Ștefan Petică

Date personale
Ștefan Petică

Născut	20 ianuarie 1877^[1] Bucești, România^[2]
Decedat	17 octombrie 1904 (27 de ani)^[1] Bucești, România
Cauza decesului	cauze naturale (tuberculoză)
Cetățenie	România
Ocupație	jurnalist scriitor poet
Locul desfășurării activității	București
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Studii	Universitatea din București
Modifică date / text

Ștefan Petică (n. 20 ianuarie 1877, Bucești, România – d. 17 octombrie 1904, Bucești, România) a fost un poet și ziarist român, pe care criticul literar George Călinescu l-a numit „întâiul poet simbolist declarat”.^[3]

Biografie

Ștefan Petică s-a născut într-o familie de țărani răzeși, avându-i ca părinți pe Enache (Ianache) Petică și pe Catinca Petică.^[4]

A urmat clasele primare în Liești, cele gimnaziale în clasele Smarandei Iaconachi (1888), continuate la Gimnaziul „D.A. Sturdza” din Tecuci (1888-1892) și la Liceul Real „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1892-1896), cu bacalaureatul susținut la București (1898). A început studiile universitare la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1898), fără să obțină licența, iar în perioada 1902-1903 urmează studiile Facultății de Matematică a Universității din București.^[5]^[6]

Și-a afirmat înclinația pentru literatură și o orientare politică social-democrată. În 1894 a scris primele articole în revista Munca, iar doi ani mai târziu a debutat literar în Lumea nouă literară și științifică, publicație la care a devenit colaborator. Tot din 1896 a început să traducă povestiri din opera lui Edgar Allan Poe, publicate în volumele „Nuvele extraordinare” (1896) și „Scrisoarea furată și alte povestiri extraordinare” (1897), apărute la Institutul de Editură „Ralian și Ignat Samitca” din Craiova, în colecția „Biblioteca de Popularizare - Literatură, Știință, Artă”, nr. 19 și nr. 30.^[7]

Activitate

Ștefan Petică a practicat jurnalistica politică și literară, îndeplinind între anii 1898-1904 funcțiile de ziarist acreditat la Capitala (1898), prim redactor la L’Echo de Roumanie. Journal Conservateur (1902), secretar de redacție la Literatorul (1899) al lui Al. Macedonski, redactor la România Jună (1900) și Economia națională.

A publicat și în ziarul Lumea nouă (între 1896-1898), în colaborare cu poeții George Tutoveanu și Ilarie Chendi, cu viitorul prozator Jean Bart, cu militanții socialiști Ioan Nădejde și I. C. Atanasiu, a sprijinit activ revendicările țăranilor și înființarea cluburilor socialiste la sate. Din 1900, s-a retras definitiv, în urma presiunilor autorității politice, dar a activat în cadrul Ligii pentru unitatea culturală a românilor.

A tradus din operele unor scriitori clasici, precum: R. Wagner, Stefan George, Hugo von Hoffmanstall, Maeterlinck, Alfred Vallette, St. Mallarmé, Thomas Moore, Alfred Tennyson, Turgheniev, Lev Tolstoi, Pușkin, Lermontov, Sándor Petöfi.

A utilizat pseudonimele literare: Stephan Petică, Ștefan, St. P., Sentino, Trubadur, Caton, Fanta-Cella, M. Pall, Sapho, Erics, Narcis, Senez, P. Stiopca, Step., Stepen, S.

În 1898 a scris o dramă în trei acte intitulată Păcatul strămoșesc și era în lucru un roman psihologic, Vis Primăvăratec. Romanul nu s-a păstrat, la fel cum s-a întâmplat și cu o operă comică în trei acte intitulată Notarul Furtună, realizată în colaborare cu Liviu Macedonescu și a cărei muzică era compusă de Constantin Dimitrescu.^[8]

Aprecieri critice

Ștefan Petică s-a afirmat ca intelectual autodidact, poliglot, cu preocupări multidisciplinare umaniste în literatură (franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, de unde a efectuat traduceri), filozofie, sociologie, antropologie, astronomie, istoria artei, finalizate cu comentarii literare, articole, studii, note, recenzii pertinente și incisive. A efectuat documentare specializată, achiziționând cărți și publicații de la diverse edituri de marcă din România, Italia, Franța, Anglia și Germania.

A fost considerat un intelectual precoce, care promitea o operă literară de substanță, deschizător de drum în literatura simbolistă, îndeosebi după apariția volumului de poeme Fecioara în alb (București, 1902), „primul poet simbolist autentic”, curent teoretizat de Al. Macedonski, Mircea Demetriade, Al. Obedenaru, Traian Demetrescu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, G. Bacovia, N. Davidescu, Alfred Moșoiu și Eugeniu Ștefănescu-Est.^[3] A întruchipat intelectualul analitic, cu viziune integratoare, multidomenială, în calitate de poet, prozator, dramaturg, sociolog, economist, ziarist,^[9] opera sa fiind apreciată de George Bacovia, care chiar a compus melodii pentru vioară pe versurile acestuia.^[10]

Opera

Volume/în volum

Fecioara în alb (cuprinde ciclurile „Fecioara în alb”, „Când vioarele tăcură”, „Moartea visurilor”), Tipografia Lucrătorilor Asociați Marinescu & Șerban, București, 1902.
Frații, dramă în versuri patru acte, Institutul de arte grafice „Eminescu”, București, 1903.
Cântecul toamnei. Serenade demonice. Poeme, vol. îngrijit de Gr. A. Tăbăcaru, Noua Tip. Profesională, Dimitrie C. Ionescu, București, 1909.
Poezii în „Grădina Hesperidelor”, 4 aprilie 1912, număr unic.
Cântece de seară, în „Ateneul cultural”, I, publicate de Gr. Tăbăcaru după manuscrise în nr. 1-3, martie 1925.
Poeme, București, 1927.
Opere, ediție îngrijită de N. Davidescu, București, Editura Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1938.
Scrieri, vol. I, Ediție îngrijită, studiu introductiv, note, comentarii și variante de Eufrosina Molcuț, București, Scriitori Români, Editura Minerva, 1970, LXXXIII.
Scrieri, vol. II, Ediție și studiu introductiv de Eufrosina Molcuț, București, Editura Minerva, 1974.
Ruinele Viselor, Cuvânt înainte, selecție și redactare de Ștefan Andronache, cu ilustrații de Dan Spătaru, Biblioteca Municipală Tecuci, 1994.
Versuri, în vol. „Simboliștii. II”, (în tripleta Macedonski, Petică, Pillat), Editura Cartier, Chișinău, 1999.
Ruinele Viselor, Iași, Editura Do-minoR, 2002.
Poeme în proză, în „Bucovina”, apud. Ion N. Oprea, Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004, Editura Edict, Iași, 2004.
Poeme. (Fecioara în alb, Când vioarele tăcură, Moartea visurilor, Cântecul toamnei, Serenade demonice), ed. îngrijită și prefațată de Nicolae Davidescu, Biblioteca Dimineața,nr . 19, Editura Adeverul S. A., s.d., fără dată

