Ștefan Petică

Date personale
Ștefan Petică

Născut	20 ianuarie 1877^[1] Bucești, România^[2]
Decedat	17 octombrie 1904 (27 de ani)^[1] Bucești, Ivești, Galați, România
Cauza decesului	cauze naturale (tuberculoză)
Cetățenie	România
Ocupație	jurnalist scriitor poet
Locul desfășurării activității	București
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Studii	Universitatea din București
Modifică date / text

Ștefan Petică (n. 20 ianuarie 1877, Bucești, Județul Galați - d.17 octombrie 1904, Bucești) a fost întâiul poet simbolist declarat, cum spunea George Călinescu^[3].

Biografie

Provine dintr-o veche familie de țărani răzeși, având ca părinți pe Enache (Ianache) Petică și pe Catinca Petică.

Studii: primare (în satul natal), gimnaziale (la Tecuci), liceale (la Brăila), unde își afirmă înclinația pentru literatură și o orientare politică social-democrată.

Intelectual autodidact, poliglot, cu preocupări multidisciplinare umaniste în literatură (franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, de unde a efectuat traduceri), filozofie, sociologie, antropologie, astronomie, istoria artei, finalizate cu comentarii literare, articole, studii, note, recenzii pertinente și incisive. A efectuat documentare specializată, achiziționând cărți și publicații de la diverse edituri de marcă din România, Italia, Franța, Anglia și Germania.

Și-a asigurat singur existența, practicând cu succes jurnalistica politică și literară, îndeplinind – între anii 1898-1904 – funcțiile de ziarist acreditat la „Capitala” (1898), prim redactor la „L’Echo de Roumanie. Journal Conservateur” (1902), secretar de redacție la „Literatorul” (1899) al lui Al. Macedonski, redactor la „România Jună” (1900) și „Economia națională”.

Desfășoară o intensă activitate publicistică la revistele: „Lumea nouă” (între 1896-1898), cultivând o amiciție trainică cu poeții George Tutoveanu și Ilarie Chendi, cu viitorul prozator Jean Bart, cu militanții socialiști – profesorul Ioan Nădejde și gălățeanul I. C. Atanasiu (plecat apoi la liberali), a sprijinit activ revendicările țăranilor și înființarea cluburilor socialiste la sate. Din 1900, se retrage definitiv, în urma presiunilor autorității politice, dar a activat în cadrul Ligii pentru unitatea culturală a românilor.

În anii 1902-1904 a fost student la Facultatea de Litere și Filozofie, în timpul decanatului eminentului profesor Ioan Bogdan.

Bun cunoscător al operei unor iluștri literați germani (R. Wagner, Stefan George, Hugo von Hoffmanstall, Maeterlinck), francezi (Alfred Vallette, St. Mallarmé), englezi (Moore, Lord Tennyson), ruși (Turgheniev, Lev Tolstoi, Pușkin, Lermontov) și maghiari (Al. Petöfi), din care a efectuat traduceri.

A utilizat pseudonimele literare Stephan Petică, Ștefan, St. P., Sentino, Trubadur, Caton, Fanta-Cella, M. Pall, Sapho, Erics, Narcis, Senez, P. Stiopca, Step., Stepen, S. Considerat ca un intelectual precoce, un selfmademan, care promitea o operă literară de substanță, deschizător de drum în literatura simbolistă, îndeosebi după apariția volumului de poeme „Fecioara în alb” (București, 1902), fiind „primul poet simbolist autentic, teoreticianul profund și subtil al noului curent literar, <Simbolismul românesc>, fenomen component și sincron cu cel european, avangardist și care precede pe confrații literari, Al. Macedonski, și urmat de Mircea Demetriade, Al. Obedenaru, Traian Demetrescu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, G. Bacovia, N. Davidescu și gălățenii Alfred Moșoiu și Eugeniu Ștefănescu-Est.

Articolele literare, de sociologie, economie, estetică, filozofie, istorie, artă, substanțiale și sintetice: din „Noul curent literar” (în „Literatorul”, 1899), „Poezia nouă” și „Transformarea liricii” (în „România Jună”, 1900), îl situează pe cântărețul și cavalerul „Fecioarei în alb”, comilitonul „Solilor păcii” și doritorul parfumului „Trandafirilor înfloriți”, să fie, după maestrul Al. Macedonski, cel de-al doilea teoretician al simbolismului românesc, întruchipând intelectualul analitic, cu viziune integratoare, multidomenială, în calitate de poet, prozator, dramaturg, sociolog, economist, ziarist.

George Bacovia publica în revista bârlădeană Vitraliu poemul ”Tu ai murit”, dedicat memoriei lui Ștefan Petică (apud. Constantin Ciopraga, Despre fenomenul Bacovia, în Vitraliu, XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 5-6 („Bacovia - afirma un coleg de-al său de liceu și de facultate - avea un cult față de poezia lui Petică și izbutise a compune melodii pe vioară, adecvate versurilor. Dovada că le știa par coeur, citează din ele și mai târziu, în ”Divagări utile” (apud Constantin Călin, Cronologie - Bacovia, în Vitraliu, XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 25).

Un merit deosebit în conservarea și verificarea ulterioară a manuscriselor literare îl are profesorul băcăuan și literatul Grigore Tăbăcaru, primul său biograf (în 1924).

Tabel cronologic

- 20 ianuarie 1877 - se naște primul simbolist autentic din România, Ștefan Petică, poet, jurnalist, dramaturg - fiul Catincăi și al lui Ianache (Gr. Tăbăcaru: „Tatăl său, pe lângă ocupațiile de agricultor, a avut și servicii comunale: notar, picher, scriitor la primărie”)- în localitatea Bucești, județul Galați.

- 1888 – urmează studiile primare la Liești, iar la Tecuci, prima clasă gimnazială în casele patriarhale ale Smarandei Iaconachi;

- 1889 - continuă studiile în noua clădire a gimnaziului real „D. A. Sturdza” din Tecuci până în 1892;

- 1892-1896 – urmează cursurile Gimnaziului „Nicolae Bălcescu” din Brăila, unde în octombrie 1894, unde era înscris în clasa a VI-a, cum va documenta G. Călinescu;

- 1894 – scrie primele articole în revista „Munca”;

- 1896 - debutează literar în „Lumea nouă literară și științifică” și devine colaborator statornic al acesteia;

- 1896 – traduce din opera lui E. A. Poe câteva povestiri care vor apărea publicate în același an în volumul „Nuvele extraordinare”, Institutul de Editură „Ralian și Ignat Samitca” din Craiova, Biblioteca de Popularizare - Literatură, Știință, Artă, nr. 19;

- 1897 – traduce - tot din opera lui E. A. Poe - „Scrisoarea furată și alte povestiri extraordinare”, Institutul de Editură „Ralian și Ignat Samitca” din Craiova, Biblioteca de Popularizare - Literatură, Știință, Artă, nr. 30;

- 1897 - susținute bacalaureatul la București; rezultatul este publicat în ziarul bucureștean Epoca, vineri, 26 sept. 1897, Seria II, Anul III, nr. 570, p. 3;

- 1898 – se înscrie, fără să obțină, însă, licența la Facultatea de Litere și Filozofie și la Facultatea de Matematică din București.

Studiază temeinic franceza, germana și engleza; cunoștea deja italiana, așa cum reiese din titlul ciclului de poezii „Fecioara în alb”, notat în manuscris La creatura di bianco vestita și cu un motto din Infernul dantesc (XXVI, 69); în plus, deținea aproape toate cataloagele librăriilor din țară și din străinătate, de la care se aproviziona; era interesat de literatura italiană, în lista sa de cărți deja achiziționate se afla un Dicționar italian, un volum de Dante Alighieri (Vita nuova) și unul de Ugo Foscolo (I Sepolcri); titlurile cărților comandate în străinătate denotă o uriașă sete de cunoaștere, acoperind o foarte amplă gamă de interes, de la literatură la filozofie, de la matematică la psihologie, de la critică la istoria artei, de la sociologie la istorie, fiind la curent cu tot ceea ce însemna cultura contemporană.

- 1898 – scrisese, cum reiese din cercetările făcute de Nicolae Davidescu, „o dramă în 3 acte intitulată „Păcatul strămoșesc” care urma să fie, după cum anunța „Lumea Nouă” din 18 Fevruarie 1895, prezentată în curând Direcției Teatrului Național”; Această lucrare nu a mai fost găsită;

- tot „Lumea Nouă” mai anunța, la 3 Martie 1898, apropiata „punere sub tipar a unui frumos roman psichologic datorit d-lui Ștefan Petică, roman care se numește: „Vis primăvăratec” (apud Nicolae Davidescu, Ștefan Petică, în „Universul literar”, București, 4 iunie 1938, pp. 5-6). Nici această lucrare nu s-a păstrat;

- 1898 - Tot datorită lui Nicolae Davidescu aflăm că „la 21 Decemvrie 1898 se anunța „libretul unei opere comice în trei acte intitulată „Notarul Furtună” făcută în colaborare cu amicul Macedonescu și a cărui muzică e datorită maestrului C. Dimitrescu”; libretul este scris în colaborare cu Liviu Macedonescu, pe muzica compozitorului, violoncelistului, dirijorului și profesorului Constantin Dimitrescu. Din păcate, lucrarea a dispărut;

- 1898-1899 - redactor la revista bucureșteană „Capitala”;

- 1898-1900 – redactor la „Lumea nouă”

- între 20 februarie 1899 – ianuarie 1900 – secretar de redacție la revista „Literatorul” și, în același timp, participă la serile simboliste ale lui Alexandru Macedonski, făcând parte din boema bucureșteană a începutului de veac;

Ilarie Chendi: Ștefan Petică, în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, 1912, p.50, apud Ștefan Petică, Scrieri, Ed. Minerva, București, p. 197: „citise multă literatură mai nouă, franceză și italiană și m-a uimit cât de bine cunoștea pe tinerii germani.”

Lectura din marii autori europeni îi rafinează gustul și-l îndreaptă spre literatura de factură simbolistă.

- 1899 - propune revistei pariziene „Mercure de France” colaborarea cu o rubrică permanentă despre literatura română, propunere acceptată în aprilie 1900;

- 1900 – colaborator la „Literatură și artă română”

- 1900 - scrie fragmente de critică literară în „România Jună”, unde apare prima parte din ciclul de douăzeci de poezii selectate de poet, „Fecioara în alb”, pe data de 24 iulie 1900;

- 1900-1901 – scrie piesa de teatru „Solii păcii”;

- 1900 – 1902 – aptitudinile sale literare se concretizează, mai întâi în periodice, apoi în volume de lirică suavă, de mare rafinament: Fecioara în alb, Când vioarele tăcură, Moartea visurilor;

- devine membru al Societății literare „Amicii literaturii și artei române”;

- 1901 – 1902 – scrie fragmente de critică literară în „România ilustrată”;

- 1901 - 1902 – studii sociologice, poeme în proză, articole politice în „Depeșa”.

- 1902 - publică volumul de poezii Fecioara în alb (cuprinde ciclurile „Fecioara în alb”, „Când vioarele tăcură”, „Moartea visurilor”) care va vedea lumina zilei la Tipografia Lucrătorilor Asociați Marinescu & Șerban din București;

- 1902 - secretar al Asociației Generale a Presei

- 1902 – Scrie studiile sociologice „Morfologia socială” și „Sociologia veche și sociologia nouă” în „Economia Națională”;

- 1902 - locuiește într-o cameră mică și umedă, de pe strada Sfinții Apostoli, unde „citea și scria”, fapt consemnat de C. Demetrescu în Un nume fatal, p. 24, apud Ștefan Petică, Scrieri, Ed. Minerva, București, p. 197.

Legitimația de intrare la Biblioteca Academiei atestă faptul că în 1902 era ziarist, iar legitimația de student eliberată la 23 noiembrie 1902, aflată tot la Academia Română, confirmă înscrierea acestuia la Facultatea de Litere și Filozofie din București. Alături de aceasta, există o altă dovadă a faptului că era înscris la facultate și anume o carte poștală trimisă tatălui său, prin care acesta îi cere actele pentru Universitate și prin care îi transmite că lipsa documentelor îl va face să piardă examenele.

Între 1902-1903 este student al acestei facultăți, iar în carnetul de student aflat la aceeași instituție bucureșteană figurează numele profesorilor ale căror cursuri le-a urmat: Constantin Rădulescu-Motru și Titu Maiorescu. În același timp, frecventează și cursurile Facultății de Matematică.

- 1902-1903 – colaborator la „Economia națională” și la „Pagini alese”;

- 1902 - 1903 – colaborator la „Românul literar”;

- 1903 - publică un fragment din drama în patru acte Frații, în „Sămănătorul”, II, nr. 34, 24 august 1903, ulterior apărută la Institutul de arte grafice „Eminescu” din București;

- 1903 – Ilarie Chendi îl vizitează când Petică este deja bolnav: „cu pieptul încovoiat de tuse, dar cu mintea senină, scria studii frumoase de sociologie.” (Il. Chendi, Freamătul, p.51, apud Ștefan Petică, Scrieri, ed. îngrijită de Zina Molcuț, Ed. Minerva, București, p. 197);

- 1903 – părăsește postul de bibliotecar la Ministerul Domeniilor din București și, bolnav fiind de tuberculoză, se întoarce în satul natal, la Bucești pentru a trăi ultima perioadă a vieții sale. Aici se stinge din viață la data de 17 octombrie 1904.

George Bacovia publica, în revista bârlădeană „Vitraliu”, poemul Tu ai murit, dedicat memoriei lui Ștefan Petică (apud. Constantin Ciopraga, Despre fenomenul Bacovia, în „Vitraliu”, XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 5-6 („Bacovia - afirma un coleg de-al său de liceu și de facultate - avea un cult față de poezia lui Petică și izbutise a compune melodii pe vioară, adecvate versurilor. Dovada că le știa par coeur, citează din ele și mai târziu, în „Divagări utile” (apud Constantin Călin, Cronologie - Bacovia, în „Vitraliu”, XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 25).

Numele pe care le-a folosit la semnarea diverselor articole au fost: Stephan Petică, Trubadur, Erics, Caton, Senez, P. Stiopca, Sapho, Sentino, Fanta-Cella, M. Pall, Narcis, Step., Stepen, S., P. Ștefan.

Note

^ ^a ^b Ştefan Petică, Autoritatea BnF
^ (PDF) http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/romlit/1977/01/romania_literara_1977_01_1.pdf Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941, p. 606

REPERE BIBLIOGRAFICE

OPERA:

PETICĂ 1902: Ștefan Petică, Fecioara în alb (cuprinde ciclurile „Fecioara în alb”, „Când vioarele tăcură”, „Moartea visurilor”), Tipografia Lucrătorilor Asociați Marinescu & Șerban, București, 1902.

PETICĂ 1903: Ștefan Petică, Frații, dramă în versuri patru acte, Institutul de arte grafice „Eminescu”, București, 1903.

PETICĂ 1909: Ștefan Petică, Cântecul toamnei. Serenade demonice. Poeme de Ștefan Petică, vol. îngrijit de Gr. A. Tăbăcaru, Noua Tip. Profesională, Dimitrie C. Ionescu, București, 1909.

PETICĂ 1912: Ștefan Petică, Poezii în „Grădina Hesperidelor”, 4 aprilie 1912, număr unic.

PETICĂ 1925: Ștefan Petică, Cântece de seară, în „Ateneul cultural”, I, publicate de Gr. Tăbăcaru după manuscrise în nr. 1-3, martie 1925.

PETICĂ 1927: Ștefan Petică,Poeme, București.

PETICĂ 1938: Ștefan Petică, Opere, ediție îngrijită de N. Davidescu, București, Editura Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1938.

