Sari la conținut

Osazonă: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
+
+
 
Linia 1: Linia 1:
[[Image:D-glucose-osazone-3D-balls.png|thumb|right|200px|Structura tridimensională a moleculei de glucosazonă]]
[[Image:D-glucose-osazone-3D-balls.png|thumb|right|200px|Structura tridimensională a moleculei de glucosazonă]]
'''Osazonele'''' sunt o clasă de derivați de [[carbohidrați]] care se formează atunci când [[zahăr reducător|zaharuri reducătoare]] reacționează cu un exces de [[fenilhidrazină]] la temperaturi de fierbere.<ref>{{cite journal |last1=El Khadem |first1=Hassan S. |last2=Fatiadi |first2=Alexander J. |title=Hydrazine derivatives of carbohydrates and related compounds |journal=Advances in Carbohydrate Chemistry and Biochemistry |date=2000 |volume=55 |page=175-263 |doi=10.1016/S0065-2318(00)55006-9 |isbn=9780120072552 |url=https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0065231800550069 |access-date=31 March 2021 |ref=1}}</ref><ref name=":0">{{Cite journal| doi = 10.1039/J39700002567| title = Structure of saccharide osazones| year = 1970| last1 = Mester | first1 = L.| last2 = El Khadem | first2 = H.| last3 = Horton | first3 = D.| journal = Journal of the Chemical Society C: Organic| issue = 18| pages = 2567 }}</ref>
'''Osazonele''' sunt o clasă de derivați ai [[carbohidrați]]lor care se formează atunci când [[zahăr reducător|zaharuri reducătoare]] reacționează cu un exces de [[fenilhidrazină]] la temperaturi de fierbere.<ref>{{cite journal |last1=El Khadem |first1=Hassan S. |last2=Fatiadi |first2=Alexander J. |title=Hydrazine derivatives of carbohydrates and related compounds |journal=Advances in Carbohydrate Chemistry and Biochemistry |date=2000 |volume=55 |page=175-263 |doi=10.1016/S0065-2318(00)55006-9 |isbn=9780120072552 |url=https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0065231800550069 |access-date=31 March 2021 |ref=1}}</ref><ref name=":0">{{Cite journal| doi = 10.1039/J39700002567| title = Structure of saccharide osazones| year = 1970| last1 = Mester | first1 = L.| last2 = El Khadem | first2 = H.| last3 = Horton | first3 = D.| journal = Journal of the Chemical Society C: Organic| issue = 18| pages = 2567 }}</ref>


== Formare ==
== Formare ==
Linia 17: Linia 17:


== Aspect ==
== Aspect ==
Osazonele sunt compuși colorați intens și cristalini. Osazonele se disting ușor pe baza naturii lor, de exemplu:<ref>{{Cite book|last=Gupta|first=Anil|title=Comprehensive Biochemistry for Dentistry|publisher=Springer|year=2019|isbn=978-981-13-1035-5|location=Singapore|pages=108–110|chapter=Carbohydrates}}</ref>
*Maltosazonă (din [[maltoză]]) - cristale în formă de petale.
*Lactosazonă (din [[lactoză]]) - cristale în formă de pulbere.
*Galactosazonă (din [[galactoză]]) - cristale în formă de plăci rombice.
*Glucosazonă (din [[glucoză]], [[fructoză]] sau [[manoză]]) - cristale în formă aciculară.


== Note ==
== Note ==

Versiunea curentă din 26 august 2023 02:02

Structura tridimensională a moleculei de glucosazonă

Osazonele sunt o clasă de derivați ai carbohidraților care se formează atunci când zaharuri reducătoare reacționează cu un exces de fenilhidrazină la temperaturi de fierbere.[1][2]

Formare[modificare | modificare sursă]

Reacția de formare a osazonelor a fost dezvoltată de Emil Fischer,[3] care a utilizat reacția pentru a identifica monozaharidele.

Formarea unei perechi de grupe funcționale de tip hidrazonă implică atât reacții de oxidare, cât și de condensare.[4] Deoarece reacția necesită o grupare carbonilică liberă pentru formarea hidrazonei, pot participa la reacție doar zaharuri reducătoare, astfel că zaharoza (care este nereducătoare) nu formează o osazonă.

Un exemplu este reacția de formare a glucosazonei, ca urmare a reacției dintre D-glucoză și fenilhidrazină. Același produs se poate obține din fructoză și manoză:

Mecanism de formare[modificare | modificare sursă]

Mecanismul de formare al osazonelor este următorul:

Aspect[modificare | modificare sursă]

Osazonele sunt compuși colorați intens și cristalini. Osazonele se disting ușor pe baza naturii lor, de exemplu:[5]

  • Maltosazonă (din maltoză) - cristale în formă de petale.
  • Lactosazonă (din lactoză) - cristale în formă de pulbere.
  • Galactosazonă (din galactoză) - cristale în formă de plăci rombice.
  • Glucosazonă (din glucoză, fructoză sau manoză) - cristale în formă aciculară.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ El Khadem, Hassan S.; Fatiadi, Alexander J. (). „Hydrazine derivatives of carbohydrates and related compounds”. Advances in Carbohydrate Chemistry and Biochemistry. 55: 175-263. doi:10.1016/S0065-2318(00)55006-9. ISBN 9780120072552. Accesat în . 
  2. ^ Mester, L.; El Khadem, H.; Horton, D. (). „Structure of saccharide osazones”. Journal of the Chemical Society C: Organic (18): 2567. doi:10.1039/J39700002567. 
  3. ^ Helferich, B. (). „Emil Fischer zum 100. Geburtstag”. Angewandte Chemie. 65 (2): 45–52. Bibcode:1953AngCh..65...45H. doi:10.1002/ange.19530650202. 
  4. ^ Ramakrishnan, S. (). Textbook of Medical Biochemistry (în engleză). Orient Blackswan. ISBN 9788125020714. 
  5. ^ Gupta, Anil (). „Carbohydrates”. Comprehensive Biochemistry for Dentistry. Singapore: Springer. pp. 108–110. ISBN 978-981-13-1035-5. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]