În periodice

Cântec, semnată Erics, în „Lumea Nouă, Literară și Științifică”, an. 9, nr. 47, 29 sept. 1896.
Semiorient, semnată Erics, în „Lumea Nouă, Literară și Științifică”, an. 9, nr. 48, 6 oct. 1896.
Exotic, semnată Erics, în „Lumea Nouă, Literară și Științifică”, an. 9, nr. 49, 13 oct. 1896.
Cântec de toamnă, semnată Erics, în „Lumea Nouă, Literară și Științifică”, nr. 3, 17 nov. 1899.
Poveste veche, semnată St. Petică, în „Lumea Nouă”, an. 8, nr. 1216, 1898.
Visători, semnată Narcis, în „România Jună”, an. 7, nr. 223, 24 iul. 1900.
În negură, semnată Sentino, în „România Jună”, an. 7, nr. 223, 24 iul. 1900.
La creatura di bianco vestita (Fecioara în alb), I, II, III, IV, în „România jună”, an. 2, nr. 223, 24 iul. 1900.
La creatura di bianco vestita (Fecioara în alb), V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, în „România jună”, an. 2, nr. 230, 31 iul. 1900.
La creatura di bianco vestita (Fecioara în alb), XII, XIII, XIV, XV, XVI, XVII, XVIII, în „România jună”, an. 2, nr. 237, 7 aug. 1900.
La o floare, semnată Narcis, în „România Jună”, an. 2, nr. 237, 7 aug. 1900.
Crizantemă, semnată Narcis, în „România Jună”, 1900.
Romanță după Hugo Salus, în „România Jună”, 21, VIII, 1900.
Pentru muncă, în „Limbă și literatură”, vol. VI, București, 1902.
Bucata III din „Moartea visurilor”, O, alba elegie, care moare a apărut cu titlul Sonet în „România jună”, apr. 1900.
Bucata XVIII, „Toată noaptea argintată”, în „România Jună”, 10 iul. 1900, semnată M. Pall.
Bucata IX din „Cântecul toamnei”, Voi merge către munții ce stau albaști’n zare apare cu titlul Poemă, în „România Ilustrată”, dec. 1901.

Teatru

Solii Păcii (tragedie în versuri), actul I, semnat Ștefan Petică, în Literatură și Artă Română, V, nr. 2, 25 dec. 1900.
Solii Păcii (tragedie în versuri), actul II, semnat Ștefan Petică, în Literatură și Artă Română, V, nr. 3, 25 ian. 1901.
Solii Păcii (tragedie în versuri), actul III, semnat Ștefan Petică, în Literatură și Artă Română, V, nr. 4, 25 febr. 1901.
Solii Păcii (tragedie în versuri), actul IV, semnat Ștefan Petică, în Literatură și Artă Română, V, nr. 5, 25 mart. 1901.
Solii Păcii (tragedie în versuri), actul IV (urmare), semnat Ștefan Petică, în Literatură și Artă Română, V, nr. 6, 25 apr. 1901.
Solii Păcii (tragedie în versuri), actul V, semnat Ștefan Petică, în Literatură și Artă Română, V, nr. 7, 25 mai 1901.
Frații (tragedie în 5 acte), fragment, semnat Șt. Petică, în România Jună ilustrată, I, 6 și în Sămănătorul, II, nr. 34, 24 aug. 1903.

Poeme în proză

Două vieți, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 109, 28 mart. 1900.
Noapte primăvăratecă, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 112, 31 mart. 1900.
Cântec vechiu, în „România Jună”, II, nr. 113, 1 apr. 1900.
Povești d’aprile, în „România Jună”, II, nr. 115, 3 apr. 1900.
La poalele crângului, semnat Fanta Cella, în „România Jună”, II, 5 apr. 1900.
Seară de mai, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 131, 22 apr. 1900.
Liliacul, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 133, 24 apr. 1900.
Idilele din mansarde, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 135, 26 apr. 1900.
Gavota depărtată, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 145, 6 mai 1900.
Florile care se duc, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 157, 18 mai 1900.
Nopți de mai, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 159, 20 mai 1900.
Fragii, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 163, 24 mai 1900.
Cântec uitat, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 173, 3 iun. 1900.
Fecioara necunoscută, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 175, 5 iun. 1900.
Nopțile de legende, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 178, 8 iun. 1900.
Cântă!, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 190, 20 iun. 1900.
Bătrânul care cântă, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 200, 1 iul. 1900.
Noaptea ochilor, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 201, 2 iul. 1900.
Figură suavă, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 206, 7 iul. 1900.
Amieazi de vară, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 208, 9 iul. 1900.
Pe aripa zefirului, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 211, 12 iul. 1900.
Vis pierdut, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 212, 13 iul. 1900.
Pe apă, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 213, 14 iul. 1900.
Ea doarme, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 221, 22 iul. 1900.
Cei doi solitari, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 234, 4 aug. 1900.
Simțiri stinse, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 244, 14 aug. 1900.
Singur, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 297, 7 oct. 1900.

Schițe, evocări și nuvele

Un isteric, semnat Sapho, în „România Literară și Științifică”, 1, V, 1895.
O seară la Macedonski, semnat Ștefan Petică, în „Capitala”, I, nr. 34, 4 dec. 1898.
O scrisoare, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 118, 6 apr. 1900.
Pasiunea, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 120, 8 apr. 1900.
Sub cerul liber, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 124, 15 apr. 1900.
În cimitirul săracilor, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 124, 16 apr. 1900.
Visul meu, semnat Sentino, în „România Jună”, 1900, II, nr. 127, 18 apr. 1900.
Decadența spaniolă, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 128, 19 apr. 1900.
O viziune, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 129, 20 apr. 1900.
În rătăcire, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 132, 23 apr. 1900.
Idilele din mansarde, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 135, 26 apr. 1900.
Fatalitatea, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 137, 28 apr. 1900.
Ca foile!, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 138, 29 apr. 1900.
Actori și ziariști, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 141, 2 mai 1900.
De unde se vede cum realul este câteodată mai frumos decât idealul, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 151, 12 mai 1900.
Istrionul, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 153, 14 mai 1900.
Fragile, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 163, 24 mai 1900.
Revedere, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 167, 28 mai 1900.
Făgăduelile eterne, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 180, 10 iun. 1900.
Glasul luncilor, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 195, 25 iun. 1900.
Stilul în artă, semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 196, 26 iun. 1900.
Zidurile afumate, semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 204, 5 iul. 1900.
Revedere, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 215, 16 iul. 1900.
Pribeag, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 219, 20 iul. 1900.
Dragostea, semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 220, 21 iul. 1900.
Cele cari trec, semnat Trubadur, în „Depeșa”, I, nr. 7, 16 ian. 1901.
Magia primăverii, semnat Șt. Petică, în „România ilustrată”, I, nr. 6, mai 1901.
Literatură și scandal, semnat Șt. Petică, în „Dorobanțul”, I, nr. 1, 19 febr. 1902.
Întâia cunoștință, semnat S. în „Dorobanțul”, I, nr. 60, 9 mai 1902.