PETICĂ 1970: Ștefan Petică, Scrieri, vol. I, Ediție îngrijită, studiu introductiv, note, comentarii și variante de Eufrosina Molcuț, București, Scriitori Români, Editura Minerva, 1970, LXXXIII.

PETICĂ 1974: Ștefan Petică, Scrieri, vol. II, Ediție și studiu introductiv de Eufrosina Molcuț, București, Editura Minerva, 1974.

PETICĂ 1994': Ștefan Petică, Ruinele Viselor, Cuvânt înainte, selecție și redactare de Ștefan Andronache, cu ilustrații de Dan Spătaru, Biblioteca Municipală Tecuci, 1994.

PETICĂ 1999:Versuri,în vol. „Simboliștii. II”, (în tripleta Macedonski, Petică, Pillat), Editura Cartier, Chișinău, 1999.

PETICĂ 2002: Ștefan Petică, Ruinele Viselor, Iași, Editura Do-minoR, 2002.

PETICĂ 2004: Ștefan Petică, Poeme în proză, în „Bucovina”, apud. Ion N. Oprea, Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004, Editura Edict, Iași, 2004.

PETICĂ (fără dată):Ștefan Petică, Poeme. (Fecioara în alb, Când vioarele tăcură, Moartea visurilor, Cântecul toamnei, Serenade demonice), ed. îngrijită și prefațată de Nicolae Davidescu, Biblioteca Dimineața, nr. 19, Editura Adeverul S. A., s.d., fără dată.

LUCRĂRI NEIDENTIFICATE, DAR SEMNALATE ÎN DIVERSE PUBLICAȚII ALE VREMII:

PETICĂ 1898: Păcatul strămoșesc (dramă în 3 acte), semnalată în revista „Lumea nouă”, 18 febr. 1895.

PETICĂ 1898: Notarul Furtună (1897), operă comică în 3 acte, libretul de Liviu Macedonescu și Ștefan Petică (dispărută), pe muzica lui Constantin Dimitrescu (7 martie 1847, Blejoi, comuna Prahova - 9 mai 1928, București) - compozitor, violoncelist, dirijor și profesor, cfr. „Lumea nouă”, 21 decembrie 1897.

PETICĂ 1898: „Lumea Nouă” mai anunța la 3 martie 1898, apropiata „punere sub tipar a unui frumos roman psichologic datorit d-lui Ștefan Petică, roman care se numește: Vis primăvăratec” (apud Nicolae Davidescu, Ștefan Petică, în „Universul literar”, București, 4 iunie 1938, pp. 5-6).

Ilarie Chendi, într-un fragment din „Sămănătorul”, II, 34, din 24 august 1903, într-o notă explicativă, afirma: ”Reproducem acest interesant fragment din tragedia în patru acte Frații, de d. Șt. Petică. Autorul a prezentat-o direcțiunei Teatrului Național și nu ne îndoim că va întâmpina cu toată bunăvoința pe care o merită”.

POEZII APĂRUTE ÎN PERIODICE:

Cântec, semnată Erics, în „Lumea Nouă, Literară și Științifică”, IX, nr. 47, 29 septembrie 1896.

Semiorient, semnată Erics, II, „Lumea Nouă, Literară și Științifică”, nr. 48, 6 octombrie 1896.

Exotic, semnată Erics, în „Lumea Nouă, Literară și Științifică”, nr. 49, 13 octombrie 1896.

Cântec de toamnă, semnată Erics, în „Lumea Nouă, Literară și Științifică”, nr. 3, 17 noiembrie 1899.

Poveste veche, semnată St. Petică, în „Lumea Nouă”, 9, VIII, nr. 1216, 1898.

Visători, semnată Narcis, în „România Jună”, VII, 223, 24 iulie 1900.

În negură, semnată Sentino, în „România Jună”, VII, nr. 223, 24 iulie 1900.

La creatura di bianco vestita (Fecioara în alb), I, II, III, IV, „România jună”, II, nr. 223, din 24 iulie 1900, cu motto din Dante, La Divina Commedia – L’Inferno (XXVI, 69): Vedi che del desio ver lei mi piego, p.1.

La creatura di bianco vestita (Fecioara în alb), V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, „România jună”, II, nr. 230, din 31 iulie 1900.

La creatura di bianco vestita (Fecioara în alb), XII, XIII, XIV, XV, XVI, XVII, XVIII, „România jună”, II, nr. 237, din 7 august 1900.

La o floare, semnată Narcis, în „România Jună”, II, nr. 237, 7 august 1900.

Crizantemă, semnată Narcis, în „România Jună”, 1900.

Romanță după Hugo Salus, în „România Jună”, 21, VIII, 1900.

Pentru muncă, în „Limbă și literatură”, vol. VI, București, 1902.

FRAGMENTE DE POEZII:

Bucata III din „Moartea visurilor”, O, alba elegie, care moare a apărut cu titlul Sonet în „România jună”, aprilie, 1900.

Bucata XVIII, „Toată noaptea argintată”, în „România Jună”, 10 iulie 1900, semnată M. Pall.

Bucata IX din „Cântecul toamnei”, Voi merge către munții ce stau albaști’n zare apare cu titlul Poemă, în „România Ilustrată”, decembrie 1901.

TEATRU:

- „la 21 Decemvrie 1897 se anunța „libretul unei opere comice în trei acte intitulată „Notarul Furtună” scrise în colaborare cu amicul Macedonescu și a cărui muzică e datorită maestrului C. Dimitrescu” (apud Nicolae Davidescu, Ștefan Petică, în „Universul literar”, București, 4 iunie 1938, pp. 5-6).

- „o dramă în 3 acte intitulată „Păcatul strămoșesc” care urma să fie, după cum anunța „Lumea Nouă” din 18 Fevruarie 1895, prezentată în curând Direcției Teatrului Național” (apud Nicolae Davidescu, Ștefan Petică, în „Universul literar”, București, 4 iunie 1938, pp. 5-6).

Solii Păcii(tragedie în versuri), actul I, semnat Ștefan Petică, în „Literatură și Artă Română”, V, nr. 2, 25 decembrie 1900.

'Solii Păcii (tragedie în versuri), actul II, semnat Ștefan Petică, în „Literatură și Artă Română”, V, nr. 3, 25 ianuarie 1901.

Solii Păcii (tragedie în versuri), actul III, semnat Ștefan Petică, în „Literatură și Artă Română”, V, nr. 4, 25 februarie 1901.

Solii Păcii (tragedie în versuri), actul IV, semnat Ștefan Petică, în „Literatură și Artă Română”, V, nr. 5, 25 martie 1901.

Solii păcii (tragedie în versuri), actul IV (urmare), semnat Ștefan Petică, în „Literatură și Artă Română”, V, nr. 6, 25 aprilie 1901.

Solii Păcii (tragedie în versuri), actul V, semnat Ștefan Petică, în „Literatură și Artă Română”, V, nr. 7, 25 mai 1901.

Frații (tragedie în 5 acte), fragment, semnat Șt. Petică, în „România Jună ilustrată”, I, 6 și în „Sămănătorul”, II, nr. 34, 24 august 1903.

POEME ÎN PROZĂ:

Două vieți, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 109, 28 martie 1900.

Noapte primăvăratecă, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 112, 31 martie 1900.

Cântec vechiu, în „România Jună”, II, nr. 113, 1 aprilie 1900.

Povești d’aprile, în „România Jună”, II, nr. 115, 3 aprilie 1900.

La poalele crângului, semnat Fanta Cella, în „România Jună”, II, 5 aprilie 1900.

Seară de mai, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 131, 22 aprilie 1900.

Liliacul, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 133, 24 aprilie 1900.

Idilele din mansarde, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 135, 26 aprilie 1900.

Gavota depărtată, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 145, 6 mai 1900.

Florile care se duc, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 157, 18 mai 1900.

Nopți de mai, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 159, 20 mai 1900.

Fragii, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 163, 24 mai 1900.

Cântec uitat, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 173, 3 iunie 1900.

Fecioara necunoscută, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 175, 5 iunie 1900.

Nopțile de legende, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 178, 8 iunie 1900.

Cântă!, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 190, 20 iunie 1900.

Bătrânul care cântă, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 200, 1 iulie 1900.

Noaptea ochilor, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 201, 2 iulie 1900.

Figură suavă, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 206, 7 iulie 1900.

Amieazi de vară, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 208, 9 iulie 1900.

Pe aripa zefirului, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 211, 12 iulie 1900.

Vis pierdut, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 212, 13 iulie 1900.

Pe apă, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 213, 14 iulie 1900.

Ea doarme, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 221, 22 iulie 1900.

Cei doi solitari, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 234, 4 august 1900.

Simțiri stinse, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 244, 14 august 1900.

Singur, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 297, 7 octombrie 1900.

SCHIȚE, EVOCĂRI ȘI NUVELE:

Un isteric, semnat Sapho, în „România Literară și Științifică”, 1, V, 1895.

O seară la Macedonski, semnat Ștefan Petică, în „Capitala”, I, nr. 34, 4 decembrie 1898.

O scrisoare, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 118, 6 aprilie 1900.

Pasiunea, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 120, 8 aprilie 1900.

Sub cerul liber, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 124, 15 aprilie 1900.

În cimitirul săracilor, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 124, 16 aprilie 1900.

Visul meu, semnat Sentino, în „România Jună”, 1900, II, nr. 127, 18 aprilie 1900.

Decadența spaniolă, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 128, 19 aprilie 1900.

O viziune, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 129, 20 aprilie 1900.

În rătăcire, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 132, 23 aprilie 1900.

Idilele din mansarde, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 135, 26 aprilie 1900.

Fatalitatea, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 137, 28 aprilie 1900.

Ca foile!, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 138, 29 aprilie 1900.

Actori și ziariști, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 141, 2 mai 1900.

De unde se vede cum realul este câteodată mai frumos decât idealul, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 151, 12 mai 1900.

Istrionul, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 153, 14 mai 1900.

Fragile, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 163, 24 mai 1900.

Revedere, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 167, 28 mai 1900.

Făgăduelile eterne, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 180, 10 iunie 1900.

Glasul luncilor, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 195, 25 iunie 1900.

Stilul în artă, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 196, 26 iunie 1900.

Zidurile afumate, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 204, 5 iulie 1900.

Revedere, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 215, 16 iulie 1900.

Pribeag, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 219, 20 iulie 1900.

Dragostea, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 220, 21 iulie 1900.

Cele cari trec, semnat Trubadur, în „Depeșa”, I, nr. 7, 16 ianuarie 1901.

Magia primăverii, semnat Șt. Petică, în „România ilustrată”, I, nr. 6, mai 1901.

Literatură și scandal, semnat Șt. Petică, în „Dorobanțul”, I, nr. 1, 19 februarie 1902.

Întâia cunoștință, semnat S. în „Dorobanțul”, I, nr. 60, 9 mai 1902.

CRITICĂ:

Estetismul lui Ruskin, semnat St. Petică, în „Noua Revistă Română”, I, nr. 3, 1 februarie 1900.

Critica noastră literară, semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 62, 10 februarie 1900.

Poezia Nouă (I), semnat St. Petică, în „România Jună”, I, nr. 65, 13 februarie 1900.

Poezia Nouă (II), semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 68, 16 februarie 1900.

Stavropoleos, semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 114, 2 aprilie 1900.

Decadența sculpturii, semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 125, 16 aprilie 1900.

Teatrul Național, semnat St. Petică, în „România Jună”, 1900, II, nr. 132, 23 aprilie 1900.

Transformarea Liricei, semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 195, 25 iunie 1900.

Artele în România, semnat St. Petică, în „România Ilustrată”, I, nr. 3, 15 februarie 1901.

Arta Națională, I, semnat St. Petică, în „România Ilustrată”, I, nr. 4, martie 1901.

Critica artistică, I, semnat St. Petică, în „România Ilustrată”, I, nr. 5, aprilie 1901.

Arta Națională, II, semnat St. Petică, în „România Ilustrată”, I, nr. 5, aprilie 1901.

Arta Națională, III, semnat St. Petică, în „România Ilustrată”, I, nr. 7 și 8, iunie și iulie 1901.

Arta Națională, IV, semnat St. Petică, în „România Ilustrată”, I, nr. 10, septembrie 1901.

Scriitori și public, în „România Ilustrată”, I, nr. 11, 12, octombrie - noiembrie 1901.

Sulițele în vânt!, semnat Ștefan Petică, în „Pagini alese”, II, nr. 17 (20), 26 ianuarie 1903.

Critica și publicul, semnat Ștefan Petică, în „Pagini alese”, II, nr. 18 (21), 16 februarie 1903.

RECENZII ASUPRA UNOR LUCRĂRI:

Dr. L. Metzler: Rumänien, seine Handelspolitik und sein Handel, semnat Șt. P., în „Economia națională”, XXVI, nr. 2, februarie 1903.

C. T. Teodorescu: Convențiuni comerciale sau tarif autonom?, semnat Șt. P., în „Economia națională”, XXVII, nr. 2, februarie 1903.

George Popovici: Moșiile donative moldovene, semnat Șt. P., în „Economia națională”, XXVII, nr. 3, martie 1903.

D. N. Comșa: Politica agrară și politica vamală, semnat Șt. P., în „Economia națională”, XXVII, nr. 3, martie 1903.

G. D. Creangă: Die Finanzpolitik Rumäniens in Ihrer neuesten Gestaltung, semnat Șt. P., în „Economia națională”, XXVII, nr. 4, aprilie 1903.

Dr. V. Babeș: Über Pellagra in Rumänien, semnat Șt. P., în „Economia națională”, XXVII, nr. 8, august 1903.

L. Colescu: Population de la Roumanie, semnat Șt. P., în „Economia națională”, XXVII, nr. 8, august 1903.

SOCIOLOGIE:

Morfologia socială - Metoda anchetelor economice, I, semnat St. Petică, în „Economia Națională”, XXVI, nr. 8, august 1902.

Morfologia socială - Metoda anchetelor economice, I, semnat St. Petică, în „Economia Națională”, XXVI, nr. 9, septembrie 1902.

Morfologia socială - Metoda anchetelor economice, I, semnat St. Petică, în „Economia Națională”, XXVI, nr. 10, octombrie 1902.

Sociologia veche și sociologia nouă, semnat St. Petică, în „Economia Națională”, V, VI, VII, 1903.

Protecționismul englez, I, semnat St. Petică, în „Economia națională”, XXVII, nr. 9, septembrie 1903.

Protecționismul englez, II, semnat St. Petică, în „Economia națională”, XXVII, nr. 11, noiembrie 1903.

ARTICOLE PUBLICATE ÎN ZIARE ȘI REVISTE

Munca, V 1894

Socialismul la sate, semnat Stiopca, în Munca, V, nr. 10, 1 mai 1894.

Lumea Nouă, Anul II, 1896

Cum se face averea – Pilde de despoiare -, semnat Erics, II, nr. 415, 24 ianuarie 1896.

Pieirea satelor răzeșe, semnat Erics, II, nr. 415, 24 ianuarie 1896.

Din portul Brăila, semnat Erics, II, nr. 539, 2 iunie 1896.

Barbariile din portul Brăila, semnat Erics, II, nr. 542, 5 iunie 1896.

Socialismul la sate, semnat Erics, II, în Lumea nouă, nr. 614, 20 august 1896.

Țăranii și mișcarea politică, semnat Erics, II, nr. 631, 7 septembrie 1896.

Românii din Ardeal, semnat Erics, 20, IX.

Lumea Nouă Literară și Științifică, Anul II, 1896

Cântec (după Heine), semnat P. Stiopca, nr. 47, 29 septembrie 1896.

Semiorient, semnată Erics, II, nr. 48, 6 octombrie 1896.

