dunăre | ||||
| Cotă la vărsare | 291 m m | ||||
| Punct de vărsare | Passau | ||||
| Diferenţă de altitudine | m | ||||
| Date hidrologice | |||||
| Bazin de recepţie | 25.700 km² | ||||
| Lungimea cursului de apă | 517 km | ||||
| Debit mediu | 730 m³/s | ||||
| Debit maxim înregistrat | m³/s | ||||
| Debit minim înregistrat | m³/s | ||||
| Date generale | |||||
| ţări traversate | Elveţia, Austria, Germania | ||||
| Localizare | |||||
| Afluenţi | Sill, Salzach, Ziller, Mangfall | ||||
| Afluenţi de stânga | |||||
| Afluenţi de dreapta | |||||
| Principalele localităţi traversate | St. Moritz, Landeck, Telfs, Innsbruck, Schwaz, Wörgl, Kufstein, Rosenheim, Wasserburg, Mühldorf, Braunau, Passau |
||||
| Principalele baraje | |||||
| Principalele porturi | |||||
| Principalele poduri | |||||
| Alte obiective | {{{alte-obiective}}} | ||||
 |
|||||
| modifică acest cadru | |||||
Râul Inn, având o lungime de 517 km, este unul din cei mai lungi afluenţi ai Dunării şi curge pe teritoriul a trei ţări: Elveţia, Austria şi Germania.
Cuprins |
[modifică] Cursul râului
Râul izvorăşte din Lacul Lunghin situat în regiunea elveţiană Engadin, la înălţimea de 2.484 m. Traversează apoi lacurile Sils, Silvaplana şi St. Moritz. După ce trece graniţa austriacă la Hochfinstermünz, formează valea Inn-ului superior şi străbate land-ul austriac Tirol, iar după ce trece de capitala land-ului, Innsbruck, formează Inn-ul inferior. Inn-ul trece din Austria în Germania la Kufstein, traversează sud-estul Bavariei, iar de la Braunau, unde primeşte apele afluentului său Salzach, formează graniţa dintre Austria şi Germania, până la Passau, unde se varsă în Dunăre. Tot la Passau se varsă în Dunăre şi Ilz-ul. La confluenţă, Inn-ul care vine din Alpi are culoarea verde, Dunărea este albastră, iar Ilz-ul care vine dintr-un ţinut mlăştinos are culoarea neagră. Este remarcabil modul în care apele verzi ale Inn-ului "împing" apele Dunării, fapt datorat atât debitului mare al Inn-ului cât şi diferenţei mari de adâncime (Inn: 1,90 m/Dunăre: 6,80 m). În medie, anual, Inn-ul aduce cu 5% mai multă apă decât Dunărea, datorită în principal apelor pe care le adună din munţi şi topirii zăpezii, în timp ce Dunărea are debitul constant mai tot timpul anului. Chiar dacă impresia este că ar trebui să fie vorba despre vărsarea Dunării în Inn, este îndreptăţită totuşi denumirea de Dunăre pentru râul rezultant. De notat şi că lungimea Dunării de la izvoare până la Passau este de 647 km, faţă de Inn care are o lungime de numai 510 km. 
[modifică] Agrement
Inn-ul oferă pe cursul său superior posibilităţi multiple pentru sporturile de iarnă (yachting şi surfing), pe lacurile Sils şi Silvaplana. De-a lungul Inn-ului, multe lacuri create prin excavare, sunt folosite pentru agrement şi înot. La Rosenheim se află un muzeu de istorie a Inn-ului şi a navigaţiei pe Inn.
[modifică] Oraşe pe Inn
- Elveţia: St.Moritz
- Austria: Ried, Landeck, Imst, Innsbruck, Hall, Schwaz, Rattenberg, Wörgl, Kufstein
- Germania: Rosenheim, Wasserburg am Inn, Mühldorf am Inn, Neuötting am Inn, Simbach am Inn
- Graniţa dintre Austria şi Germania: Braunau am Inn (Austria), Obernberg am Inn (Austria), Schärding (Austria), Passau (Germania)
[modifică] Afluenţi
- Pe partea dreaptă: Salzach, Alz, Murn, Sims, Rohrdorfer Ache, Kelchsauer Ache, Weißache, Kaiserbach, Wildschönauer Ache, Alpbach, Ziller, Sill, Melach, Ötztaler Ache, Pitzbach, Faggenbach, Mattig, Pram
- Pe partea stangă: Rott, Isen, Attel, Mangfall, Brandenberger Ache, Sanna
[modifică] Hidrocentrale
Pe cursul superior al Inn-ului, pe teritoriul Elveţiei şi al Austriei, se află câteva centrale hidroelectrice, ale căror baraje servesc şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor.
| Km | Localizare | Putere (MW) | Data construirii | Operator | |
|---|---|---|---|---|---|
| 5 | Passau | 86 | 1962 | Österreich-Bayerische Kraftwerke AG | |
| 19 | Schärding | 96 | 1961 | Österreich-Bayerische Kraftwerke AG | |
| 35 | Egglfing | 84 | 1944 | E.ON AG | |
| 48 | Ering | 73 | 1942 | E.ON AG | |
| 61 | Simbach | 100 | 1953 | Österreich-Bayerische Kraftwerke AG | |
| 75 | Stammham | 23 | 1955 | E.ON AG | |
| 83 | Perach | 21 | 1977 | E.ON AG | |
| 91 | Neuötting | 24 | 1951 | E.ON AG | |
| 100 | Töging | - | 1924 | E.ON AG | |
| 137 | Gars am Inn | 24 | 1938 | E.ON AG | |
| 147 | Teufelsbrück bei Soyen | 24 | 1938 | E.ON AG | |
| 160 | Wasserburg | 24 | 1938 | E.ON AG | |
| 173 | Feldkirchen | 38 | 1970 | E.ON AG | |
| 187 | Rosenheim | 35 | 1960 | E.ON AG | |
| 198 | Nußdorf | 48 | 1982 | Österreich-Bayerische Kraftwerke AG | |
| 211 | Oberaudorf/Niederndorf | 59 | 1992 | Österreich-Bayerische Kraftwerke AG | |
| ~220 | Langkampfen/Kufstein | 31 | 1998 | TIWAG | |
| ~231 | Kirchbichl | 23 | 1941 | TIWAG | |
| ~341 | Imst | 89 | 1956 | TIWAG | |
| ~425 | Scuol | 288 | 1970/1994 | Engadiner Kraftwerke AG | |
| ? | S-chanf/Ova-Spin | 50 | 1970 | Engadiner Kraftwerke AG | |
| ? | St. Moritz | 4,36 | 1921? | E-Werke St. Moritz |
[modifică] Vezi şi
|
|||||||