Critică

Estetismul lui Ruskin, semnat St. Petică, în „Noua Revistă Română”, I, nr. 3, 1 febr. 1900.
Critica noastră literară, semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 62, 10 febr. 1900.
Poezia Nouă (I), semnat St. Petică, în „România Jună”, I, nr. 65, 13 febr. 1900.
Poezia Nouă (II), semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 68, 16 febr. 1900.
Stavropoleos, semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 114, 2 apr. 1900.
Decadența sculpturii, semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 125, 16 apr. 1900.
Teatrul Național, semnat St. Petică, în „România Jună”, 1900, II, nr. 132, 23 apr. 1900.
Transformarea Liricei, semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 195, 25 iun. 1900.
Artele în România, semnat St. Petică, în „România Ilustrată”, I, nr. 3, 15 febr. 1901.
Arta Națională, I, semnat St. Petică, în „România Ilustrată”, I, nr. 4, mart. 1901.
Critica artistică, I, semnat St. Petică, în „România Ilustrată”, I, nr. 5, apr. 1901.
Arta Națională, II, semnat St. Petică, în „România Ilustrată”, I, nr. 5, apr. 1901.
Arta Națională, III, semnat St. Petică, în „România Ilustrată”, I, nr. 7 și 8, iun. și iul. 1901.
Arta Națională, IV, semnat St. Petică, în „România Ilustrată”, I, nr. 10, sept. 1901.
Scriitori și public, în „România Ilustrată”, I, nr. 11, 12, oct. - nov. 1901.
Sulițele în vânt!, semnat Ștefan Petică, în „Pagini alese”, II, nr. 17 (20), 26 ian. 1903.
Critica și publicul, semnat Ștefan Petică, în „Pagini alese”, II, nr. 18 (21), 16 febr. 1903.

Recenzii

Dr. L. Metzler: Rumänien, seine Handelspolitik und sein Handel, semnat Șt. P., în „Economia națională”, XXVI, nr. 2, febr. 1903.
C. T. Teodorescu: Convențiuni comerciale sau tarif autonom?, semnat Șt. P., în „Economia națională”, XXVII, nr. 2, febr. 1903.
George Popovici: Moșiile donative moldovene, semnat Șt. P., în „Economia națională”, XXVII, nr. 3, mart. 1903.
D. N. Comșa: Politica agrară și politica vamală, semnat Șt. P., în „Economia națională”, XXVII, nr. 3, mart. 1903.
G. D. Creangă: Die Finanzpolitik Rumäniens in Ihrer neuesten Gestaltung, semnat Șt. P., în „Economia națională”, XXVII, nr. 4, apr. 1903.
Dr. V. Babeș: Über Pellagra in Rumänien, semnat Șt. P., în „Economia națională”, XXVII, nr. 8, aug. 1903.
L. Colescu: Population de la Roumanie, semnat Șt. P., în „Economia națională”, XXVII, nr. 8, aug.1903.

Sociologie

Morfologia socială - Metoda anchetelor economice, I, semnat St. Petică, în „Economia Națională”, XXVI, nr. 8, aug. 1902.
Morfologia socială - Metoda anchetelor economice, I, semnat St. Petică, în „Economia Națională”, XXVI, nr. 9, sept. 1902.
Morfologia socială - Metoda anchetelor economice, I, semnat St. Petică, în „Economia Națională”, XXVI, nr. 10, oct. 1902.
Sociologia veche și sociologia nouă, semnat St. Petică, în „Economia Națională”, V, VI, VII, 1903.
Protecționismul englez, I, semnat St. Petică, în „Economia națională”, XXVII, nr. 9, sept. 1903.
Protecționismul englez, II, semnat St. Petică, în „Economia națională”, XXVII, nr. 11, nov. 1903.