Synergia socială, semnat Senez, II, nr. 49, 13 octombrie 1896.

Blândul Iisus?, semnat Senez, II, nr. 51, 26 octombrie 1896.

Lumea Nouă Literară și Științifică, Anul III, 1896

Rada, semnat Petică, III, nr. 3, 17 noiembrie 1896.

Boalele metalelor, semnat Senez, III, nr. 7, 15 decembrie 1896.

Răpusul, semnat St. Petică, III, nr. 9, 29 decembrie 1896.

Revista modernă

Literatura modernă, semnat Marțial, I, nr. 6, noiembrie 1897.

Lumea Nouă, Anul III, 1897

Întâi Mai la Ivești, semnat Petică, III, 25 aprilie 1897.

Pericolul siberian, semnat Senez, 29 aprilie 1897.

Panem et circenses, semnat Senez, III, 13 august 1897.

Ion Botezătorul, semnat Senez, III, 17 august 1897.

Agricultură conservatoare, semnat Senez, III, 21 august 1897.

Conservatorii și țăranii, semnat Senez, III, 26 august 1897.

Mort fără să știe, semnat Erics, III, 27 august 1897.

România barbară, semnat Senez, 29 august 1897.

Pui de gogomani, semnat Erics, III, 12 septembrie 1897.

Alt scandal în strada Doamnei, semnat Erics, III, 13 septembrie 1897.

Halul drepturilor, semnat Erics, III, 14 septembrie 1897.

Moderație liberală, III, 16 septembrie 1897.

Trădarea Românismului, semnat Erics, III, 17 septembrie 1897.

Geniul României, semnat Erics, III, 18 septembrie 1897.

Nenorocosul D. Sturza, semnat Erics, III, 19 septembrie 1897.

Opinia la Botoșani, semnat Erics, III, 20 septembrie 1897.

Vitejia unui Arap, semnat Erics, III, 21 septembrie 1897.

Politica la Tulcea, semnat Erics, III, 22 septembrie 1897.

Popularitatea lui Hassan, semnat Erics, III, 24 septembrie 1897.

Desordinea progresului, semnat Erics, III, 25 septembrie 1897.

Potemkinul Universului, semnat Erics, III, 26 septembrie 1897.

Din hazul străinilor, semnat Erics, III, 27 septembrie 1897.

Enervarea „Epocei”, semnat Erics, III, 28 septembrie 1897.

Muncitorii neamțului, semnat Erics, III, 30 septembrie 1897.

Arestarea de peste munți, semnat Senez, III, 2 octombrie 1897.

Ambițu lu Domnu Sturdza, semnat Erics, III, 2 octombrie 1897.

Sturdza Papistașul, semnat Erics, III, 3 octombrie 1897.

Arta medievală națională, semnat Ștefan, III, 9 octombrie 1897.

Țăranii și proprietarii, semnat Ștefan, III, 11 octombrie 1897.

Conservatorii noștri, semnat Erics, III, 14 octombrie 1897.

Poliția din Brăila, semnat Erics, III, 16 octombrie 1897.

Omagiul d-lui Zaharia, semnat Erics, III, 17 octombrie 1897.

Paraziții gloriei altora, semnat Senez, III, 21 octombrie 1897.

Liberalii și străinii, semnat Ștefan, III, 23 octombrie 1897.

După „Epoca”, „Țara”, semnat Step, III, 24 octombrie 1897.

Junimiștii și Regele, semnat Ștefan, III, 29 octombrie 1897.

Începe lupta, semnat Ștefan, III, 29 octombrie 1897.

Boalele în țară, semnat Ștefan, III, 30 octombrie 1897.

Mărturia „Liberalului”, semnat Erics, III, 31 octombrie 1897.

Pâinea și prețul grâului, semnat Ștefan, III, 2 noiembrie 1897.

Lumea nouă, Anul IV, 1897

Alarma justificată, semnat Ștefan, IV, nr. 996, 8 noiembrie 1897.

„Versuri” de Șt. O. Iosif, semnată Senez, IV, n. 999, 13 noiembrie 1897.

Un băiat cu viitor, semnat Erics, IV, nr. 1002, 16 noiembrie 1897.

Lăsata secului și guvernul, semnat Erics, IV, nr. 1001,18 noiembrie 1897.

Solidaritatea universală, semnat Șt. Petică, student în matematici (Jos Vandalii, număr unic), IV, nr. 1011, 28 noiembrie 1897.

Demisia generalului Berindei, semnat Ștefan, IV, nr. 1011, 28 noiembrie 1897.

Duelul Filipescu-Lahovari, semnat Ștefan, IV, nr. 1014, 2 decembrie 1897.

Jefuire oficială, semnat Ștefan, IV, nr. 1015, 3 decembrie 1897.

Întrunirea majorităților, semnat Ștefan, IV, nr. 1020, 9 decembrie 1897.

Zacusca lui Fonton, semnat Ștefan, IV, nr. 1021, 10 decembrie 1897.

Revocarea d-lui Fonton, semnat Ștefan, IV, nr. 1022, 11 decembrie 1897.

Discursul lui V. G. Morțun, semnat Ștefan, IV, nr. 1024, 13 decembrie 1897.

Salvatorul Guvernului, semnat Ștefan, IV, nr. 1025, 14 decembrie 1897.

Duelul Pherekyde-Fleva, semnat Ștefan, IV, nr. 1030, 19 decembrie 1897.

Atitudinea conservatorilor, semnat Ștefan, IV, nr. 1035, 24 decembrie 1897.

Lumea nouă, Anul IV, 1898

Împrumutul de două sute douăzeci de milioane, semnat Ștefan, IV, nr. 1042, 4 ianuarie 1898.

Școalele de adulți la sate, semnat Ștefan, IV, nr. 1067, 6 ianuarie 1898.

Babușkyn iredentist, semnat Erics, IV, nr. 1043, 6 ianuarie 1898.

Noua formație liberală, semnat Ștefan, IV, nr. 1046, 11 ianuarie 1898.

Miniștri și advocați, semnat Ștefan, IV, nr. 1071, 11 februarie 1898.

Scandalul dela Cameră, semnat Ștefan, IV, nr. 1073, 13 februarie 1898.

O catastrofă îngrozitoare, semnat Ștefan, IV, nr. 1074, 14 februarie 1898.

Hrana soldaților, semnat Ștefan, IV, nr. 1075, 15 februarie 1898.

Amnestiarea dezertorilor, semnat Ștefan, IV, nr. 1077, 18 februarie 1898.

Atacurile guvernului, semnat Ștefan, IV, nr. 1078, 19 februarie 1898.

Cum am ajuns socialist – Amintiri -, semnat Step, IV, nr. 1079, 20 februarie 1898.

Statistica României, semnat Ștefan, IV, nr. 1080, 21 februarie 1898.

Guvernul și Macedonia, semnat Ștefan, IV, nr. 1081, 22 februarie 1898.

Consternația băncei ministeriale, semnat Erics, IV, nr. 1085, 28 februarie 1898.

D. Orbescu și Senatul, semnat Erics, IV, nr. 1086, 29 februarie 1898.

Discurs, nu glumă!, semnat Erics, IV, nr. 1087, 1 martie 1898.

În ajunul Waterloo-ului, semnat Erics, IV, nr. 1089, 4 martie 1898.

Nelegiuirile la sate, semnat Ștefan, IV, nr. 1091, 6 martie 1898.

Pulsul guvernului, semnat Erics, IV, nr. 1092, 7 martie 1898.

Duelul și Guvernul, semnat Ștefan, IV, nr. 1093, 8 martie 1898.

Teama de judecată, semnat Ștefan, IV, nr. 113, 2 aprilie 1898.

D. Berendei în pericol, semnat Ștefan, IV, nr. 1120, 12 aprilie 1898.

Americanii și Spaniolii, semnat Sapho, IV, nr. 1129, 23 aprilie 1898.

Un învins, semnat Sapho, IV, nr. 1130, 25 aprilie 1898.

Țărănimea literară, semnat Sapho, IV, nr. 1131, 26 aprilie 1898.

Flămânzi și goi, semnat Ștefan Petică, IV, nr. 1131, 26 aprilie 1898.

Vasile Leonescu, semnat Sapho, IV, nr. 1132, 28 aprilie 1898.

Spre larg, semnat Șt. P., IV, nr. 1142, 29 aprilie 1898.

D. G. Panu, semnat Șt. Petică, IV, nr. 1134, 30 aprilie 1898.

O judecată – Note și impresii de la proces, semnat Sapho, IV, nr. 1135, 1 mai 1899.

La paradie, semnat Sapho, IV, nr. 11441, 1 mai 1898.

Un triumfător, semnat Sapho, IV, nr. 1136, 2 mai 1898.

Când vioarele au tăcut..., semnat St. P., IV, nr. 1137, 3 mai 1898.

Sindicatele agricole și țăranii, semnat St. P., IV, nr. 1138, 5 mai 1898.

Războiu în negligé, semnat Sapho, IV, nr. 1138, 5 mai 1898.

Sulimanul, semnat Sapho, IV, nr. 1139, 6 mai 1898.

Voie dela Comănduire, semnat St. P., IV, nr. 1140, 7 mai 1898.

Cărturăresele, semnat Sapho, IV, nr. 1141, 8 mai 1898.

În zorii zilei, semnat St. P., IV, nr. 1142, 9 mai 1898.

Pentru românii din România, semnat Senez, IV, nr. 1143, 10 mai 1898.

Popor artistic, semnat St. P., IV, nr. 1143, 10 mai 1898.

Defilarea, Sapho, IV, nr. 1144, 11 mai 1898.

La paradie, semnat Sapho, IV, nr. 1144, 11 mai 1898.

O propunere ciudată – articol de reportaj -, semnat p. conf. Sapho, IV, nr. 1145, 12 mai 1898.

Cu prilejul lui 10 Mai, semnat St. P., IV, nr. 1146, 13 mai 1898.

Alegerile din urmă, semnat Petică, IV, nr. 1148, 15 mai 1898.

Spionii sufletelor, semnat St. P., IV, nr. 1148, 15 mai 1898.

Credința care mută munții, semnat St. P., IV, nr. 1149, 17 mai 1898.

Scene de noapte, semnat St. P., IV, nr. 1150, 19 mai 1898.

Turburări la sate, semnat St. Petică, IV, nr. 1151, 20 mai 1898.

Fum și praf, semnat St. P, IV, nr. 1151, 20 mai 1898.

La colțul străzei, semnat St. P., IV, nr. 1152, 21 mai 1898.

Magistratură și favoruri, semnat Ștefan, IV, nr. 1153, 23 mai 1898.

La spital, semnat St. P., IV, nr. 1153, 23 mai 1898.

Iad și Rai, semnat St. P., IV, nr. 1154, 24 mai 1898.

Serbarea revoluțiunei, semnat St. Petică, IV, nr. 1156, 27 mai 1898.

În străinătate, semnat St. P., IV, nr. 1156, 28 mai 1898.

Natura, semnat St. P., IV, nr. 1157, 29 mai 1898.

Concentrarea liberalilor, semnat St. Petică, IV, nr. 1158, 30 mai 1898.

Pribegi, semnat St. P., IV, nr. 1158, 30 mai 1898.

În întuneric, semnat St. P., IV, nr. 1159, 31 mai 1898.

Timpul cireșelor, semnat St. P., IV, nr. 1161, 3 iunie 1898.

Socialiștii și aniversarea lui 11 Iunie1898, semnat St. Petică, IV, nr. 1163, 5 iunie 1898.

Cruzime, semnat St. P, IV, nr. 1163, 5 iunie 1898.

Pentru altă viață, semnat St. P., 6, IV, nr. 1164, 6 iunie 1898.

Abuzurile cu pâinea, semnat Ștefan, IV, nr. 1165, 7 iunie 1898.

Moartea, St. P., IV, nr. 1165, 7 iunie 1898.

9 iunie, semnat St. P., IV, nr. 1166, 9 iunie 1898.

Țara Portocalilor, St. P., IV, nr. 1168, 11 iunie 1989.

Teoria revoluției, semnat St. Petică, IV, nr. 1170, 13 iunie 1898.

Mizeria parăzilor, semnat St. P., IV, nr. 1172, 16 iunie 1898.

Teatrul la țară, semnat St. P., IV, nr. 1173, 17 iunie 1898.

Supraproducția intelectualilor, semnat Ștefan, IV, nr. 1176, 20 iunie 1898.

Decadența Patriotismului, semnat St. Petică, IV, nr. 1177, 21 iunie 1898.

Doina, semnat St. P., IV, nr. 1178, 23 iunie 1898.

Exploatarea telegrafiștilor, semnat Ștefan, IV, nr. 1179, 24 iunie 1898.

Dușmanii societăței, semnat Șt. Petică, IV, nr. 1180, 25 iunie 1898.

Banchete și mizerie, semnat St. P., IV, nr. 1180, 25 iunie 1898.

Antisociabilii, semnat St. P., , IV, nr. 1181, 26 iunie 1898.

Mândrie de hidalgo, semnat St. P., IV, nr. 1182, 27 iunie 1898.

Bunătate, semnat St. P., IV, nr. 1183, 28 iunie 1898.

Demonul, semnat St. P., IV, nr. 1184, 1 iulie 1898.

Pe ocean, semnat St. Petică, IV, nr. 1185, 2 iulie 1898.

Fără tinerețe, semnat St. Petică, IV, nr. 1186, 3 iulie 1898.

Sfârșitul burgheziei, semnat St. Petică, IV, nr. 1187, 4 iulie 1898.

Un tablou, semnat Șt. P., IV, n. 1187, 4 iulie 1898.

Răscoalele țărănești, semnat Șt. P., IV, nr. 1188, 5 iulie 1898.

Viitoarele alegeri, semnat St. Petică, IV, nr. 1190, 8 iulie 1898.

Ziariști, semnat Șt. P., IV, nr. 1190, 8 iulie 1898.

Un erou, semnat St. Petică, IV, nr. 1193, 11 iulie 1898.

Despre Eleanor Marx, semnat St. P., IV, nr. 1193, 11 iulie 1898.

Despre ai lor, semnat St. P., IV, nr. 1194, 12 iulie 1898.

Blânde obiceiuri!, semnat St. P., IV, nr. 1195, 13 iulie 1898.

Solidaritate, semnat St. Petică, IV, nr. 1196, 15 iulie 1898.

Serbări împărătești, semnat Șt. P., IV, nr. 1197, 16 iulie 1898.

Activitatea Edililor, semnat St. Petică, IV, nr. 1198, 17 iulie 1898.

Amiazi, semnat St. P., IV, nr. 1989, 17 iulie 1898.

Un revoluționar, semnat St., IV, nr. 1200, 19 iulie 1898.

La băi, semnat St. P., IV, nr. 1203, 24 iulie 1898.

Marea crește, semnat St. P., IV, nr. 1205, 26 iulie 1898.

Altă grevă, semnat Ștefan, IV, nr. 1211, 2 august 1898.

Exploatarea capitalistă, semnat Ștefan, IV, nr. 1214, 6 august 1898.

Arme de luptă, semnat St. Petică, IV, nr. 1216, 9 august 1898.

Nevoia de a urî, semnat Șt. P., IV, nr. 1217, 11 august 1898.

Conferința de sâmbătă, semnat Șt. P., IV, nr. 1219, 13 august 1898.

Jidan, semnat St. P., IV, nr. 1221, 15 august 1898.

Felicien Rops, semnat Ștefan, IV, nr. 1231, 28 august 1898.

Puterea Nouă, semnat Șt. Petică, IV, nr. 1234, 1 septembrie 1898.

Anarhismul în scenă, semnat St. Petică, IV, nr. 1235, 2 septembrie 1898.

