Fitopatologie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Fitopatologia, sau patologia vegetală, este o ramură a biologiei care studiază factorii primari, atât biotici cât și abiotici, care produc boli la plante, bolile propriu-zise ale plantelor și al metodele de prevenire și combatere a acestora.

Fitopatologia se subîmparte în câteva capitole importante, și anume:

  • etiologia bolilor, care studiază cauzele bolilor plantelor;
  • patogenia, care se ocupă de modul în care factorii patogeni produc bolile plantelor;
  • patografia, care descrie simptomele prin care se manifestă bolile și metodele cu care se determină acestea;
  • ecologia patogenilor și bolilor plantelor agricole, care studiază relațiile acestora cu factorii de mediu;
  • epifitologia denumită și epidemiologia plantelor, care se ocupă cu studiul populațiilor de patogeni în populațiile-gazdă ale culturilor agricole și cu bolile ce apar în contextul influențelor mediului înconjurător și al factorilor antropologici;
  • profilaxia bolilor, care se referă la elaborarea și aplicarea mijloacelor de luptă pentru prevenirea îmbolnăvirilor;
  • terapia bolilor, care se ocupă de elaborarea și aplicarea mijloacelor de luptă curativă;
  • protecția integrată a culturilor agricole împotriva bolilor, care se referă la îmbinarea diferitelor mijloace de combatere în cadrul agro-ecosistemului și aplicarea lor numai atunci când se justifica economic și ecologic.