Articole publicate în ziare și reviste

Munca: Socialismul la sate, semnat Stiopca, în Munca, V, nr. 10, 1 mai 1894.
Lumea Nouă: Cum se face averea – Pilde de despoiare -, II, nr. 415, 24 ianuarie 1896; Pieirea satelor răzeșe, II, nr. 415, 24 ianuarie 1896; Din portul Brăila, II, nr. 539, 2 iunie 1896; Barbariile din portul Brăila, II, nr. 542, 5 iunie 1896; Socialismul la sate, II, în Lumea nouă, nr. 614, 20 august 1896; Țăranii și mișcarea politică, II, nr. 631, 7 septembrie 1896; Românii din Ardeal, 20, IX; Întâi Mai la Ivești, III, 25 aprilie 1897; Pericolul siberian, 29 aprilie 1897; Panem et circenses, III, 13 august 1897; Ion Botezătorul, III, 17 august 1897; Agricultură conservatoare, III, 21 august 1897; Conservatorii și țăranii, III, 26 august 1897; Mort fără să știe, III, 27 august 1897; România barbară, 29 august 1897; Pui de gogomani, III, 12 septembrie 1897; Alt scandal în strada Doamnei, III, 13 septembrie 1897; Halul drepturilor, III, 14 septembrie 1897; Moderație liberală, III, 16 septembrie 1897; Trădarea Românismului, III, 17 septembrie 1897; Geniul României, III, 18 septembrie 1897; Nenorocosul D. Sturza, III, 19 septembrie 1897; Opinia la Botoșani, III, 20 septembrie 1897; Vitejia unui Arap, III, 21 septembrie 1897; Politica la Tulcea, III, 22 septembrie 1897; Popularitatea lui Hassan, III, 24 septembrie 1897; Desordinea progresului, III, 25 septembrie 1897; Potemkinul Universului, III, 26 septembrie 1897; Din hazul străinilor, III, 27 septembrie 1897; Enervarea „Epocei”, III, 28 septembrie 1897; Muncitorii neamțului, III, 30 septembrie 1897; Arestarea de peste munți, III, 2 octombrie 1897; Ambițu lu Domnu Sturdza, III, 2 octombrie 1897; Sturdza Papistașul, III, 3 octombrie 1897; Arta medievală națională, III, 9 octombrie 1897; Țăranii și proprietarii, III, 11 octombrie 1897; Conservatorii noștri, III, 14 octombrie 1897; Poliția din Brăila, III, 16 octombrie 1897; Omagiul d-lui Zaharia, III, 17 octombrie 1897; Paraziții gloriei altora, III, 21 octombrie 1897; Liberalii și străinii, III, 23 octombrie 1897; După „Epoca”, „Țara”, semnat Step, III, 24 octombrie 1897; Junimiștii și Regele, III, 29 octombrie 1897; Începe lupta, III, 29 octombrie 1897; Boalele în țară, III, 30 octombrie 1897; Mărturia „Liberalului”, III, 31 octombrie 1897; Pâinea și prețul grâului, III, 2 noiembrie 1897; Alarma justificată, IV, nr. 996, 8 noiembrie 1897; „Versuri” de Șt. O. Iosif, IV, n. 999, 13 noiembrie 1897; Un băiat cu viitor, IV, nr. 1002, 16 noiembrie 1897; Lăsata secului și guvernul, IV, nr. 1001,18 noiembrie 1897; Solidaritatea universală, (Jos Vandalii, număr unic), IV, nr. 1011, 28 noiembrie 1897; Demisia generalului Berindei, IV, nr. 1011, 28 noiembrie 1897; Duelul Filipescu-Lahovari, IV, nr. 1014, 2 decembrie 1897; Jefuire oficială, IV, nr. 1015, 3 decembrie 1897; Întrunirea majorităților, IV, nr. 1020, 9 decembrie 1897; Zacusca lui Fonton, IV, nr. 1021, 10 decembrie 1897; Revocarea d-lui Fonton, IV, nr. 1022, 11 decembrie 1897; Discursul lui V. G. Morțun, IV, nr. 1024, 13 decembrie 1897; Salvatorul Guvernului, IV, nr. 1025, 14 decembrie 1897; Duelul Pherekyde-Fleva, IV, nr. 1030, 19 decembrie 1897; Atitudinea conservatorilor, IV, nr. 1035, 24 decembrie 1897; Împrumutul de două sute douăzeci de milioane, IV, nr. 1042, 4 ianuarie 1898; Școalele de adulți la sate, IV, nr. 1067, 6 ianuarie 1898; Babușkyn iredentist, IV, nr. 1043, 6 ianuarie 1898; Noua formație liberală, IV, nr. 1046, 11 ianuarie 1898; Miniștri și advocați, IV, nr. 1071, 11 februarie 1898; Scandalul dela Cameră, IV, nr. 1073, 13 februarie 1898; O catastrofă îngrozitoare, IV, nr. 1074, 14 februarie 1898; Hrana soldaților, IV, nr. 1075, 15 februarie 1898; Amnestiarea dezertorilor, IV, nr. 1077, 18 februarie 1898; Atacurile guvernului, IV, nr. 1078, 19 februarie 1898; Cum am ajuns socialist – Amintiri -, IV, nr. 1079, 20 februarie 1898; Statistica României, IV, nr. 1080, 21 februarie 1898; Guvernul și Macedonia, IV, nr. 1081, 22 februarie 1898; Consternația băncei ministeriale, IV, nr. 1085, 28 februarie 1898; D. Orbescu și Senatul, IV, nr. 1086, 29 februarie 1898; Discurs, nu glumă!, IV, nr. 1087, 1 martie 1898; În ajunul Waterloo-ului, IV, nr. 1089, 4 martie 1898; Nelegiuirile la sate, IV, nr. 1091, 6 martie 1898; Pulsul guvernului, IV, nr. 1092, 7 martie 1898; Duelul și Guvernul, IV, nr. 1093, 8 martie 1898; Teama de judecată, IV, nr. 113, 2 aprilie 1898; D. Berendei în pericol, IV, nr. 1120, 12 aprilie 1898; Americanii și Spaniolii, IV, nr. 1129, 23 aprilie 1898; Un învins, IV, nr. 1130, 25 aprilie 1898; Țărănimea literară, IV, nr. 1131, 26 aprilie 1898; Flămânzi și goi, IV, nr. 1131, 26 aprilie 1898; Vasile Leonescu, IV, nr. 1132, 28 aprilie 1898; Spre larg, IV, nr. 1142, 29 aprilie 1898; D. G. Panu, IV, nr. 1134, 30 aprilie 1898; O judecată – Note și impresii de la proces, IV, nr. 1135, 1 mai 1899.La paradie, IV, nr. 11441, 1 mai 1898; Un triumfător, IV, nr. 1136, 2 mai 1898; Când vioarele au tăcut..., IV, nr. 1137, 