Urmările asasinărei Împărătesei Austriei, semnat Step, IV, nr. 1237, 4 septembrie 1898.

Leon Tolstoi, semnat Ștefan, IV, nr. 1239, 6 septembrie 1898.

Liberalii la comună, semnat St. Petică, IV, nr. 1240, 8 septembrie 1898.

Streinii în școlile române, semnat St. Petică, IV, nr. 1244, 13 septembrie 1898.

Răscoala unor deținuți, semnat Ștefan, IV, nr. 1256, 27 septembrie 1898.

Greșelile judiciare, semnat St. Petică, IV, nr. 1257, 29 septembrie 1898.

Pentru ministerul domeniilor, semnat Ștefan, IV, nr. 1258, 30 septembrie 1898.

Ultimul răsunet, semnat Ștefan, IV, nr. 1259, 1 octombrie 1898.

Țara torturilor, semnat Ștefan, IV, nr. 1260, 2 octombrie 1898.

Victimele muncei, semnat Ștefan, IV, nr. 1261, 3 octombrie 1898.

Pentru d. ministru de justiție, semnat Ștefan, IV, nr. 1262, 4 octombrie 1898.

Cârpeală ministerială, semnat Step, IV, nr. 1262, 4 octombrie 1898.

Glasul sclavilor, semnat St. Petică, IV, nr. 1263, 6 octombrie 1898.

Studenții școalelor normale, semnat Step, IV, nr. 1263, 6 octombrie 1898.

Gospodărie comunală, semnat Ștefan, IV, nr. 1263, 6 octombrie 1898.

Pe drumuri, semnat Ștefan, IV, nr. 1264, 7 octombrie 1898.

Focare de boli, semnat Ștefan, IV, nr. 1265, 8 octombrie 1898.

Politica d-lui Grigorescu, semnat Ștefan, IV, nr. 1266, 9 octombrie 1898.

Funcționarii telegrafo-poștali, semnat Ștefan, IV, nr. 1267, 10 octombrie 1898.

Obiceiuri electorale, semnat St. Petică, IV, nr. 1269, 13 octombrie 1898.

D. Sturdza la Iași, semnat Ștefan, IV, nr. 1270, 14 octombrie 1898.

Legea județeană, semnat Ștefan, IV, nr. 1272, 15 octombrie 1898.

Spovedania d-lui Sturza, semnat St. Petică, IV, nr. 1273, 17 octombrie 1898.

Bursele normaliștilor, semnat Ștefan, IV, nr. 1275, 20 octombrie 1898.

Încurajarea industriei naționale, semnat Ștefan, IV, nr. 1276, 21 octombrie 1898.

Întrunirile conservatoare, semnat Ștefan, IV, nr. 1276, 21 octombrie 1898.

De frica armatei, semnat Ștefan, IV, nr. 1279, 24 octombrie 1898.

Consiliul Sanitar și febra tifoidă, semnat Ștefan, IV, nr. 1280, 25 octombrie 1898.

Bandele de teroare, semnat Ștefan, IV, nr. 1282, 29 octombrie 1898.

Lumea nouă, 1899

Literatorul, Anul XX, 1899

Noul corent literar, XX, n. 1, 20 februarie 1899.

Amurg parfumat, XX, nr. 1, 20 februarie 1899.

Hymn profan, XX, nr. 2, 5 martie 1899.

Curtezana, XX, nr. 3, 20 martie 1899.

Serenada, XX, nr. 4, 5 aprilie 1899.

Necunoscuta, XX, nr. 6, 10 mai 1899.

Sonet, XX, nr. 7, 10 iunie 1899.

Literatură și artă română, III, 1899

Povara crucii, I, II, III, IV, nr. 10, 25 august 1899.

România jună, Anul I, 1899

Menirea „României june”, I, nr. 1, 2 decembrie 1899.

Noua revistă română, 1900

Estetismul lui Ruskin, semnat Ștefan Petică, I, nr. 3, 1 februarie 1900, pp. 42-45.

Estetismul lui Ruskin, semnat Ștefan Petică, I, nr. 3, suplimentul II din 1 februarie 1900, p. 44.

România jună, Anul II, 1900

Critica noastră literară, II, n. 62, 10 februarie 1900.

Poezia nouă (I), II, nr. 65, 13 februarie 1900.

Reforma învățământului, semnat Caton, II, nr. 66, 14 februarie 1900.

Poezia nouă (II), II, nr. 68, 16 februarie 1900.

Principiul taxelor școlare, semnat Ștefan, II, nr. 71, 19 februarie 1900.

Meseriașii Români, semnat Ștefan, II, nr. 72, 20 februarie 1900.

Românii la Căile Ferate, semnat Ștefan, II, nr. 73, 21 februarie 1900.

Lipsa de caractere, semnat Ștefan, nr. 81, 29 februarie 1900.

Străinii la C.F.R., semnat Ștefan, II, nr. 84, 3 martie 1900.

O măsură bună, semnat Ștefan, II, nr. 85, 4 martie 1900.

Năvală la buget, semnat Ștefan, II, nr. 86, 5 martie 1900.

O serbare și o operă, semnat Șt. Petică, recenzia volumului lui T. Maiorescu, Omagiu, II, nr. 86, 5 martie 1900.

Civilizația englezilor, semnat Ștefan, II, nr. 88, 7 martie 1900.

Presa terorizată, semnat Ștefan, II, nr. 89, 8 martie 1900.

Răspunsul tribunului, semnat Ștefan, II, nr. 90, 9 martie 1900.

O lecție de istorie, semnat Ștefan, II, nr. 97, 16 martie 1900.

Moștenirea conservatorilor, semnat Ștefan, II, nr. 100, 19 martie 1900.

În robie financiară, semnat Ștefan, II, nr. 101, 20 martie 1900.

Pericolul dela răsărit, semnat Ștefan, II, nr. 103, 22 martie 1900.

Istoria unei legende, semnat Sentino, II, nr. 103, 22 martie 1900.

Deficitul bugetar, semnat Ștefan, II, nr. 104, 23 martie 1900.

În arenă, semnat Sentino, II, nr. 104, 23, martie 1900.

Edilitate, semnat Sentino, II, nr. 105, 24 martie 1900.

O sinucidere, semnat Sentino, II, nr. 106, 25 martie 1900.

Gaziul, semnat Sentino, II, nr. 107, 26 martie 1900.

Două națiuni, semnat Caton, II, nr. 108, 27 martie 1900.

Plantațiuni, semnat Sentino, 27 martie, II, nr. 108, 1900.

Preocupări morale, semnat Caton, II, nr. 109, 28 martie 1900.

Dezinteresare..., semnat Caton, 1 aprilie, II, nr. 113, 1900.

Săracii, semnat Sentino, II, nr. 110, 29 martie 1900.

Sfârșitul intrigei, semnat Ștefan, II, nr. 111, 30 martie 1900.

Artă și democrație, semnat Trubadur, II, nr. 111, 30 martie 1900.

Tragi-comedia politică, semnat Caton, II, nr. 111, 30 martie 1900.

În fața străinului, semnat Caton, II, nr. 112, 31 martie 1900.

Desinteresare, semnat Caton, II, nr. 113, 1 aprilie 1900.

Oameni distinși, semnat Trubadur, II, nr. 114, 2 aprilie 1900.

Greșelile adversarului, semnat Caton, II, nr. 114, 2 aprilie 1900.

Serbarea păcei, semnat Ștefan, II, nr. 115, 3 aprilie 1900.

Răsturnarea lui Ion Brătianu, semnat Caton, II, nr. 115, 3 aprilie 1900.

Răsturnarea lui Ion Brătianu, semnat Caton, II, nr. 116, 4 aprilie 1900.

Partidele noastre politice, semnat S., II, nr. 116, 4 aprilie 1900.

Săracii, semnat Sentino, II, nr. 116, 4 aprilie 1900.

Un pocinog, semnat Caton, II, nr. 117, 5 aprilie 1900.

Individualitățile politice, semnat Ștefan, II, nr. 118, 6 aprilie 1900.

Din civilizația demi-monde, semnat Caton, II, nr. 118, 6 aprilie 1900.

Criticul Pralea, semnat Caton, II, nr. 119, 7 aprilie 1900.

Sonet, II, nr. 121, 9 aprilie 1900.

Profesorul-automat, semnat Caton, II, nr. 122, 13 aprilie 1900.

Arhitectură caracteristică, semnat Caton, II, nr. 123, 14 aprilie 1900.

O apariție, semnat Sentino, II, nr. 123, 14 aprilie 1900.

Dispreț pentru dialecte, semnat Caton, II, nr. 124, 15 aprilie 1900.

Unitatea limbei, semnat Caton, II, nr. 125, 16 aprilie 1900.

Decadența sculpturei, semnat Șt. Petică, II, n. 125, 16 aprilie 1900.

În cimitirul săracilor, semnat Sentino, II, nr. 125, 16 aprilie 1900.

Uniformele militare, semnat Caton, II, nr. 126, 17 aprilie 1900.

Lipsa de continuitate, semnat Ștefan, II, nr. 127, 18 aprilie 1900.

O noțiune ridicolă, semnat Caton, II, nr. 128, 19 aprilie 1900.

Școala politicei eftine, semnat Ștefan, II, nr. 129, 20 aprilie 1900.

O viziune, semnat Sentino, II, nr. 129, 20 aprilie 1900.

Inspecții școlare, semnat Caton, II, nr. 130, 21 aprilie 1900.

Curajul mulțimei, semnat Sentino, II, nr. 130, 21 aprilie 1900.

„Brav popor”!, semnat Caton, II, nr. 133, 24 aprilie 1900.

Cadavrul ambulant, semnat Ștefan, II, nr. 134, 25 aprilie 1900.

Avocatul cu viitor, semnat Caton, II, nr. 134, 25 aprilie 1900.

Portul clerului, semnat Caton, II, nr. 135, 26 aprilie 1900.

Agitație searbădă, semnat Ștefan, II, nr. 136, 27 aprilie 1900.

Partea luminoasă, semnat Caton, II, nr. 137, 28 aprilie 1900.

Fatalitatea, semnat Trubadur, II, nr. 137, 28 aprilie 1900.

Indignarea colegului Crampton, semnat Șt. Petică, II, nr. 139, 30 aprilie 1900.

„Voiajuri” în străinătate, semnat Caton, II, nr. 139, 30 aprilie 1900.

Avântul, semnat Sentino, II, nr. 139, 30 aprilie 1900.

Glasul Fariseilor, semnat Ștefan, II, nr. 141, 2 mai 1900.

Cum clădim, semnat Caton, II, nr. 141, 2 mai 1900.

Alegătorul român, semnat Caton, II, nr. 142, 3 mai 1900.

Puterea sentimentelor, semnat Ștefan, II, nr. 143, 4 mai 1900.

Portul național, semnat Caton, II, nr. 143, 4 mai 1900.

Artiștii și politica, semnat Sentino, II, nr. 143, 4 mai 1900.

Parada de 10 Mai, semnat Caton, II, nr. 146, 5 mai 1900.

Preocupările noastre, Caton, II, nr. 145, 6 mai 1900.

Podoabele și parăzile, semnat Trubadur, II, nr. 146, 7 mai 1900.

Momentul Național în artă, semnat Șt. Petică, II, nr. 146, 7 mai 1900.

Risipă și superficialitate, semnat Caton, 8, II, nr. 147, 8 mai 1900.

Frații învrăjbiți, semnat Ștefan, II, nr. 148, 9 mai 1900.

Eugen Stătescu, semnat Caton, II, nr. 148, 9 mai 1900.

O procesiune înălțătoare, semnat Caton, 10, II, nr. 149, 10 mai 1900.

Zece Mai, semnat Ștefan, II, nr. 150, 11 mai 1900.

Drapelul oastei, semnat Caton, II, nr. 150, 11 mai 1900.

După 10 Mai, Caton, II, nr. 152, 13 mai 1900.

Social sau național?, semnat Caton, II, nr. 153, 14 mai 1900.

Herzen și Turgheniew, semnat Șt. Petică, II, nr. 153, 14 mai 1900.

Punctualitate, semnat Caton, II, nr. 154, 15 mai 1900.

Obiceiuri electorale, semnat Caton, II, nr. 155, 16 mai 1900.

D. Prox și Caion, fără semnătură, II, nr. 156, 17 mai 1900.

Flămânzi și îndurerați, semnat Ștefan, II, nr. 157, 18 mai 1900.

Educație sau răsfățare?, semnat Caton, II, nr. 157, 18 mai 1900.

Risipă nebunească, semnat Caton, II, nr. 158, 19 mai 1900.

Marele Galeotto, semnat Caton, II, nr. 159, 20 mai 1900.

Biroul de servitori, semnat Caton, II, nr. 160, 21 mai 1900.

În Calea Victoriei, semnat Caton, II, nr. 161, 22 mai 1900.

Abonatul fără voie, semnat Caton, , II, nr. 162, 23 mai 1900.

Decorații, semnat Caton, II, nr. 163, 24 mai 1900.

Trena, semnat Caton, II, nr. 164, 25 mai 1900.

Cum se combate în presă, semnat Caton, II, nr. 165, 26 mai 1900.

Alexandru Herzen și critica noastră, semnat Șt. P., II, nr. 166, 27 mai 1900.

Reclama, semnat Caton, II, nr. 166, 27 mai 1900.

Oameni independenți, semnat Caton, II, nr. 168, 29 mai 1900.

Statul și Banca, semnat Ștefan, II, nr. 169, 30 mai 1900.

Afacerile sunt afaceri, semnat Caton, II, nr. 169, 30 mai 1900.

Parveniții, semnat Caton, II, nr. 170, 31 mai 1900.

Ajutorul Germaniei, semnat Caton, II, nr. 172, 2 iunie 1900.

Polemica de presă, II, semnat Caton, nr. 173, 3 iunie 1900.

Neamul sau afacerile?, semnat Ștefan, II, nr. 176, 6 iunie 1900.

Cultura noastră, semnat Caton, II, nr. 177, 7 iunie 1900.

Lumea în care se petrece, semnat Caton, II, nr. 180, 10 iunie 1900.

Protecționismul, semnat Caton, II, nr. 182, 12 iunie 1900.

Ziariștii moderni, semnat Caton, II, nr. 184, 14 iunie 1900.

Început de dramă, semnat Ștefan, II, nr. 185, 15 iunie 1900.

Critica literară, II, nr. 188, 18 iunie 1900.

Târziu, semnat Narcis, II, nr. 189, 19 iunie 1900.

Situație limpede, semnat Ștefan, II, nr. 190, 20 iunie 1900.

Prietenie, semnat Caton, II, nr. 190, 20 iunie 1900.

Pozitiviștii, semnat Caton, II, nr. 191, 21 iunie 1900.

O împăcare neașteptată, semnat Ștefan, II, nr. 192, 22 iunie 1900.

Câștigul fără muncă, semnat Caton, II, nr. 192, 22 iunie 1900.

Intervenții la examene, semnat Caton, II, nr. 194, 24 iunie 1900.

Transformarea liricei, II, nr. 195, 25 iunie 1900.

Parigorii de om bolnav, semnat Ștefan, II, nr. 195, 25 iunie 1900.

Capitaluri străine, semnat Caton, II, nr. 195, 25 iunie 1900.

Stilul în artă, II, nr. 196, 26 iunie 1900.

Jocuri periculoase, semnat Ștefan, II, nr. 197, 27 iunie 1900.

Aventurierele, semnat Caton, II, nr. 198, 28 iunie 1900.

Înșelătorii, semnat Narcis, II, nr. 198, 28 iunie 1900.

Momentul energiei, semnat Ștefan, II, nr. 199, 29 iunie 1900.

