Alice Săvulescu: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.2
completare informații, referințe, formate #wikimartisor
Linia 24: Linia 24:
|copii =
|copii =
}}
}}
'''Alice Săvulescu''' (n. [[29 octombrie]] [[1905]], [[Oltenița]] d. [[1 februarie]] [[1970]], [[București]]) a fost un botanist român de origine evreiască <ref>{{Citat web |url=http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr231_232/pagina10-11.pdf |accessdate=2011-05-24 |titlu=Hary Kuller - ''"Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație"'', în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11. |archive-date=2008-10-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20081007030843/http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr231_232/pagina10-11.pdf |dead-url=yes }}</ref>, membru titular (1963) al [[Academia Română|Academiei Române]].
'''Alice Săvulescu''' ({{Date biografice}}), născută Alice Aronescu, a fost un botanist român de origine evreiască,<ref>{{Citat web |url=http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr231_232/pagina10-11.pdf |accessdate=2011-05-24 |titlu=Hary Kuller - ''"Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație"'', în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11. |archive-date=2008-10-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20081007030843/http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr231_232/pagina10-11.pdf |dead-url=yes }}</ref> membru titular (1963) al [[Academia Română|Academiei Române]].

== Educație ==
Alice Săvulescu a absolvit Facultatea de Științe în cadrul [[Universitatea din București|Universității din București]]. Și-a continuat studiile la [[Universitatea Columbia]] din [[New York (oraș)|New York]],<ref>{{Citation|last=Maramorosch|first=Karl|title=The Thorny Road to Success: A Memoir|date=2015-12-03|url=https://books.google.ro/books?id=GrcuCwAAQBAJ&pg=PT99&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false|publisher=iUniverse|language=en|isbn=978-1-4917-5409-2|access-date=2024-03-05}}</ref> în specializarea [[microbiologie]] și [[fitopatologie]], în perioada 1931-1934. În 1934, a obținut titlul de doctor în biologie.<ref>{{Citat carte|nume=Avram|prenume=Arina|an=2005|titlu=Femei celebre din România|pagină=10|editură=Editura ALLFA|locul-publicării=București|volum=II}}</ref>

== Activitate ==
În 1934 Alice Săvulescu s-a întors în România și s-a angajat la Secția de Fitopatologie a Institutului de Cercetări Agronomice. A colaborat cu [[Traian Săvulescu]], soțul ei.<ref>{{Citation|last=deJong-Lambert|first=William|title=The Lysenko Controversy as a Global Phenomenon, Volume 2: Genetics and Agriculture in the Soviet Union and Beyond|date=2017-02-06|url=https://books.google.ro/books?id=T2YSDgAAQBAJ&pg=PA76&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false|publisher=Springer|language=en|isbn=978-3-319-39179-3|access-date=2024-03-05|last2=Krementsov|first2=Nikolai}}</ref> În 1949 a preluat conducerea Secției de Fitopatologie,<ref>{{Citat web|url=https://icdpp.ro/fisiere/2023/11/ms/KURZELUK%20_Poster%20istoric%20ICDPP%20-verifi%20Maca.pdf|titlu=Înaintașii noștri - cercetători în protecția plantelor din școala bucureșteană|publisher=Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București|accessdate=5 martie 2024}}</ref> iar mai târziu a Institutului de Biologie din București.<ref>{{Citat web|url=https://www.ibiol.ro/en/history.html|titlu=Institutul de Biologie Bucuresti - ACADEMIA ROMANA|publisher=www.ibiol.ro|accessdate=2024-03-05}}</ref>

A fost numită vicepreședintă a Centrului de Cercetări Biologice al [[Academia Română|Academiei Române]], în 1957, centru ce a devenit ulterior Institutul de Biologie „Traian Săvulescu”. A fost numită director științific al acestui institut, calitate în care a organizat secția de Microbiologie și Fitopatologie Generală.<ref>{{Citat web|url=https://web.archive.org/web/20160806210712/http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Alice_S%C4%83vulescu|titlu=Alice Săvulescu - Enciclopedia României - prima enciclopedie online despre România|publisher=web.archive.org|date=2016-08-06|accessdate=2024-03-05}}</ref>

A fost vicepreședintă a Societății de Științe Biologice, membru al Comisiei de Radiologie a Academiei Române și al Societății Internaționale de Științele Naturii. A devenit membru corespondent al Academiei Române pe 23 martie 1952 și membru titular pe 21 martie 1963.<ref>{{Citat web|url=https://acad.ro/membri/armembriLit.php?vidT=S|titlu=Academia Română - Membri|publisher=acad.ro|accessdate=2024-03-05}}</ref>