3 mai 1898; Sindicatele agricole și țăranii, IV, nr. 1138, 5 mai 1898; Războiu în negligé, IV, nr. 1138, 5 mai 1898; Sulimanul, IV, nr. 1139, 6 mai 1898; Voie dela Comănduire, IV, nr. 1140, 7 mai 1898; Cărturăresele, IV, nr. 1141, 8 mai 1898; În zorii zilei, IV, nr. 1142, 9 mai 1898; Pentru românii din România, IV, nr. 1143, 10 mai 1898; Popor artistic, IV, nr. 1143, 10 mai 1898; Defilarea, Sapho, IV, nr. 1144, 11 mai 1898; La paradie, IV, nr. 1144, 11 mai 1898; O propunere ciudată – articol de reportaj -, IV, nr. 1145, 12 mai 1898; Cu prilejul lui 10 Mai, IV, nr. 1146, 13 mai 1898; Alegerile din urmă, IV, nr. 1148, 15 mai 1898; Spionii sufletelor, IV, nr. 1148, 15 mai 1898; Credința care mută munții, IV, nr. 1149, 17 mai 1898; Scene de noapte, IV, nr. 1150, 19 mai 1898; Turburări la sate, IV, nr. 1151, 20 mai 1898; Fum și praf , IV, nr. 1151, 20 mai 1898; La colțul străzei, IV, nr. 1152, 21 mai 1898; Magistratură și favoruri, IV, nr. 1153, 23 mai 1898; La spital, IV, nr. 1153, 23 mai 1898; Iad și Rai, IV, nr. 1154, 24 mai 1898; Serbarea revoluțiunei, IV, nr. 1156, 27 mai 1898; În străinătate, IV, nr. 1156, 28 mai 1898; Natura, IV, nr. 1157, 29 mai 1898; Concentrarea liberalilor, IV, nr. 1158, 30 mai 1898; Pribegi, IV, nr. 1158, 30 mai 1898; În întuneric, IV, nr. 1159, 31 mai 1898; Timpul cireșelor, IV, nr. 1161, 3 iunie 1898; Socialiștii și aniversarea lui 11 Iunie1898, IV, nr. 1163, 5 iunie 1898; Cruzime, IV, nr. 1163, 5 iunie 1898; Pentru altă viață, 6, IV, nr. 1164, 6 iunie 1898; Abuzurile cu pâinea, IV, nr. 1165, 7 iunie 1898; Moartea, IV, nr. 1165, 7 iunie 1898; 9 iunie, IV, nr. 1166, 9 iunie 1898; Țara Portocalilor, IV, nr. 1168, 11 iunie 1989.Teoria revoluției, IV, nr. 1170, 13 iunie 1898; Mizeria parăzilor, IV, nr. 1172, 16 iunie 1898; Teatrul la țară, IV, nr. 1173, 17 iunie 1898; Supraproducția intelectualilor, IV, nr. 1176, 20 iunie 1898; Decadența Patriotismului, IV, nr. 1177, 21 iunie 1898; Doina, IV, nr. 1178, 23 iunie 1898; Exploatarea telegrafiștilor, IV, nr. 1179, 24 iunie 1898; Dușmanii societăței, IV, nr. 1180, 25 iunie 1898; Banchete și mizerie, IV, nr. 1180, 25 iunie 1898; Antisociabilii, , IV, nr. 1181, 26 iunie 1898; Mândrie de hidalgo, IV, nr. 1182, 27 iunie 1898; Bunătate, IV, nr. 1183, 28 iunie 1898; Demonul, IV, nr. 1184, 1 iulie 1898; Pe ocean, IV, nr. 1185, 2 iulie 1898; Fără tinerețe, IV, nr. 1186, 3 iulie 1898; Sfârșitul burgheziei, IV, nr. 1187, 4 iulie 1898; Un tablou, IV, n. 1187, 4 iulie 1898; Răscoalele țărănești, IV, nr. 1188, 5 iulie 1898; Viitoarele alegeri, IV, nr. 1190, 8 iulie 1898; Ziariști, IV, nr. 1190, 8 iulie 1898; Un erou, IV, nr. 1193, 11 iulie 1898; Despre Eleanor Marx, IV, nr. 1193, 11 iulie 1898; Despre ai lor, IV, nr. 1194, 12 iulie 1898; Blânde obiceiuri!, IV, nr. 1195, 13 iulie 1898; Solidaritate, IV, nr. 1196, 15 iulie 1898; Serbări împărătești, IV, nr. 1197, 16 iulie 1898; Activitatea Edililor, IV, nr. 1198, 17 iulie 1898; Amiazi, IV, nr. 1989, 17 iulie 1898; Un revoluționar, IV, nr. 1200, 19 iulie 1898; La băi, IV, nr. 1203, 24 iulie 1898; Marea crește, IV, nr. 1205, 26 iulie 1898; Altă grevă, IV, nr. 1211, 2 august 1898; Exploatarea capitalistă, IV, nr. 1214, 6 august 1898; Arme de luptă, IV, nr. 1216, 9 august 1898; Nevoia de a urî, IV, nr. 1217, 11 august 1898; Conferința de sâmbătă, IV, nr. 1219, 13 august 1898; Jidan, IV, nr. 1221, 15 august 1898; Felicien Rops, IV, nr. 1231, 28 august 1898; Puterea Nouă, IV, nr. 1234, 1 septembrie 1898; Anarhismul în scenă, IV, nr. 1235, 2 septembrie 1898; Urmările asasinărei Împărătesei Austriei, IV, nr. 1237, 4 septembrie 1898; Leon Tolstoi, IV, nr. 1239, 6 septembrie 1898; Liberalii la comună, IV, nr. 1240, 8 septembrie 1898; Streinii în școlile române, IV, nr. 1244, 13 septembrie 1898; Răscoala unor deținuți, IV, nr. 1256, 27 septembrie 1898; Greșelile judiciare, IV, nr. 1257, 29 septembrie 1898; Pentru ministerul domeniilor, IV, nr. 1258, 30 septembrie 1898; Ultimul răsunet, IV, nr. 1259, 1 octombrie 1898; Țara torturilor, IV, nr. 1260, 2 octombrie 1898; Victimele muncei, IV, nr. 1261, 3 octombrie 1898; Pentru d. ministru de justiție, IV, nr. 1262, 4 octombrie 1898; Cârpeală ministerială, semnat Step, IV, nr. 1262, 4 octombrie 1898; Glasul sclavilor, IV, nr. 1263, 6 octombrie 1898; Studenții școalelor normale, semnat Step, IV, nr. 1263, 6 octombrie 1898; Gospodărie comunală, IV, nr. 1263, 6 octombrie 1898; Pe drumuri, IV, nr. 1264, 7 octombrie 1898; Focare de boli, IV, nr. 1265, 8 octombrie 1898; Politica d-lui Grigorescu, IV, nr. 1266, 9 octombrie 1898; Funcționarii telegrafo-poștali, IV, nr. 1267, 10 octombrie 1898; Obiceiuri electorale, IV, nr. 1269, 13 octombrie 1898; D. Sturdza la Iași, IV, nr. 1270, 14 octombrie 1898; Legea județeană, IV, nr. 1272, 15 octombrie 1898; Spovedania d-lui Sturza, IV, nr. 1273, 17 octombrie 1898; Bursele normaliștilor, IV, nr. 1275, 20 octombrie 1898; Încurajarea industriei naționale, IV, nr. 1276, 21 octombrie 1898; Întrunirile conservatoare, IV, nr. 1276, 21 octombrie 1898; De frica armatei, IV, nr. 1279, 24 octombrie 1898; Consiliul Sanitar și febra tifoidă, IV, nr. 1280, 25 octombrie 1898; Bandele de teroare, IV, nr. 1282, 29 octombrie 1898;