Frica de intervenție, semnat Caton, II, nr. 199, 29 iunie 1900.

Nu ne merităm soarta?, semnat Caton, II, nr. 200, 1 iulie 1900.

Certificatele elevilor, semnat Caton, II, nr. 201, 2 iulie 1900.

„Universalul”, semnat Caton, II, nr. 202, 3 iulie 1900.

Simpaticul, semnat Caton, II, nr. 204, 5 iulie 1900.

George Vernescu, semnat Caton, II, nr. 205, 6 iulie 1900.

Ploaie de gândaci, semnat Caton, II, nr. 207, 8 iulie 1900.

Spiritul analitic în sociologie (I), II, nr. 208, 9 iulie 1900.

Majoritatea taxelor vamale, semnat Step, II, nr. 208, 9 iulie 1900.

Spiritul analitic în sociologie (II), II, nr. 209, 10 iulie 1900.

Pribegie, semnat M. Pall, II, nr. 209, 10 iulie 1900.

Parveniții, semnat Caton, II, nr. 209, 10 iulie 1900.

Criticul, fără semnătură, II, nr. 211, 12 iulie 1900.

Visătorul, II, semnat Caton, II, nr. 212, 13 iulie 1900.

Calomniatorii presei, semnat Caton, II, nr. 213, 14 iulie 1900.

Artă și polițism, semnat Caton, II, nr. 215, 16 iulie 1900.

Gazetari de provincie, semnat Caton, II, nr. 218, 19 iulie 1900.

Înapoiați, semnat Caton, II, nr. 219, 20 iulie 1900.

Omul grav, fără semnătură, II, nr. 220, 21 iulie 1900.

Nervozitate, semnat Caton, II, nr. 221, 22 iulie 1900.

Sportsmanul, semnat Caton, II, nr. 222, 23 iulie 1900.

Delicatul, semnat Caton, II, nr. 223, 24 iulie 1900.

Mândria profesională, semnat Caton, II, nr. 225, 26 iulie 1900.

Pe onoare, semnat Caton, nr. 226, II, 27 iulie 1900.

Cine-i gazetar?, fără semnătură, II, nr. 228, 29 iulie 1900.

Un partizan al bulgarilor, semnat Caton, nr. 229, 30 iulie 1900.

Melancolie, semnat Sentino, II, nr. 229, 30 iulie 1900.

„Copiștii”, II, nr. 230, 31 iulie 1900.

Sfătuitorii gratuiți, semnat Caton, nr. 231, II, 1 august 1900.

Parizianul român, semnat Caton, nr. 232, II, 2 august 1900.

Rușine de neam, semnat Caton, nr. 233, II, 3 august 1900.

În ore de liniște, fără semnătură, II, nr. 233, 3 august 1900.

Papagalii noștri, semnat Caton, II, nr. 235, 5 august 1900.

Obraznicii, semnat Caton, II, nr. 236, 6 august 1900.

Gazetar de ocazie, semnat Caton, II, nr. 239, 9 august 1900.

O voce din altă lume, semnat Caton, II, nr. 241, 11 august 1900.

Două brute, semnat Caton, II, nr. 243, 13 august 1900.

Scrupul colectivist, semnat Caton, II, nr. 245, 15 august 1900.

Patriotism de gomos, semnat Caton, II, nr. 246, 17 august 1900.

Șeful partidului, șeful guvernului, fără semnătură, II, nr. 247, 18 august 1900.

Un prefect îndatoritor, II, nr. 247, 18 august 1900.

Mamă de poet, semnat Caton, II, nr. 249, 20 august 1900.

Romanță (după Hugo Salus), II, nr. 250, 21 august 1900.

Un viteaz, semnat Caton, II, nr. 251, 22 august 1900.

Gazetar cu bucata, semnat Caton, II, nr. 252, 23 august 1900.

Galantomul, semnat Caton, II, nr. 253, 24 august 1900.

Un interwiew disperat, semnat Caton, II, nr. 254, 25 august 1900.

Boierii cu tabiet, semnat Caton, II, nr. 255, 26 august 1900.

Jucătorii de cărți, semnat Caton, II, nr. 256, 27 august 1900.

Tineri entuziaști, semnat Caton, II, nr. 257, 28 august 1900.

Despărțire, semnat Șt. Petică, II, nr. 257, 28 august 1900.

„Ștrengarii”, semnat Caton, II, nr. 258, 29 august 1900.

Paraziții, semnat Caton, II, nr. 259, 30 august 1900

Un rol... de... forță, semnat Caton, II, nr. 260, 31 august 1900.

Înțepații, semnat Caton, II, nr. 261, 1 septembrie 1900.

Dragoste cu sila, semnat Caton, II, nr. 262, 2 septembrie 1900.

Prea serios, semnat Caton, II, nr. 263, 3 septembrie 1900.

Manifestul adevărului, II, nr. 263, 3 septembrie 1900.

Maimuțăriile dela țară, semnat Caton, II, nr. 264, 4 septembrie 1900.

Politica în sate, semnat Caton, II, nr. 265, 5 septembrie 1900.

Părinții cu pretenții, semnat Caton, II, nr. 267, 7 septembrie 1900.

Visătorul de ultimă modă, semnat Caton, II, nr. 269, 9 septembrie 1900.

Școala de minciuni, semnat Caton, II, nr. 270, 10 septembrie 1900.

Ai carte, ai parte, semnat Caton, II, nr. 271, 11 septembrie 1900.

Presa de scandal, semnat Caton, II, nr. 272, 12 septembrie 1900.

Ranița și ghiozdanul, semnat Caton, II, nr. 274, 14 septembrie 1900.

D. Fanfaron, semnat Caton, II, nr. 275, 15 septembrie 1900.

Luxul și corupția, semnat Caton, II, nr. 276, 16 septembrie 1900.

Succes de gazetar, semnat Caton, II, nr. 277, 17 septembrie 1900.

Duioase note, semnată Narcis, II, nr. 278, 18 septembrie 1900.

Adevărat prieten, semnat Caton, , II, nr. 278, 18 septembrie 1900.

Haimanalele nopții, semnat Caton, II, nr. 280, 20 septembrie 1900.

Elevii în grădinile publice, semnat Caton, II, nr. 281, 21 septembrie 1900.

Cum ne pierdem firea!, semnat Caton, II, nr. 283, 23 septembrie 1900.

Dela sclav la sclav, semnat Caton, II, nr. 284, 24 septembrie 1900.

Unul care se văxuește, II, nr. 285, 25 septembrie 1900.

Preocupări meschine, semnat Caton, II, nr. 285, 25 septembrie 1900.

Spoiala de cultură, semnat Caton, II, nr. 286, 26 septembrie 1900.

Șișul unui doctor, semnat Caton, II, nr. 287, 27 septembrie 1900.

Deprinderi teatrale, semnat Caton, II, nr. 288, 28 septembrie 1900.

Tintoreanu, semnat Trubadur, II, n. 289, 29 septembrie 1900.

Lăudăroșii, semnat Caton, II, nr. 289, 29 septembrie 1900.

Ce-i și cu invidioșii, semnat Caton, II, nr. 290, 30 septembrie 1900.

Respectarea autorității, semnat Caton, II, nr. 293, 3 octombrie 1900.

Apucături orientale, semnat Caton, II, nr. 295, 5 octombrie 1900.

Imberbii, semnat Caton, II, nr. 296, 6 octombrie 1900.

Mici politețe, semnat Caton, II, nr. 298, 8 octombrie 1900.

România Jună ilustrată, Anul I, 1901

Bucureștiul artistic, semnat Șt. Petică, I, nr. 3, 15 februarie 1901.

Artele în România, I, nr. 3, 15 februarie 1901.

Bucureștiul artistic, I, nr. 4, martie 1901.

Alexandru Lahovary, semnat P. Ștefan, III, nr. 4, 15 martie 1901.

Magia primăverii, semnat Șt. Petică, I, nr. 6, mai 1901.

Evoluția căsătoriei, studiu sociologic de d. I. Puppa, semnat Șt., I, nr. 10, septembrie 1901.

Aci grozavul întuneric, I, nr. 11, 12, octombrie-noiembrie 1901.

Arta națională (I, II, III, IV), I, nr. 4, 5, 7-8, 10, 1901, pp. 59-60, 68-69, 101-102, 123-124

Poemă, II, nr. 1, decembrie 1901.

România ilustrată, Anul II, 1902

Metoda în istoria filozofiei, II, nr. 1, decembrie 1901.

Depeșa, Anul I, 1901

Înainte de reprezentație, semnat Trubadur, I, nr. 1, 10 ianuarie 1901.

Zăpadă și noroiu, semnat Trubadur, I, nr. 2, 11 ianuarie 1901.

Vânzătorii de ziare, semnat Trubadur, I, nr. 3, 12 ianuarie 1901.

Ultima scriere a lui Tolstoi, semnat Șt. P., I, nr. 3, 12 ianuarie 1901.

Prietenul meu Flueră Vânt, semnat Trubadur, I, nr. 8, 17 ianuarie 1901.

Chr. Suliotti, semnat Trubadur, I, nr. 9, 18 ianuarie 1901.

Balurile mascate, semnat Trubadur, I, nr. 14, 23 ianuarie 1901.

Iubita studentului, semnat Trubadur, I, nr. 15, 24 ianuarie 1901.

În plină criză, semnat Trubadur, I, nr. 21, 30 ianuarie 1901.

Bucureștiul care se duce, semnat Trubadur, I, nr. 22, 31 ianuarie 1901.

Cum petrecem, semnat Trubadur, I, nr. 24, 2 februarie 1901.

Ultimele focuri, semnat Trubadur, II, nr. 32, 10 februarie 1901.

Telefonul salvator, semnat Trubadur, I, nr. 34, 12 februarie 1901.

Magdalenele tragice, semnat Trubadur, II, nr. 37, 15 februarie 1901.

Tintoreanu, fără semnătură, I, nr. 43, 21 februarie 1901.

Ioan Nenițescu, semnat Trubadur, I, nr. 48, 26 februarie 1901.

Plăcerea de a ucide, semnat Trubadur, I, nr. 51, 1 martie 1901.

O indiscrețiune a d-lui Iorga, semnat Caton, III, nr. 47 (622), 1 martie 1902.

Dorobanțul, 1902

Dușmăniile liberale, semnat St. Petică, II, 27, 1902.

Sfârșitul carierei d-lui Sturza, semnat St. Petică, I, nr. 9, 28 februarie 1902.

Versuri noi, semnat St. Petică, I, nr. 11, 2 martie 1902.

Economia națională

Morfologia socială, XXVI, nr. 8, 9, 10, august, septembrie, octombrie 1902, pp. 373-381, 438-446, 503-510.

Sociologia veche și sociologia nouă, I, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 5, mai 1903.

Sociologia veche și sociologia nouă, II, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 6, iunie 1903.

Sociologia veche și sociologia nouă, III, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 7, iulie 1903.

Românul

Serenade demonice, I, II, 47, nr. 142 (33), 20 noiembrie 1903.

Serenade demonice, III, IV, V, VI, 47, nr. 146 (37), 18 decembrie 1903.

Pagini alese

Critica și publicul, semnat Ștefan Petică, II, n. 18 (21), 16 februarie 1903.

Sămănătorul

Frații, dramă (fragment), II, nr. 34, 24 august 1903.

Făt –Frumos

Asupra literaturii în România, semnat Ștefan Petică, I, nr. 5, 15 mai 1904 (cu modificări în text și în concluzii făcute din partea redacției).

Traduceri:

Ivan Turgheniev, trad. poemului în proză Ce fragezi, în „Propășirea”, 1895.

Petőfi Sándor: Întâiul rol, Glasul amintirei, Viersuri iubitei.

Heinrich Heine: poeme: Tragedie, Dedicație, Diana, Dorință, La răspinteni, În vale la Salamanca, Angelicăi, Seara-n codru, La malul mărei.

Friedrich Martin von Bodenstedt: Orientale.

Mihail Lermontov: Cântec.

Adam Mickiewicz: La Niemen.

Thomas Moore: Harfa din Tara.

Traducerile din acești autori se regăsesc în volumul Scrieri, I, ed. îngrijită de Eufrosina Molcuț, București, 1970.

Fără autor:

Ștefan Petică, în „Românul”, XLVIII, nr. 38, 7 noiembrie 1904, p. 265.

Șt. Petică, Versuri, în „Noua revistă română”, I, nr. 4, 1 noiembrie 1911, p. 61-63.

Asupra lui Șt. Petică (Ecouri), Versuri, I, nr. 6, 1 decembrie 1911, p. 100.

Revista „Versuri”,Ștefan Petică, în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie 1912, p. 56-58.

Comemorarea lui Ștefan Petică, în „Mișcarea literară”, I, nr. 1, 15 noiembrie 1924, p. 1.

Cronicar, Un deschizător de drumuri și un învins: Ștefan Petică, în „România literară”, I, 19939, p. 3-4.

Traduceri din opera sa:

MITESCU 1984: Adriana Mitescu (ed.), I, Il terrore del tempo - antologia della poesia romena, traduzione e introduzione di Adriana Mitescu, Urbino, Pubblicazioni dell’Università di Urbino, Scienze Umane, Serie di linguistica letteratura arte – VI, 1984: contiene una selezione di Ballate popolari e testi di Dosoftei, M. Costin, D. Cantemir, M. Eminescu, G. Coșbuc, D. Zamfirescu, Șt. Petică, G. Bacovia, T. Arghezi, V. Voiculescu, I. Vinea, L. Blaga, I. Barbu, Al. Philippide, G. Călinescu, Vl. Streinu, Dr. Vrânceanu, Z. Stancu, M. Beniuc, E. Jebeleanu, G. Bogza, N. Stănescu, N. Cassian, G. Dumitrescu, M. Sorescu, A. Blandiana, I. Mălăncioiu, Gh. Pituț, I. Alexandru, Șt. Aug. Doinaș.

CĂLINA 2009: Nicoleta Presură Călina, Poeme în proză/poemi in prosa, ediție bilingvă, Editura AIUS, Craiova, 2009

AA VV 2014: Valentina RĂDULESCU, Monica IOVĂNESCU, Sorin CAZACU, Roberto MERLO, Nicoleta PRESURĂ CĂLINA, Bogdana CÎRTILĂ, Rose STEIN, Roxana ILIE, Emilia ȘTEFAN, Oana DUȚĂ, Feliciano SUÁREZ, Poeme în proză – ediție poliglotă (franceză, engleză, italiană, germană, spaniolă), Editura AIUS, Craiova, 2014.

REFERINȚE CRITICE DESPRE ȘTEFAN PETICĂ

Numărul 1-3 (ianuarie – martie) 1912 al publicației „Freamătul”dinBârlad este închinat memoriei lui Ștefan Petică. Printre autorii articolelor se numără: George Tutoveanu, Șt. O. Iosif, C. Demetrescu, Alexandru T. Stamatiad, A. Mândru, I. Minulescu, D. Karnabat, N. Pora, G. Andoni, Ilarie Chendi, I. Dongorozi, Pamfil Șeicaru, Dr. P. Zosin, P. Crăescu, Eugeniu Speranția.

*** Ștefan Petică, Editorial în„Românul”, 25 octombrie 1904, fără semnătură.

*** Comemorarea lui Ștefan Petică, în „Mișcarea literară”, I, nr. 1, 15nov. 1924, p. 1.

*** Note răslețe de sociologie și filozofie (Amănunte necunoscute din viața și opera poetului Ștefan Petică), în „Ateneul cultural”, I, nr. 9, nov. 1925, p. 141.