Printre preocupările sale s-au numărat perfecționarea tehnologiilor pentru fabricarea produselor fitofarmaceutice în România, controlul și omologarea acestor produse, precum și introducerea în producție a [[Pesticid|pesticidelor]] cu o eficiență ridicată. A contribuit la dezvoltarea cercetărilor în domeniul [[Radiobiologie|radiobiologiei]]. A studiat, pentru prima dată în România, speciile de ciuperci responsabile de deteriorarea maselor plastice, a documentelor de arhivă sau a diferitelor opere de artă. S-a ocupat de cercetarea virusurilor fitopatogene și poliedrice, a relațiilor dintre paraziți și gazdele lor. A publicat peste 150 de lucrări cu rezultatele cercetărilor sale, singură sau în colaborare cu alți autori în domeniu.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/calarasi/tragedia-cercetatoarei-care-a-murit-dupa-o-1920307.html|titlu=Tragedia cercetătoarei care a murit după o discuţie cu Nicolae Ceauşescu. Ce i-a comunicat dictatorul lui Alice Săvulescu|publisher=adevarul.ro|date=2019-02-23|accessdate=2024-03-05|limbă=ro}}</ref>


==Note==
==Note==
Linia 33: Linia 45:
* [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=S Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S]
* [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=S Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S]


{{de tradus în alte limbi|date=ianuarie 2013}}{{Control de autoritate}}{{DEFAULTSORT:Săvulescu, Alice}}
{{ciot-botanist}}
{{Ciot-biolog-ro}}

{{de tradus în alte limbi|date=ianuarie 2013}}

{{DEFAULTSORT:Săvulescu, Alice}}
[[Categorie:Botaniști români]]
[[Categorie:Botaniști români]]
[[Categorie:Membri titulari ai Academiei Române]]
[[Categorie:Membri titulari ai Academiei Române]]

Versiunea de la 5 martie 2024 17:00

Membru titular al Academiei Române
Alice Săvulescu

Botanistul Alice Săvulescu
Date personale
Nume la naștereAlice Aronescu Modificați la Wikidata
Născută29 octombrie 1905
Oltenița , România
Decedată1 februarie 1970, (65 de ani)
București, Republica Socialistă România
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiebotanist
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din București
Universitatea Columbia  Modificați la Wikidata

Alice Săvulescu (n. , Oltenița, Călărași, România – d. , București, România), născută Alice Aronescu, a fost un botanist român de origine evreiască,[2] membru titular (1963) al Academiei Române.

Educație

Alice Săvulescu a absolvit Facultatea de Științe în cadrul Universității din București. Și-a continuat studiile la Universitatea Columbia din New York,[3] în specializarea microbiologie și fitopatologie, în perioada 1931-1934. În 1934, a obținut titlul de doctor în biologie.[4]

Activitate

În 1934 Alice Săvulescu s-a întors în România și s-a angajat la Secția de Fitopatologie a Institutului de Cercetări Agronomice. A colaborat cu Traian Săvulescu, soțul ei.[5] În 1949 a preluat conducerea Secției de Fitopatologie,[6] iar mai târziu a Institutului de Biologie din București.[7]

A fost numită vicepreședintă a Centrului de Cercetări Biologice al Academiei Române, în 1957, centru ce a devenit ulterior Institutul de Biologie „Traian Săvulescu”. A fost numită director științific al acestui institut, calitate în care a organizat secția de Microbiologie și Fitopatologie Generală.[8]

A fost vicepreședintă a Societății de Științe Biologice, membru al Comisiei de Radiologie a Academiei Române și al Societății Internaționale de Științele Naturii. A devenit membru corespondent al Academiei Române pe 23 martie 1952 și membru titular pe 21 martie 1963.[9]

Printre preocupările sale s-au numărat perfecționarea tehnologiilor pentru fabricarea produselor fitofarmaceutice în România, controlul și omologarea acestor produse, precum și introducerea în producție a pesticidelor cu o eficiență ridicată. A contribuit la dezvoltarea cercetărilor în domeniul radiobiologiei. A studiat, pentru prima dată în România, speciile de ciuperci responsabile de deteriorarea maselor plastice, a documentelor de arhivă sau a diferitelor opere de artă. S-a ocupat de cercetarea virusurilor fitopatogene și poliedrice, a relațiilor dintre paraziți și gazdele lor. A publicat peste 150 de lucrări cu rezultatele cercetărilor sale, singură sau în colaborare cu alți autori în domeniu.[10]

Note

  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ „Hary Kuller - "Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație", în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Maramorosch, Karl (), The Thorny Road to Success: A Memoir (în engleză), iUniverse, ISBN 978-1-4917-5409-2, accesat în  
  4. ^ Avram, Arina (). Femei celebre din România. II. București: Editura ALLFA. p. 10. 
  5. ^ deJong-Lambert, William; Krementsov, Nikolai (), The Lysenko Controversy as a Global Phenomenon, Volume 2: Genetics and Agriculture in the Soviet Union and Beyond (în engleză), Springer, ISBN 978-3-319-39179-3, accesat în  
  6. ^ „Înaintașii noștri - cercetători în protecția plantelor din școala bucureșteană” (PDF). Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București. Accesat în . 
  7. ^ „Institutul de Biologie Bucuresti - ACADEMIA ROMANA”. www.ibiol.ro. Accesat în . 
  8. ^ „Alice Săvulescu - Enciclopedia României - prima enciclopedie online despre România”. web.archive.org. . Accesat în . 
  9. ^ „Academia Română - Membri”. acad.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Tragedia cercetătoarei care a murit după o discuţie cu Nicolae Ceauşescu. Ce i-a comunicat dictatorul lui Alice Săvulescu”. adevarul.ro. . Accesat în . 

Legături externe