Lumea Nouă Literară și Științifică: Cântec (după Heine), semnat P. Stiopca, nr. 47, 29 septembrie 1896; Semiorient, semnată Erics, II, nr. 48, 6 octombrie 1896; Synergia socială, semnat Senez, II, nr. 49, 13 octombrie 1896; Blândul Iisus?, semnat Senez, II, nr. 51, 26 octombrie 1896; Rada, semnat Petică, III, nr. 3, 17 noiembrie 1896; Boalele metalelor, semnat Senez, III, nr. 7, 15 decembrie 1896; Răpusul, semnat St. Petică, III, nr. 9, 29 decembrie 1896.
Revista modernă: Literatura modernă, semnat Marțial, I, nr. 6, noiembrie 1897.
Literatură și artă română: Povara crucii, I, II, III, IV, nr. 10, 25 august 1899.
România jună: Menirea „României june”, I, nr. 1, 2 decembrie 1899; România jună: Critica noastră literară, II, n. 62, 10 februarie 1900; Poezia nouă (I), II, nr. 65, 13 februarie 1900; Reforma învățământului,, II, nr. 66, 14 februarie 1900; Poezia nouă (II), II, nr. 68, 16 februarie 1900; Principiul taxelor școlare, II, nr. 71, 19 februarie 1900; Meseriașii Români, II, nr. 72, 20 februarie 1900; Românii la Căile Ferate, II, nr. 73, 21 februarie 1900; Lipsa de caractere, nr. 81, 29 februarie 1900; Străinii la C.F.R., II, nr. 84, 3 martie 1900; O măsură bună, II, nr. 85, 4 martie 1900; Năvală la buget, II, nr. 86, 5 martie 1900; O serbare și o operă, recenzia volumului lui T. Maiorescu, Omagiu, II, nr. 86, 5 martie 1900; Civilizația englezilor, II, nr. 88, 7 martie 1900; Presa terorizată, II, nr. 89, 8 martie 1900; Răspunsul tribunului, II, nr. 90, 9 martie 1900; O lecție de istorie, II, nr. 97, 16 martie 1900; Moștenirea conservatorilor, II, nr. 100, 19 martie 1900; În robie financiară, II, nr. 101, 20 martie 1900; Pericolul dela răsărit, II, nr. 103, 22 martie 1900; Istoria unei legende, semnat Sentino, II, nr. 103, 22 martie 1900; Deficitul bugetar, II, nr. 104, 23 martie 1900; În arenă, semnat Sentino, II, nr. 104, 23, martie 1900; Edilitate, semnat Sentino, II, nr. 105, 24 martie 1900; O sinucidere, semnat Sentino, II, nr. 106, 25 martie 1900; Gaziul, semnat Sentino, II, nr. 107, 26 martie 1900; Două națiuni,, II, nr. 108, 27 martie 1900; Plantațiuni, semnat Sentino, 27 martie, II, nr. 108, 1900; Preocupări morale, II, nr. 109, 28 martie 1900; Dezinteresare..., 1 aprilie, II, nr. 113, 1900; Săracii, II, nr. 110, 29 martie 1900; Sfârșitul intrigei, II, nr. 111, 30 martie 1900; Artă și democrație, II, nr. 111, 30 martie 1900; Tragi-comedia politică,, II, nr. 111, 30 martie 1900; În fața străinului, II, nr. 112, 31 martie 1900; Desinteresare, II, nr. 113, 1 aprilie 1900; Oameni distinși, II, nr. 114, 2 aprilie 1900; Greșelile adversarului,, II, nr. 114, 2 aprilie 1900; Serbarea păcei, II, nr. 115, 3 aprilie 1900; Răsturnarea lui Ion Brătianu, II, nr. 115, 3 aprilie 1900; Răsturnarea lui Ion Brătianu, II, nr. 116, 4 aprilie 1900; Partidele noastre politice, semnat S., II, nr. 116, 4 aprilie 1900; Săracii, II, nr. 116, 4 aprilie 1900; Un pocinog, II, nr. 117, 5 aprilie 1900; Individualitățile politice, II, nr. 118, 6 aprilie 1900; Din civilizația demi-monde, II, nr. 118, 6 aprilie 1900; Criticul Pralea, II, nr. 119, 7 aprilie 1900; Sonet, II, nr. 121, 9 aprilie 1900; Profesorul-automat, II, nr. 122, 13 aprilie 1900; Arhitectură caracteristică, II, nr. 123, 14 aprilie 1900; O apariție, semnat Sentino, II, nr. 123, 14 aprilie 1900; Dispreț pentru dialecte, II, nr. 124, 15 aprilie 1900; Unitatea limbei, II, nr. 125, 16 aprilie 1900; Decadența sculpturei, II, n. 125, 16 aprilie 1900; În cimitirul săracilor, II, nr. 125, 16 aprilie 1900; Uniformele militare, II, nr. 126, 17 aprilie 1900; Lipsa de continuitate, II, nr. 127, 18 aprilie 1900; O noțiune ridicolă, II, nr. 128, 19 aprilie 1900; Școala politicei eftine, II, nr. 129, 20 aprilie 1900; O viziune, II, nr. 129, 20 aprilie 1900; Inspecții școlare, II, nr. 130, 21 aprilie 1900; Curajul mulțimei, II, nr. 130, 21 aprilie 1900; „Brav popor”!, II, nr. 133, 24 aprilie 1900; Cadavrul ambulant, II, nr. 134, 25 aprilie 1900; Avocatul cu viitor, II, nr. 134, 25 aprilie 1900; Portul clerului, II, nr. 135, 26 aprilie 1900; Agitație searbădă, II, nr. 136, 27 aprilie 1900; Partea luminoasă, II, nr. 137, 28 aprilie 1900; Fatalitatea, II, nr. 137, 28 aprilie 1900; Indignarea colegului Crampton, II, nr. 139, 30 aprilie 1900; „Voiajuri” în străinătate, II, nr. 139, 30 aprilie 1900; Avântul, II, nr. 139, 30 aprilie 1900; Glasul Fariseilor, II, nr. 141, 2 mai 1900; Cum clădim, II, nr. 141, 2 mai 1900; Alegătorul român, II, nr. 142, 3 mai 1900; Puterea sentimentelor, II, nr. 143, 4 mai 1900; Portul național, II, nr. 143, 4 mai 1900; Artiștii și politica, II, nr. 143, 4 mai 1900; Parada de 10 Mai,, II, nr. 146, 5 mai 1900; Preocupările noastre, Caton, II, nr. 145, 6 mai 1900; Podoabele și parăzile, II, nr. 146, 7 mai 1900; Momentul Național în artă, II, nr. 146, 7 