*** Ideologia literară a lui Ștefan Petică, în Ethos, Iași, nr. 1, 1944, pp. 31-37.

*** Un sonet inedit al lui Ștefan Petică, în „Cronica”, II, nr. 21, 27 mai 1967.

*** Expoziție la Tecuci: Ștefan Buțurcă – ilustrații la poeziile lui Ștefan Petică, în „Cronica”, Iași, 19 mai 1978.

*** Modernismul literar românesc în date, (1880-2000) și texte (1880-1949), vol. I și II, „Cuvînt introductiv”, selecția, îngrijirea textelor și cronologie de Gabriela OMĂT, Editura Institutului Cultural Român, București, 2008.

*** Román költőkből: műforditások/ Összeállitotta Bitay Árpád, Erdélyi Irodalmi Társaság , Cluj , 1928.

*** Scriitori și artiști contimporani (cu portrete și ilustrațiuni), Ștefan Petică, Iuliu Cezar Săvescu, Atelierele Socec & comp., București, 1912.

*** Un caiet de versuri inedite ale lui Ștefan Petică, în „Analele Moldovei”, II, nr. 3-4, iunie – decembrie 1943.

*** Poezia simbolistă românească: antologie, Cuvânt înainte și ediție îngrijită de Marin Beșteliu, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2004.

AA. VV., Câțiva scriitori: Octavian Goga, Ștefan Petică, Iuliu C. Săvescu, Maurice Maeterlinck, Colecția Sămănătorul, Editura Librariei Diecezane, Arad, 1925.

ALBU 2014: Nicoleta Albu, Casa Memorială Ștefan Petică. Interviu cu Gheorghe Frătiță, în „Vatra veche”, Anul VI, nr. 1 (61), 2014, p. 54-55.

ANDRONACHE 1994: Ștefan Andronache, Un crucificat pe altarul poeziei (90 de ani de la moartea lui Ștefan Petică, în „Observator”, nr. 104, 20-26 oct. 1994, p. 3.

ANDRONACHE 1997: Ștefan Andronache, O aniversare așteptată: Ștefan Petică, în „Bârladul”, anul II, nr 2 (5), serie nouă, 16-31 ianuarie 1997, p. 5.

ANDRONACHE 1997: Ștefan Andronache, Ștefan Petică: Biobibliografie, Tecuci, Biblioteca Municipală „Ștefan Petică”, 1997.

ANDRONACHE 2001: Ștefan Andronache, Ștefan Petică. Tecuciul depărtat, în „Amintiri dintr-un oraș moldovenesc”, Editura pentru literatură și artă Geneze, Galați, 2001, pp. 67-74.

ANGHELESCU 1966: Mircea Anghelescu, Note la proza primilor simboliști români, în „Iașiul literar”, 17, nr. 7, iul 1966, pp. 59-63.

ANGHELESCU 1982: Mircea Anghelescu, Note la proza primilor simboliști români (Petică, Săvescu, Anghel), în Mircea Anghelescu, Scriitori și curente, Ed. Eminescu, București, 1982.

ANTONESCU 1966: Nae Antonescu, Evocări, Ștefan Petică, în „Ateneu”, III, nr. 1, ianuarie 1966, p. 13.

BABEȘ 1934: G. Mihai Babeș, Ștefan Petică, omul. Valoarea operei poetice, în „Rod nou”, I, nr. 4, aprilie 1934.

BĂDĂUȚĂ 1929: Al. Bădăuță, Rânduri pentru o comemorare de sfert de veac, în Viața literară, IV, nr. 115, 26 octombrie 1929.

BĂLU, IANCU 2005: Ion Bălu, Marin Iancu, Simbolismul românesc., Erc Press, 2005

BEICĂ 2010: Lavinia Daniela Beică, Monografia simboliștilor români (Bacovia George 1881-1957, Macedonski Alexandru 1854-1920, Petică Ștefan 1891-1904, Minulescu Ion 1881-1944), Craiova, 2010.

BINDER 1924: Doctor Binder, Ștefan Petică – Mici contribuțiuni la biografia lui, în „Adevărul”, XXXII, nr. 12896, 10 octombrie 1924, p.1.

BLANDIANA 1970: Ana Blandiana, Numele lui Petică, în „Amfiteatru”, 4, nr. 4, apr. 1970, p. 3

BLANDIANA 1984: Ana Blandiana, Un lujer străveziu, în „România literară”, An 17, nr. 48, 29 noiembrie 1984, p. 23.

BLUMER 1968: Mirel Blumer, Ștefan Petică – un glas din mulțime, în „Viața nouă”, nr. 7438, 10 nov. 1968, p. 3

BOGDAN-DUICĂ 1924: G. I., Bogdan-Duică, Ștefan Petică, Moartea viselor (zece sonete), în Aurora, IV, nr. 942, 25 decembrie 1924, pp. 1-2.

BOLDEA 2011: Iulian Boldea, De la Modernism la Postmodernism, cap. Ștefan Petică, Colecția STUDII, Editura Universității „Petru Maior”, Târgu-Mureș, 2011, pp.16-19.

BOLDEA 2012: Iulian Boldea, Teme și variațiuni, cap. „Un simbolist aproape uitat: Ștefan Petică”, Colecția Istorie & Teorie & Critică Literară, Editura EuroPress Group, București 2012, pp. 49-53.

BOTE 1966: Lidia Bote, Simbolismul românesc, E.P.L., București, 1966, p. 31, 39, 43-44, 46, 49, 56, 58, 59, 61, 63, 68, 72, 86-88, 200, 203, 209, 211, 234, 237, 247, 248, 250, 258, 262, 270, 271, 276-277, 280, 298, 303, 309, 310, 315, 327, 329, 334-335, 341, 359-360, 363, 367, 368, 371, 375, 383, 385, 397-398, 428, 431, 432, 436, 439, 459, 466, 469, 475.

BOTE 1968: Lidia Bote, Antologia poeziei simboliste românești, Editura Pentru Literatură, București, 1968.

BOTE 1972: Lidia Bote, Antologia poeziei simboliste românești, Editura Minerva, București, 1972

BOTEZ 1944; Octav. Botez, Ideologia literară a lui Ștefan Petică, în „Ethos”, I, nr. 1, 1944, pp. 31-37.

BRATU 1963: Savin Bratu, Lupta de idei în critica noastră literară (1900-1916), în „Viața românească”, 15, nr. 6-7, iun. – iul. 1963, pp. 202-203.

BUCUR 1968: Marin Bucur, Literatorul. Tribună a simbolismului, în „Marin Bucur. Reviste literare românești din secolul al XIX-lea”, Ed. Minerva, București, 1968, pp. 374-375.

BUȚURCĂ 1978: Ștefan Buțurcă, Expoziția Creion și mină, în „Viața Nouă”, Galați, 26 mai 1978, pp. 5-6.

CAION 1905: Caion, Un mort: Șt. Petică, în „Românul literar”, tom. III, nr. 38, 16 octombrie 1905, pp. 514-515.

CAION 1907: Caion, Câțiva morți, în „Românul literar”, tom. VI, nr. 29, 2 decembrie 1907, pp. 421-423.

CAION 1911: Caion, Ștefan Petică, în „Românul, revistă politică și literară”, tom. IX, nr.1, 1 - 16 decembrie 1911, p. 38-40.

CARACOSTEA 1909: D. Caracostea, Poezia română de azi, în „Conferințele Vieței nouă”, Seria întâi, 1909, București, Ed. Vieței Nouă, 1910, pp. 122-125.

CARACOSTEA 1940: D. Caracostea, Semnificația lui Titu Maiorescu, București, Institutul de istorie literară și folclor, 1940, p.20.

CARACOSTEA 1988: D. Caracostea, Scrieri alese, Editura Minerva, București, 1988

CAZACU 1967: Mihai Cazacu, Ștefan Petică, teoretician literar, în „Analele Universității din Timișoara”, Seria Științe Filologice, V, 1967, pp.103-115.

CARDAȘ 1937: Gh. Cardaș, Poezia românească dela origine până în zilele noastre. Antologie și studiu (vol. 2), Institutul de Arte Grafice „Tiparul Universitar”, București, 1937, pp. 523-526

CĂLIN 1974: Liviu Călin, Un trubadur. (Ștefan Petică), în „Săptămâna”, nr. 173, 29 mart. 1974, p. 5, în Liviu Călin, Recitind clasicii, Ed. Minerva, 1975, pp. 87-90.

CĂLIN 2006: Constantin Călin, Cronologie - Bacovia, în „Vitraliu”, XV, nr. 5-6, 25 spetembrie 2006, p. 25.

CĂLIN 2011: Constantin Călin, Jurnal despre Bacovia (4), în „Ateneu”, revistă de cultură, Bacău, Anul 48 (serie nouă), nr. 3 (499), martie 2011, p. 15.

CĂLINA 2010: Nicoleta Presură Călina, Sulle tracce delle letture italiane del poeta romeno Ștefan Petică, in „Quaderni di Studi italiani e romeni/Caiete de studii italiene și române”, nr. 5/2010, Edizioni dell’Orso, Alessandria, 2010, pp. 23-32.

CĂLINA 2011: Nicoleta Presură Călina, Național vs. universal – o tentativă aporetică în teatrul lui Ștefan Petică, în „Arhivele Olteniei”, nr. 25, Editura Academiei Române, București, 2011, pp. 251-258.

CĂLINA 2014: Nicoleta Presură Călina (îngrijit de), Ștefan Petică – la 110 ani după. Volum omagial, Editura AIUS, Craiova, 2014

CĂLINESCU 1941: George Călinescu, Ștefan Petică, în „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, Editura Fundației pentru Literatură și Artă, București, 1941, pp. 600-608.

CĂLINESCU 1958: George Călinescu, Călătorie de studii (V), în „Contemporanul”, nr. 27 (613), 11 iulie 1958, p.1 și 7.

CĂLINESCU 1964: George Călinescu, Cronicile optimistului, Călătorie de studii (V), Editura Pentru Literatură, București, 1964, pp. 263-264.

CĂLINESCU 1982: George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Fundației pentru literatură și artă, București, Editura Minerva, 1941, pp. 606-608.

CĂLINESCU 1963: Matei Călinescu, Despre poezia lui Ștefan Petică, în „Luceafărul”, VI, nr. 16 (127), 3 august 1963, p. 4.

CĂLINESCU 1965: Matei Călinescu, Ștefan Petică sau poezia muzicii, în „Aspecte literare”, București, Editura pentru literatură, 1965, pp. 24-42.

CĂLINESCU 1970: Matei Călinescu, Ștefan Petică și tradiția poetică modernă, în „Cronica”, 1970, nr. 52, p. 8.

CĂZĂNIȘTEANU, MAURINA 1969: C. Căzănișteanu și I. Maurina, Ștefan Petică (1877-1904), în „Analele de Istorie”, 15, nr. 6, 1969, pp. 137-143.

CHENDI 1904: Ilarie Chendi, Ștefan Petică, în „Voința Națională”, XXI, nr. 5859, 29 octombrie 1904, p.1.

CHENDI 1905: Ilarie Chendi, Fragmente – Informațiuni literare – (Moartea lui Ștefan Petică), Institutul de Arte grafice și Editură Minerva, 1905, pp. 89-94.

CHENDI 1909: Ilarie Chendi, Doi dispăruți, în „Calendarul literar și artistic”, Socec, 1909, p. 272.

CHENDI 1912: Ilarie Chendi, Ștefan Petică, în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, 1912 (reproducere a articolului publicat în Voința națională, 1904).

CHENDI 1969: Ilarie Chendi, Moartea lui Ștefan Petică, în Pagini de critică, Editura pentru Literatură, București, 1969, pp. 209-212.

CHENDI 2004: Ilarie Chendi, documentarul La moartea lui Ștefan Petică, în „Bucovina”Cernăuți, apud. Ion N. Oprea, Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004, Editura Edict, Iași, 2004.

CHIȚIMIA 1979: Ioan C. Chițimia / Alexandru Dima / Mircea Anghelescu, in Dicționar cronologic. Literatura română, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979.

CIMPOI 2008: Mihai Cimpoi, Ștefan Petică și revoluționarismul simbolist, în „Metaliteratură”, Revistă științifică trimestrială a Institutului de Filologie al A.Ș.M. și a Facultății de Filologie a U.P.S. „Ion Creangă”, Anul VIII, nr. 5-6 (19), 2008 (serie nouă), pp. 8-11.

CIOCULESCU 1970: Șerban Cioculescu, Ștefan Petică, poet neadaptat al Bucureștilor, în „România literară”, III, nr. 31, 30 iulie 1970, p. 5.

CIOCULESCU, STREINU, VIANU 1971: Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu, Istoria literaturii române moderne, E.D.P., 1971, pp. 346-350.

CIOCULESCU 1977: Șerban Cioculescu, Ștefan Petică – 100, în „România literară”, An 10, nr. 3/20 ianuarie 1977, p. 7.

CIOCULESCU, STREINU, VIANU 1985: Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu, primii poeți moderni: Nevroticii, în Istoria literaturii române moderne, Editura Eminescu, București, 1985, pp. 341-342.

CIOPRAGA 1970: Constantin Ciopraga: Literatura română între 1900 și 1918, Editura Junimea, Iași, 1970, pp. 362-371.

CIOPRAGA 1970: Constantin Ciopraga: Un fantast: Ștefan Petică, în „Iașul literar”, 21, nr. 2, febr. 1970, pp. 45-49.

CIOPRAGA 2006: Constantin Ciopraga, Despre fenomenul Bacovia, în „Vitraliu”, XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, pp. 5-6.

CIORĂNESCU 1953: Al. Ciorănescu, Teatrul românesc în versuri și izvoarele lui, Ed. Casa Școalelor, București, 1953, p. 170.

CONSTANTINESCU 1938: Pompiliu Constantinescu, Ștefan Petică, Opere, Editura Fundației pentru literatură și artă (Scriitori români uitați), în „Vremea”, XI, nr. 554, 11 septembrie 1938, p. 4; nr. 555, 18 septembrie 1938; p. 8, nr. 556, 26 septembrie 1938, p. 8.

CONSTANTINESCU 1983: Emilian Constantinescu, Precursorii anarhismului liric autohton: Ștefan Petică, în „Studii literare”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, pp. 271-272.

CRAINIC 1904: P. Crainic (C. Graur), Ștefan Petică, I, II, II, IV, V, în „Avântul”, Galați, I, nr. 37, 38, 40, 42, 43, din 7, 14, 28 noiembrie și 12, 19 decembrie 1904, p.1 (partea a II-a,pp. 1-2).

CRĂESCU 1912: P. Crăescu, Șt. Petică, în „Freamătul”, Bîrlad, II, nr. 1-3, ianuarie-martie 1912, pp. 69-71.

CREȚU 1979: Stănuța Crețu (coord.), Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, Editura Academiei Române, 1979, pp. 169-172.

DAVIDESCU 1921: Nicolae Davidescu, Siluetă, Aspecte și direcții literare, în „Viața Românească”, București, 1921, pp. 5-8.

DAVIDESCU 1922: Nicolae Davidescu, Ștefan Petică, Cronica literară (Fapte și comentarii), în „Flacăra”, VII, nr. 34, 25 august 1922, pp. 542-544.

DAVIDESCU 1924: N. Davidescu, Aspecte și direcții literare, II, în „Cultura națională”, 1924, pp. 96-105.

DAVIDESCU 1924: Nicolae Davidescu, În marginea unui mormânt - Ștefan Petică, în „Cuvântul liber”, I, seria II, nr. 33, 6 septembrie 1924, pp. 11-12.

DAVIDESCU 1924: Nicolae Davidescu, Ștefan Petică, în „Adevărul Literar și artistic”, V, nr. 198, 21 septembrie 1924, pp. 6-7.

DAVIDESCU 1926: Nicolae Davidescu, Estetica poeziei simboliste, în „Viața românească”, vol. LXV, An. XVIII, 1926, nr. 1, p. 38-58

DAVIDESCU 1929: Nicolae Davidescu, Poetul (din prefața la Poeme), (p. intitulată În memoria lui Șt. Petică), în „Adevărul literar și artistic”, IX, seria II, nr. 464, 27 octombrie 1929, p. 5.

DAVIDESCU 1938, Nicolae Davidescu, Prefață la vol. Ștefan Petică – Opere, Fundația pentru literatură și artă, 1938.

DAVIDESCU 1938, Nicolae Davidescu, Ștefan Petică, în „Universul literar”, București, 4 iunie 1938, pp. 5-6.

DAVIDESCU 2000: Nicolae Davidescu, Aspecte și direcții literare, Editura AIUS, Craiova, 2002.

DEMETRESCU 1912: C. Demetrescu, Un nume fatal, în „Freamătul”, Bîrlad, II, nr. 1-3, ianuarie-martie 1912, pp. 21-25.

DENSUȘIANU 1909: Ovid. Densușianu, Șt. Petică,Cântecul toamnei, serenade demonice, in „Viața nouă”, V, nr. 16, 1 octombrie 1909, p. 331.

DENSUȘIANU 1911: Ovid. Densușianu, Marginalia, în „Viața nouă”, VII, nr. 19, 15 noiembrie 1911, p. 372.

DOBOȘ 1912: Constantin Doboș, O epocă nouă, în „Freamătul”, II, nr. 4-5, aprilie-mai 1912, pp. 98-100.

DOBOȘ 1924: Constantin Doboș, Ștefan Petică, în „Cele trei Crișuri”, V, nr. 7, iulie 1924, pp. 104-107.

DONGOROZI, ȘEICARU 1912: I. Dongorozi, Pamfil Șeicaru, Foi veștede, în „Freamătul”, 2, nr. 1-3, ian.-mart. 1912, pp. 62-67.

DONGOROZI 1924: I. Dongorozi: În legătură cu Ștefan Petică, în „Cele trei Crișuri”, V, nr. 8, august 1924, p. 123.

DRAGOMIR 1904: Valeria Dragomir, Ștefan Petică (Epiloguri), în „Românul”, XLVIII, nr. 38, st. n. 7 noiembrie 1904, st. v. 25 octombrie 1904, p. 271.

DRAGOMIRESCU 1925: Mihail Dragomirescu, De la misticism la raționalism, Tipografiile române unite, București, 1925, p. 393.

DRĂGAN 1929: Gabriel Drăgan, Note biografice, în „Universul literar”, XLV, nr. 33, 11 august 1929, p. 515

DRĂGAN 1929: Gabriel Drăgan, Un prinț al poeziei: Ștefan Petică – Douăzeci și cinci de ani de la moartea lui, în „Universul literar”, Anul XLV, nr. 33, 11 august 1929, pp. 514-515.

DRĂGAN 1933: Gabriel Drăgan, Ștefan Petică, Viața și opera lui, în „Reacțiunea literară”, I, nr.1, 16 iulie 1933, p.4.

DUMA 1997: Dionisie Duma, Ștefan Petică – „Fecioara în alb”, în „Bârladul”, anul II, nr. 2 (5), serie nouă, 16-31 ianuarie 1997, p. 3.

DUMA 1992: Dionisie Duma, Concepția estetică a lui Ștefan Petică, în „Orizonturi”, Galați, pp. 207-210.

DUMITRESCU-BUȘULENGA 1965: Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ștefan Petică și prerafaelismul englez, în „Limbă și literatură”, X, București, Societatea de științe istorice și filologice din R. S. R., 1965, pp. 211-215.

DUMITRESCU-BUȘULENGA, SAVA 1987: Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Iosif Sava, Ștefan Petică și rezonanțele impresionismului lui Debussy, în Muzica și literatura, Cartea Românească, București, 1987, pp. 128-147.

FÎNTÎNERU 1938: Constantin Fîntîneru, Ștefan Petică, Opere, Ediție îngrijită de N. Davidescu, București, Fundația pentru literatură și artă (recenzie), în „Universul literar”, XLVII, nr. 28, 27 august 1938, p. 2.

FRĂTIȚĂ 2004: Gheorghe Frătiță, Centenar Ștefan Petică. Mai multe portrete, același poet, în „Dunărea de Jos”, Serie Noua, nr. 26 / aprilie 2004, Galați, pp.12-14.

FRĂTIȚĂ 2004: Gheorghe Frătiță, Un poet aproape uitat, în „Dunărea de Jos”, 25 martie 2004, Galați, pp. 3-4.

GHICA 2002: Vasile Ghica, Ștefan Petică – 125 ani de la naștere, în „Viața Liberă”, nr. 3706/30 ian. 2002, Galați, pp.6-7.

GHIȚULESCU 2000: Mircea Ghițulescu, Istoria literaturii dramatice române contemporane (1900-2000) – cap. Ștefan Petică la început de secol, Editura Albatros, 2000, pp. 159-160.

GÎRLEANU 1904: E. (Gârleanu, Emil), Însemnări, în „Făt-Frumos”, I, Bârlad, nr. 15, 15 noiembrie 1904, semnat E., pp. 239-240.

GORGOS 1912, D. Gorgos, Un poet uitat, reprodus din „Evenimentul”, în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, ianuarie—martie 1912, p. 61.

GRAUR 1932: Constantin Graur, Cîțiva inși, Biblioteca Dimineața, ed. Adevărul, nr. 137, București, p.37-48 (Ștefan Petică: o reluare, cu anumite modificări, a articolului despre Șt. Petică publicat în „Avântul”, 1904, sub pseudonimul P. Crainic, f. A., 1932.

GURUIANU 2010: Virgil Guruianu, Despre Ștefan Petică, în „Dunărea de Jos”, revista lunară a Centrului Cultural Dunărea de Jos din Galați, nr. 100, iunie 2010, pp. 54-56.

IBRĂILEANU 1926: G. Ibrăileanu, Scriitori români și străini, Iași, Ed. Viața românească, 1926, pp.39-44.

ILIESCU 1968: Adriana Iliescu, Literatorul. Studiu monografic, E.P.L., 1968, p. 27, 163-164, 234-235, 239, 241, 250, 274, 292.

IONESCU-SION 1905: G. Ionescu-Sion, Doi morți: Ștefan Petică și D. Neculuță, în „Revista poporului”, nr. 2-3, 1905.

IONESCU 1970: Mircea Ionescu, Omagiu poetului Ștefan Petică, în „Viața Nouă”, 20 august 1970, Galați, pp. 9-10.

IORGA 1934: Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești contemporane II. În căutarea fondului (1890-1934), București, Ed. Adevărul, 1934, pp. 138-139, 140-141.

ISPĂȘOIU 1926: Eliza Ispășoiu, Ștefan Petică: Două scrisori necunoscute, în „Gazeta literară”, XIII, nr. 20 (706), 19 mai 1926, p. 7.

KARNABATT 1912: D. Karnabatt, Ștefan Petică (Cronica literară), în „Flacăra”, I, nr. 5, 19 noiembrie 1912.

KARNABATT 1912: D. Karnabatt, Ștefan Petică, în „Freamătul”, Bârlad, nr. 1-3, ianuarie – martie 1912, pp. 35-38.

KARNABATT 1921: D. Karnabatt, Discipolii maestrului, în „Renașterea română”, III, nr. 625, 23 martie 1921, pp. 1-2.

KARNABATT 1944: D. Karnabatt, Boema de altădată, Ștefan Petică, Tip. Vremea, București, 1944, p. 90, 109, pp.111-132.

LĂZĂREANU 1929: Barbu Lăzăreanu, Notele zilnice ale lui Ștefan Petică, în „Adevărul literar și artistic”, IX, seria II, nr. 464, 27 octombrie 1929, p.6.

LĂZĂREANU 1932: Barbu Lăzăreanu, Tristul poet, Ștefan Petică, în „Vremea”, V, nr. 243, 26 iunie 1932, p. 7.

LOVINESCU 1940: E. Lovinescu, Aqua forte, Ed. Contemporanul, 1940, p. 132

LOVINESCU 1943: E. Lovinescu, T. Maiorescu și posteritatea lui critică, Casa Școalelor, 1943, p. 293, 294, 295, 297.

LOVINESCU 1969: E. Lovinescu, Scrieri, I, Editura pentru literatură, 1969.

MACEDONESCU 1965: Liviu Macedonescu, Amintiri despre Șt. Petică, 4 august 1965.

MACEDONSKI 1902: Al. Macedonski, Fecioara în alb, în „Carmen”, II, nr. 4, 10 noiembrie 1902, p. 15.

MANOLESCU 1987: Nicolae Manolescu, Simbolism: Ștefan Petică, în Despre poezie, Cartea Românească, București, 1987, pp. 174-180.

MANOLESCU 2008: Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. Cinci secole de literatură, Editura Paralela 45, Pitești, 2008, pp. 174-180.

MARINO 1966: Adrian Marino, Viața lui Alexandru Macedonski, E.P.L., 1966, p.45, 342, 344, 346, 351, 385.

MARINO 1967: Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, E.P.L., 1967, p.79, 103, 405, 412, 424, 592, 674, 718.

MÂNDRU 1912: A. Mândru, Ștefan Petică, în „Freamătul”, Bârlad, nr. 1-3, ianuarie – martie 1912, pp. 32-33.

MERLO: Roberto Merlo, Un secolo frammentario: breve storia delle traduzioni di poesia romena in italiano nel Novecento, Philologica Jassyensia, An I, Nr. 1-2, 2005, pp. 197-246.

MICU 1963: Dumitru Micu, Începuturile simbolismului românesc, în „Viața românească”, XVI, nr. 67, iunie-iulie 1963, pp.150-153.

MICU 1964: Dumitru Micu, Istoria literaturii române, vol. I, (1900-1918), (Ștefan Petică), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1964, pp. 182-184.

MICU 1964: Dumitru Micu, Literatura română la începutul secolului XX, E.P.L., 1964, pp. 248-254.

MICU 1970: Dumitru Micu, Început de secol, Editura Minerva, 1970, pp. 392-401.

MICU 1984: Dumitru Micu, Modernismul românesc, vol. I, Editura Minerva,1984.

MICU 1970: Dumitru Micu, Ștefan Petică, pionierul, în „Tribuna”, XIV, nr. 31 (705), 30 iulie 1970, p. 14.

MICU 1904: Ștefan Micu, Ștefan Petică, omul și poetul, în „Românul”, 48, nr. 39, 14 nov 1904, p. 279.

MIHAIL 1993: Mihail S., Ștefan Petică. Manuscrise dramatice, în „Literatorul”, 7 mai 1993, no. 18, p. 10.

MIHĂESCU 1936: N. O. Mihăescu, O constelație de poeți lirici, în „Cele trei Crișuri”, 17, nr. 1-2, ian-febr. 1936, p. 9.

MIHUȚ 1976:Ioan Mihuț,în vol. „Simbolism, modernism, avangardism. Îndrumări metodice”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976, pp. 25-26.

MILCU 1904: Șt. Milcu, Ștefan Petică, omul și poetul, în „Românul”, XLVIII, nr. 39, st. n. 14 noiembrie 1904, p.279.

MILLER-VERGY, Margareta Miller-Vergy, Amintiri literare: Ștefan Petică, în „Articole vorbite”, București, 1974, p. 224-232.

MILLIAN 1968: Claudia Millian, Despre Ion Minulescu, E.P.L., 1968, p. 56, 100. MINCU 2003: Marin Mincu, Poezia romînă în secol XX, Editura „Pontica”, Constanța, 2003.

MINCU 2008: Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea, Editura „Pontica”, Constanța, 2008.

MITOCARU, 1993: Victor Mitocaru, Cântarea care n-a fost spusă. Grigore Tăbăcaru despre Ștefan Petică, în „Ateneu”, v.30/1993, mart., nr. 3, p. 5.

MÎNDRU 1912: A. Mîndru, Ștefan Petică, în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, pp. 32-33.

MÎNDRU 1924: A. Mîndru, Ștefan Petică, (reproducerea articolului din „Freamătul”), în „Țara de Jos”, I, nr. 11-12, 15 decembrie 1924, pp. 217-218.

MOLCUȚ 1970: Molcuț, Eufrosina, Studiu introductiv la Scrieri, Editura Minerva, București, Seria Scriitori români, VII-LXXXII, 1970.

MOLCUȚ 1974: Molcuț, Eufrosina, Ștefan Petică, Scrieri, I, II, ed. îngrijită, studiu introductiv, note și variante de Eufrosina Molcuț, seria Scriitori români, Editura Minerva, București, 1974.

MOLCUȚ 1980: Zina Molcuț, Ștefan Petică și vremea sa, București, Ed. Cartea Românească, 1980.

MOLCUȚ 1983: Zina Molcuț, Simbolismul european, I-II, introducerea editorului, Editura Albatros, București, 1983.

MOTOVELEA 1977: Emil Motovelea, Ștefan Petică, în „Dunărea”, august 1977, Galați, pp. 2-5.

NECULA 2014: Ionel Necula, Ștefan Petică. Evadarea în iluzie, Editura Rafet, Rm. Sărat, 2014

NEGOIȚESCU 1991: Ion Negoițescu, De la simbolism la expresionism: Ștefan Petică, în: Ion Negoițescu. Istoria literaturii române, Vol. I: (1800-1945), București, Minerva, 1991, pp. 162-165.

NEGOIȚESCU 1991: Ion Negoițescu, Istoria literaturii române. Vol. 1 (1800-1945), Editura Minerva, București, p. 77, 131, 145, 154, 160, 165, 167, 168.

NEGOIȚESCU 1997: Ion Negoițescu, De la Dosoftei la Ștefan Aug. Doinaș, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1997.

NICOLESCU 1959: G. C. Nicolescu, Sămănătorismul, în „Viața românească”, XII, nr. 11, 1959, p. 111.

NICOLESCU 1960: G. C. Nicolescu, Discuții în jurul simbolismului, în Studii de literatură universală, vol. II, Ed. Științifică, București, 1960, p. 363.

OLTEANU 2010: Aurică Gheorghe, Poezie simbolistă românească, Editura Lucman, București, 2010.

ONU 1999: Eugen Onu, Dramaturgia română între 1900-1944. Sensuri ale evoluției, Editura Imago, Sibiu, 1999, p. 6,86,106,107,109,112,119,147-149,171,222.

OPREA 2004: Ion N. Oprea, Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004, Editura Edict, Iași, 2004.

ORNEA 1970: Z. Ornea, Sămănătorismul, Editura Tineretului, București, 1970, p. 42, 212, 218.

PAMFILE 1919: P. T. (Pamfile, Tudor), Notiță, în „Florile dalbe”, Bârlad, I, nr. 2, 15 ianuarie 1919, p. 32.

PANĂ 1934: Sașa Pană, Sadismul adevărului, Editura Unu, București, 1936 (Ștefan Petică), p. 261-267), Conferință rostită la postul de radio București, la 19 octombrie 1934.

PĂCURARIU 1979: Dimitrie Păcurariu, Dicționar de literatură română, București, Editura Univers, 1979.

PERPESSICIUS 1924: Perpessicius, Cavalerul negru, în „Mișcarea literară”, I, nr. 1, 15 noiembrie 1924, p.1.

PERPESSICIUS 1925: Perpessicius, Șt. Petică, Poeme: Fecioara în alb, Când vioarele tăcură, Cântecul toamnei, Serenade demonice, (Biblioteca Dimineața), 1925. (mențiuni și medalii critice), în „Mișcarea literară”, 1925, II, nr. 16, 28 februarie 1925, p. III.