mai 1900; Risipă și superficialitate, 8, II, nr. 147, 8 mai 1900; Frații învrăjbiți, II, nr. 148, 9 mai 1900; Eugen Stătescu, II, nr. 148, 9 mai 1900; O procesiune înălțătoare, 10, II, nr. 149, 10 mai 1900; Zece Mai, II, nr. 150, 11 mai 1900; Drapelul oastei, II, nr. 150, 11 mai 1900; După 10 Mai, Caton, II, nr. 152, 13 mai 1900; Social sau național?, II, nr. 153, 14 mai 1900; Herzen și Turgheniew, II, nr. 153, 14 mai 1900; Punctualitate, II, nr. 154, 15 mai 1900; Obiceiuri electorale, II, nr. 155, 16 mai 1900; D. Prox și Caion, fără semnătură, II, nr. 156, 17 mai 1900; Flămânzi și îndurerați, II, nr. 157, 18 mai 1900; Educație sau răsfățare?, II, nr. 157, 18 mai 1900; Risipă nebunească, II, nr. 158, 19 mai 1900; Marele Galeotto, II, nr. 159, 20 mai 1900; Biroul de servitori, II, nr. 160, 21 mai 1900; În Calea Victoriei,, II, nr. 161, 22 mai 1900; Abonatul fără voie, , II, nr. 162, 23 mai 1900; Decorații, II, nr. 163, 24 mai 1900; Trena, II, nr. 164, 25 mai 1900; Cum se combate în presă, II, nr. 165, 26 mai 1900; Alexandru Herzen și critica noastră, II, nr. 166, 27 mai 1900; Reclama, II, nr. 166, 27 mai 1900; Oameni independenți, II, nr. 168, 29 mai 1900; Statul și Banca, II, nr. 169, 30 mai 1900; Afacerile sunt afaceri, II, nr. 169, 30 mai 1900; Parveniții, II, nr. 170, 31 mai 1900; Ajutorul Germaniei, II, nr. 172, 2 iunie 1900; Polemica de presă, II,, nr. 173, 3 iunie 1900; Neamul sau afacerile?, II, nr. 176, 6 iunie 1900; Cultura noastră, II, nr. 177, 7 iunie 1900; Lumea în care se petrece, II, nr. 180, 10 iunie 1900; Protecționismul, II, nr. 182, 12 iunie 1900; Ziariștii moderni, II, nr. 184, 14 iunie 1900; Început de dramă, II, nr. 185, 15 iunie 1900; Critica literară, II, nr. 188, 18 iunie 1900; Târziu, semnat Narcis, II, nr. 189, 19 iunie 1900; Situație limpede, II, nr. 190, 20 iunie 1900; Prietenie, II, nr. 190, 20 iunie 1900; Pozitiviștii, II, nr. 191, 21 iunie 1900; O împăcare neașteptată, II, nr. 192, 22 iunie 1900; Câștigul fără muncă, II, nr. 192, 22 iunie 1900; Intervenții la examene, II, nr. 194, 24 iunie 1900; Transformarea liricei, II, nr. 195, 25 iunie 1900; Parigorii de om bolnav, II, nr. 195, 25 iunie 1900; Capitaluri străine,, II, nr. 195, 25 iunie 1900; Stilul în artă, II, nr. 196, 26 iunie 1900; Jocuri periculoase, II, nr. 197, 27 iunie 1900; Aventurierele, II, nr. 198, 28 iunie 1900; Înșelătorii, semnat Narcis, II, nr. 198, 28 iunie 1900; Momentul energiei, II, nr. 199, 29 iunie 1900; Frica de intervenție, II, nr. 199, 29 iunie 1900; Nu ne merităm soarta?, II, nr. 200, 1 iulie 1900; Certificatele elevilor, II, nr. 201, 2 iulie 1900; „Universalul”, II, nr. 202, 3 iulie 1900; Simpaticul, II, nr. 204, 5 iulie 1900; George Vernescu, II, nr. 205, 6 iulie 1900; Ploaie de gândaci, II, nr. 207, 8 iulie 1900; Spiritul analitic în sociologie (I), II, nr. 208, 9 iulie 1900; Majoritatea taxelor vamale, semnat Step, II, nr. 208, 9 iulie 1900; Spiritul analitic în sociologie (II), II, nr. 209, 10 iulie 1900; Pribegie, semnat M. Pall, II, nr. 209, 10 iulie 1900; Parveniții, II, nr. 209, 10 iulie 1900; Criticul, fără semnătură, II, nr. 211, 12 iulie 1900; Visătorul, II, II, nr. 212, 13 iulie 1900; Calomniatorii presei, II, nr. 213, 14 iulie 1900; Artă și polițism, II, nr. 215, 16 iulie 1900; Gazetari de provincie, II, nr. 218, 19 iulie 1900; Înapoiați, II, nr. 219, 20 iulie 1900; Omul grav, fără semnătură, II, nr. 220, 21 iulie 1900; Nervozitate, II, nr. 221, 22 iulie 1900; Sportsmanul, II, nr. 222, 23 iulie 1900; Delicatul, II, nr. 223, 24 iulie 1900; Mândria profesională, II, nr. 225, 26 iulie 1900; Pe onoare, nr. 226, II, 27 iulie 1900; Cine-i gazetar?, fără semnătură, II, nr. 228, 29 iulie 1900; Un partizan al bulgarilor, nr. 229, 30 iulie 1900; Melancolie, II, nr. 229, 30 iulie 1900; „Copiștii”, II, nr. 230, 31 iulie 1900; Sfătuitorii gratuiți, nr. 231, II, 1 august 1900; Parizianul român, nr. 232, II, 2 august 1900; Rușine de neam, nr. 233, II, 3 august 1900; În ore de liniște, fără semnătură, II, nr. 233, 3 august 1900; Papagalii noștri, II, nr. 235, 5 august 1900; Obraznicii, II, nr. 236, 6 august 1900; Gazetar de ocazie,, II, nr. 239, 9 august 1900; O voce din altă lume,, II, nr. 241, 11 august 1900; Două brute, II, nr. 243, 13 august 1900; Scrupul colectivist, II, nr. 245, 15 august 1900; Patriotism de gomos, II, nr. 246, 17 august 1900; Șeful partidului, șeful guvernului, fără semnătură, II, nr. 247, 18 august 1900; Un prefect îndatoritor, II, nr. 247, 18 august 1900; Mamă de poet, II, nr. 249, 20 august 1900; Romanță (după Hugo Salus), II, nr. 250, 21 august 1900; Un viteaz, II, nr. 251, 22 august 1900; Gazetar cu bucata, II, nr. 252, 23 august 1900; Galantomul, II, nr. 253, 24 august 1900; Un interwiew disperat, II, nr. 254, 25 august 1900; Boierii cu tabiet, II, nr. 255, 26 august 1900; Jucătorii de cărți, II, nr. 256, 27 august 1900; Tineri entuziaști, II, nr. 257, 28 august 1900; Despărțire, II, nr. 257, 28 august 1900; „Ștrengarii”, II, nr. 258, 29 august 