PERPESSICIUS 1928: Perpessicius, Mențiuni critice, I, București, Casa Școalelor, 1928, pp. 140-141.

PERPESSICIUS 1957: Perpessicius, Ștefan Petică în lumina noilor manuscrise. Mențiuni de istoriografie literară și folclor, ESPLA, 1957, pp.134-148.

PERPESSICIUS 1967: Perpessicius, Ștefan Petică: Cavalerul negru, în „Opere”, II, București, Ed. pentru Literatură, 1967, pp. 78-80.

PETCU 2012: Marian Petcu, Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică, Editura Polirom, Iași, 2012

PETROVICI: I., Petrovici, Fulgurații filosofice și literare, Editura Biblioteca pentru toți, nr. 1543-1546, Ateliere grafice, Socec & Co., pp. 309-310.

PILLAT 1999: Cornelia Pillat, Voluptatea lecturii, în „România literară”, nr. 35, 1999

PIRU 1981: Alexandru Piru, Istoria literaturii române de la început pînă azi, (Cap. „Simboliștii. Ștefan Petică”), Editura Univers, București, 1981.

PIRU 1994: Alexandru Piru, Istoria literaturii române, în Grai și suflet – Cultura Națională, 1994, pp. 168-169.

POP 2007: Ion Pop, G. Antonescu, L. Baconsky, I. Bot, Șt. Borbély, C. Braga, Dicționar analitic de opere literare românești, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007.

POP 2012: Ion Pop, Poetul, de la geniu, la „clovnul farsor”, în „Caietele de la Putna”, 5, V – 2012, Fundația „Credință și Creație Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2012 p. 36.

POPESCU-PUȚURI, GEORGESCU 1971: Ion Popescu-Puțuri și Titu Georgescu, Ștefan Petică, în „Purtători de flamuri revoluționare”, București, Editura Științifică, 1971, pp. 120-127.

PRICOPIE 1938: M. Pricopie, Noblețea poetului Ștefan Petică, în „Adevărul literar”, 19, nr. 929, 25 sept. 1938, p. 11.

RAȘCU 1967: I. M. Rașcu, Amintiri și medalioane literare, E.P.L., 1967, p. 25, 26, 52, 54, 85.

ROBOT 1934: Al. Robot, Ștefan Petică, în „Rampa”, XVII, nr. 4969, 8 august 1934, p. 1.

ROTARU 2006: Ion Rotaru, O istorie a literaturii de la origini până în prezent, Editura Dacoromână, București, 2006.

SADOVEANU 1944: Mihail Sadoveanu, Anii de ucenicie, Editura Cartea Românească, București, decembrie 1944, p. 185.

SASU 2006: Aurel Sasu, Dicționarul Biografic al Literaturii Române, vol. II, Editura Paralela 45, București, 2006, pp. 335-336.

SCARLAT 1984: M. Scarlat, Istoria poeziei românești, II, Editura Minerva, 1984.

SCĂRLĂTESCU 1970: Doru Scărlătescu, Ștefan Petică, Scrieri, vol. I, în „Cronica”, V, nr. 35 (238), 29 august 1970, p. 8.

SCĂRLĂTESCU 1977: Doru Scărlătescu, Elegie în alb (Despre poezia lui Ștefan Petică), în „Convorbiri literare”, nr. 1, ian. 1977, p. 14.

SCĂRLĂTESCU 1997: Doru Scărlătescu, Un poet blestemat, în „Bârladul”, anul II, nr 2 (5), serie nouă, 16-31 ianuarie 1997, p.2.

SCRIOȘTEANU 1929: G. Scrioșteanu, Vis spulberat (Adevărate), în „Universul literar”, XLV, nr. 33, 11 august 1929, p. 515.

SCURTU 1984: SC. (Scurtu, I.), Notițe, în „Sămănătorul”, III, nr. 44, 31 octombrie 1904, p. 704.

SILVAN 1902: Van Sil (Silvan, Gh.), Fecioara în alb – Poeme - Șt. Petică, în „Pagini alese”, II, nr. 9, 15 octombrie 1902, pp. 15-16.

SIMION 1978: Eugen Simion, Scriitori români de azi. Vol. 1-4, București, Editura Cartea Românească, 1978.

SMIRNOV 1968: Noe Smirnov, Teatrul lui Ștefan Petică, în „Revista de istorie și teorie literară”, tomul 17, nr. 1, 1968, pp. 39-58.

SMIRNOV 1999: Noe Smirnov, Ștefan Petică, dramaturg, în „Adevărul literar și artistic”, V, 470, 1 iunie 1999, p. 7.

STAMATIAD 1915: Alexandru Teodor Stamatiad, Doi dispăruți. Iuliu Săvescu - Ștefan Petică, cu o poezie de I. Minulescu, Editura Flacăra, 1915, pp. 32-34.

STAMATIAD 1915: Alexandru Teodor Stamatiad, Ștefan Petică, Biografie (Figuri dispărute), în „Flacăra”, IV, nr. 16, 31 ianuarie 1915, pp. 124-125; nr. 17, 7 februarie 1915, p. 133.

STAMATIAD 1915: Alexandru Teodor Stamatiad, Ștefan Petică – Opera – (Figuri dispărute), în Flacăra, IV, nr. 18, 14 februarie 1915, pp. 149-150.

STAMATIAD 1915: Alexandru Teodor Stamatiad, Doi dispăruți. Iuliu Săvescu - Ștefan Petică, în „Universul literar”, XXXI, nr. 30, 26 iulie 1915, p.4.

STAMATIAD 1924: Alexandru Teodor Stamatiad, Ștefan Petică – Notițe literare și biografice – în „Tribuna nouă”, I, nr. 107, 108, 109 și 110 din 28, 29, 30 și 31 octombrie 1924, pp. 1-2.

STAMATIAD 1925: Alexandru Teodor Stamatiad, Ștefan Petică, în vol. „Câțiva scriitori”, Ed. Biblioteca Sămănătorul, Arad, 1925, nr. 80-81, p. 10.

STAMATIAD 1929: Alexandru Teodor Stamatiad, Opera lui Ștefan Petică, în „Adevărul literar și artistic”, IX, seria II, nr. 464, 27 octombrie 1929, p. 6.

STANCIU 2004: Despina Stanciu, Centenar Ștefan Petică, în „Pagini Aiudene”, Aiud, nr. 7/2004, anul II, serie nouă, pp. 12-13.

STELIAN 1943: Constantin Stelian, Doi gemeni literari: I. C. Săvescu și Șt. Petică, în „Universul Literar”, Anul LII, nr. 32, 20 noiembrie 1943.

STOICA 1964: Corneliu Stoica, Profiluri gălățene. Ștefan Petică, în „Viața Nouă”, Galați, 25 ianuarie 1964, p. 5.

STREINU 1970: Vladimir Streinu, Ștefan Petică, în „Tribuna”, XIV, nr. 38 (712), 17 septembrie 1970, p.6.

STREINU 1983: Vladimir Streinu, Poezie și poeți români, Editura Minerva, București, 1983, pp. 184-190.

ȘEICARU 1924: Pamfil Șeicaru, Ștefan Petică, în „Gândirea”, No. 1 (15 octombrie 1924), pp. 22-23.

ȘTEFĂNESCU 1970: Alexandru Ștefănescu, Ștefan Petică și poezia absenței, în « Luceafărul », XIII, nr. 27 (427), 4 iulie 1970, p. 2.

TĂBĂCARU 1918: Grigore Tăbăcaru, Ștefan Petică, în « Neamul românesc », XIII, nr. 327 (Iași), 26 noiembrie 1918, p.2.

TĂBĂCARU 1919: Grigore Tăbăcaru, Notiță (Postumele lui Șt. Petică: Între luptă și vis, poeme în proză și versuri), în « Florile dalbe », I, nr. 4, 15 februarie 1919, p. 64.

TĂBĂCARU 1925: Grigore Tăbăcaru, În disprețul contimporanilor, în « Ateneul literar », Bacău, I, nr. 5, iulie 1925, pp. 1-3.

TĂBĂCARU 1925: Grigore Tăbăcaru, Ștefan Petică: note biografice, amintiri, scrieri, valoarea operei poetice, caracterele poezieipeticiane. Gr. Tabacaru, Ed. I., Tecuci, Editura Librăriei Dimitrie C. Patron, 1925.

TOMESCU 2006: Ana-Marina Tomescu, Barbu Fundoianu, Ștefan Petică – personalități cu orgoliul singularității / Barbu Fundoianu, Ștefan Petică – Personalities with the Pride of Loneliness, in „Annales Universitatis Apulensis Series Philologica”, 7, Tom 1, Alba Iulia, 2006.

TRANDAFIR 1969: Constantin Trandafir, Ștefan Petică – un destin tragic, în „Dunărea. Supliment al ziarului Viața nouă”, Galați, decembrie 1969, p. 12.

TRANDAFIR 1972: Constantin Trandafir, Întâiul simbolist declarat și veritabil, în „Convorbiri literare”, 3,nr. 17, 15 sept. 1972, pp. 4-5.

TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, Introducere în opera lui Ștefan Petică, București, Editura Minerva, 1984.

TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, Ștefan Petică. Alianțe și originalitate, 22 I 1877 – 17 X 1904, în „România literară”, an 17, nr. 44, 1 nov. 1984, p. 8.

TRANDAFIR 1990: Constantin Trandafir, Iarăși despre locul lui Ștefan Petică, în „Porto-franco”, Galați, V, nr. 1, 1990, p. 22.

TRANDAFIR 2002: Constantin Trandafir, Ștefan Petică - întâiul simbolist declarat și veritabil. În: Constantin Trandafir. Recunoașterea valorii: scriitori români. București, Libra, 2002, pp. 55-67.

TRANDAFIR 2004: Constantin Trandafir,Ștefan Petică – deschizător de drumuri noi în literatura română, în „Porto-franco”, Galați, nr. 4-5-6/iulie-septembrie 2004, pp.3-4.

TUDORANCEA 2013: Titi Tudorancea, Ștefan Petică, în „The Titi Tudorancea Bulletin”, 12 februarie 2013.

TUTOVEANU 1905: George Tutoveanu, lui Ștefan Petică (poezie), în „Semănătorul”, 4, nov. 38, 18 sept. 1905, p. 685.

TUTOVEANU 1912: George Tutoveanu, Lămuriri pentru „Noua revistă română”, în „Freamătul”, II, nr. 4-5, aprilie-mai 1912, pp. 103-107.

TUTOVEANU 1912: George Tutoveanu, O lămurire, în „Freamătul”, II, 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, p.77.

TUTOVEANU 1912: George Tutoveanu, Ștefan Petică, în „Freamătul”, Bîrlad, II, nr. 1-3, ianuarie-martie 1912, pp. 3-17.

TUTOVEANU 1912: Tutoveanu, George, Ștefan Petică, notă biografică, în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, pp. 46-47.

TUTOVEANU 1925: George Tutoveanu, Ștefan Petică (reproduce parțial articolul din „Freamătul”), în „Miorița”, III, nr. 5-6, Galați, ianuarie 1925, pp. 100-104.

TUTOVEANU 1929: George Tutoveanu, Ștefan Petică (reproducere din „Freamătul”), în „Scrisul nostru”, I, nr. 5, mai 1929, pp. 1-5.

TUTOVEANU 1945: George Tutoveanu, Amintiri literare. Ștefan Petică, în „Ardealul”, cotidian independent de luptă cetățenească, vineri, 28 septembrie 1945.

ȚARĂLUNGĂ 2011: Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești. Personalități, Editura Litera, București, 2011

ȚIGĂNUȘ 1971: Virgil Țigănuș, Duminică, la Ivești, a avut loc Adunarea Populară de alcătuire a Societății Culturale „Ștefan Petică”, în „Viața Nouă”, 15 iunie 1971, Galați, pp.10-11.

URSU 1936: G. Ursu, Istoria literară a Bârladului, București, 1936, Atelierele Grafice „Peiu”, Bârlad, p. 25, 51-54.

URSU 1943: G. Ursu, Ștefan Petică și Tecuciul – Taras-Bulba al luncilor moldovenești, în „Tecuciul literar”, Bârlad, 1943.

URSU 1943: G. Ursu, Tecuciul literar, Bîrlad, 1943, p.69.

URSU 1943: G. Ursu, Un caiet de versuri inedite ale lui Ștefan Petică, în „Analele Moldovei”, II, nr. 34, iunie-decembrie 1943, pp. 88-204.

URSU 1962: G. G. Ursu, Ștefan Petică – Contribuții la reconsiderarea vieții și operei lui, în „Limbă și literatură”, vol. VI, București, 1962, pp. 311-335.

URSU 1967: G. G. Ursu, Un sonet inedit al lui Ștefan Petică, în „Cronica”, II, nr. 21, 27 mai 1967.

VIANU 1941: Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, Editura Contemporană, 1941, pp. 248-250.

VIANU 1966: Tudor Vianu, Intelectualiști și esteți, în Arta prozatorilor români, vol. II, Editura pentru Literatură, București, 1966, pp. 75-77.

VLĂDUȚ 2014: D. Vlăduț, Destinul unei cercetări despre simbolism, în „Arca. Revistă de literatură, eseu, arte vizuale, muzică”, nr. 10-11-12 (295-296-297), 2014 pp. 192-203

ZAFIU 1996: Rodica Zafiu, Ștefan Petică, în Poezia simbolistă românească, Humanitas, București, 1996, pp. 68-73, 179-204.

ZAMFIR 1971: Mihai Zamfir, Proza poetică românească în secolul al XIX-lea, Editura Minerva, București, 1971.

ZAMFIR 1977: Mihai Zamfir, Întrebarea unei vieți (aniversarea lui Ștefan Petică), în „Luceafărul”, An 20, nr. 5/29 ianuarie 1977, p. 1, 6.

ZAMFIR 1981: Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, Editura Minerva, 1981, pp. 223-251.

ZAMFIR 2009: Mihai Zamfir, Ștefan Petică – Suavul visător, în „România literară”, nr. 42, București, 2009, pp. 8-9.

ZAMFIR 2011: Mihai Zamfir, Scurtă istorie: Panorama alternativă a literaturii române, Editura Polirom, 2011.

ZAMFIR 2012: Mihai Zamfir, Scurtă istorie: Panorama alternativă a literaturii române, ediție revizuită și adăugită, Cartea Românească, 2012.

ZAMFIRESCU 1924: George Mihail Zamfirescu, Ștefan Petică. Cu prilejul unei triste aniversări, în « Clipa », II, nr.66, 14 septembrie 1924, p.1.

ZAMFIRESCU 1925: G. M. Z. (Zamfirescu, G. M.), Ștefan Petică, Poeme, în Năzuița, Craiova, IV, nr. 1-2, mai-iunie 1925, pp. 85-86.

ZAMFIRESCU 1979: Dan Zamfirescu, Omisiuni semnificative, în „Luceafărul”, București, 21 februarie 1979, pp. 13-14.

ZELETIN 1979: Constantin Dimoftache Zeletin, Ștefan Petică. 75 de ani de la moarte, în „România literară”, nr. 44, octombrie 1979, p. 5.

ZELETIN 1997: Constantin Dimoftache Zeletin, Reflecții asupra lui Ștefan Petică, în „Bârladul”, anul II, nr 2 (5), serie nouă, 16-31 ianuarie 1997, p. 4.

ZOSIN 1912: Dr. P. Zosin, O scrisoare, în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, pp. 67-69.

Legături externe

[b42e79f6ed5681606c704e1e9742a065-1] Ştefan Petică, Autoritatea BnF

[e707e1b92dfee8741b22b065477c0ecf-2] (PDF) http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/romlit/1977/01/romania_literara_1977_01_1.pdf Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[3] George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941, p. 606

[1]

[2]

[3]