1900; Paraziții, II, nr. 259, 30 august 190; Un rol... de... forță, II, nr. 260, 31 august 1900; Înțepații, II, nr. 261, 1 septembrie 1900; Dragoste cu sila, II, nr. 262, 2 septembrie 1900; Prea serios, II, nr. 263, 3 septembrie 1900; Manifestul adevărului, II, nr. 263, 3 septembrie 1900; Maimuțăriile dela țară, II, nr. 264, 4 septembrie 1900; Politica în sate, II, nr. 265, 5 septembrie 1900; Părinții cu pretenții,, II, nr. 267, 7 septembrie 1900; Visătorul de ultimă modă, II, nr. 269, 9 septembrie 1900; Școala de minciuni, II, nr. 270, 10 septembrie 1900; Ai carte, ai parte, II, nr. 271, 11 septembrie 1900; Presa de scandal, II, nr. 272, 12 septembrie 1900; Ranița și ghiozdanul, II, nr. 274, 14 septembrie 1900; D. Fanfaron,, II, nr. 275, 15 septembrie 1900; Luxul și corupția, II, nr. 276, 16 septembrie 1900; Succes de gazetar, II, nr. 277, 17 septembrie 1900; Duioase note, semnată Narcis, II, nr. 278, 18 septembrie 1900; Adevărat prieten, , II, nr. 278, 18 septembrie 1900; Haimanalele nopții, II, nr. 280, 20 septembrie 1900; Elevii în grădinile publice, II, nr. 281, 21 septembrie 1900; Cum ne pierdem firea!, II, nr. 283, 23 septembrie 1900; Dela sclav la sclav, II, nr. 284, 24 septembrie 1900; Unul care se văxuește, II, nr. 285, 25 septembrie 1900; Preocupări meschine, II, nr. 285, 25 septembrie 1900; Spoiala de cultură, II, nr. 286, 26 septembrie 1900; Șișul unui doctor, II, nr. 287, 27 septembrie 1900; Deprinderi teatrale, II, nr. 288, 28 septembrie 1900; Tintoreanu, II, n. 289, 29 septembrie 1900; Lăudăroșii, II, nr. 289, 29 septembrie 1900; Ce-i și cu invidioșii,, II, nr. 290, 30 septembrie 1900; Respectarea autorității, II, nr. 293, 3 octombrie 1900; Apucături orientale, II, nr. 295, 5 octombrie 1900; Imberbii, II, nr. 296, 6 octombrie 1900; Mici politețe, II, nr. 298, 8 octombrie 1900; Bucureștiul artistic, I, nr. 3, 15 februarie 1901; Artele în România, I, nr. 3, 15 februarie 1901; Bucureștiul artistic, I, nr. 4, martie 1901; Alexandru Lahovary, semnat P. Ștefan, III, nr. 4, 15 martie 1901; Magia primăverii, I, nr. 6, mai 1901; Evoluția căsătoriei, studiu sociologic de d. I. Puppa, semnat Șt., I, nr. 10, septembrie 1901; Aci grozavul întuneric, I, nr. 11, 12, octombrie-noiembrie 1901; Arta națională (I, II, III, IV), I, nr. 4, 5, 7-8, 10, 1901, pp. 59-60, 68-69, 101-102, 123-12; Poemă, II, nr. 1, decembrie 1901;
Literatorul: Noul corent literar, XX, n. 1, 20 februarie 1899; Amurg parfumat, XX, nr. 1, 20 februarie 1899; Hymn profan, XX, nr. 2, 5 martie 1899; Curtezana, XX, nr. 3, 20 martie 1899; Serenada, XX, nr. 4, 5 aprilie 1899; Necunoscuta, XX, nr. 6, 10 mai 1899; Sonet, XX, nr. 7, 10 iunie 1899.Noua revistă română: Estetismul lui Ruskin, semnat Ștefan Petică, I, nr. 3, 1 februarie 1900, pp. 42-45; Estetismul lui Ruskin, semnat Ștefan Petică, I, nr. 3, suplimentul II din 1 februarie 1900, p. 44.
România ilustrată, Anul II, 190; Metoda în istoria filozofiei, II, nr. 1, decembrie 1901;
Depeșa: Înainte de reprezentație, I, nr. 1, 10 ianuarie 1901; Zăpadă și noroiu, I, nr. 2, 11 ianuarie 1901; Vânzătorii de ziare, I, nr. 3, 12 ianuarie 1901; Ultima scriere a lui Tolstoi, semnat Șt. P., I, nr. 3, 12 ianuarie 1901; Prietenul meu Flueră Vânt, I, nr. 8, 17 ianuarie 1901; Chr. Suliotti, I, nr. 9, 18 ianuarie 1901; Balurile mascate, I, nr. 14, 23 ianuarie 1901; Iubita studentului, I, nr. 15, 24 ianuarie 1901; În plină criză, I, nr. 21, 30 ianuarie 1901; Bucureștiul care se duce, I, nr. 22, 31 ianuarie 1901; Cum petrecem, I, nr. 24, 2 februarie 1901; Ultimele focuri, II, nr. 32, 10 februarie 1901; Telefonul salvator, I, nr. 34, 12 februarie 1901; Magdalenele tragice, II, nr. 37, 15 februarie 1901; Tintoreanu, fără semnătură, I, nr. 43, 21 februarie 1901; Ioan Nenițescu, I, nr. 48, 26 februarie 1901; Plăcerea de a ucide, I, nr. 51, 1 martie 1901; O indiscrețiune a d-lui Iorga,, III, nr. 47 (622), 1 martie 1902;
Dorobanțul: Dușmăniile liberale, semnat St. Petică, II, 27, 1902; Sfârșitul carierei d-lui Sturza, semnat St. Petică, I, nr. 9, 28 februarie 1902; Versuri noi, semnat St. Petică, I, nr. 11, 2 martie 1902;
Economia națională: Morfologia socială, XXVI, nr. 8, 9, 10, august, septembrie, octombrie 1902, pp. 373-381, 438-446, 503-510; Sociologia veche și sociologia nouă, I, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 5, mai 1903; Sociologia veche și sociologia nouă, II, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 6, iunie 1903; Sociologia veche și sociologia nouă, III, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 7, iulie 1903;
Românul: Serenade demonice, I, II, 47, nr. 142 (33), 20 noiembrie 1903; Serenade demonice, III, IV, V, VI, 47, nr. 146 (37), 18 decembrie 1903;
Pagini alese: Critica și publicul Petică, II, n. 18 (21), 16 februarie 1903;
Sămănătorul: Frații, dramă (fragment), II, nr. 34, 24 august 1903;
Făt –Frumos: Asupra literaturii în România Petică, I, nr. 5, 15 mai 1904 (cu modificări în text și în concluzii făcute din partea redacției);

Traduceri

Ivan Turgheniev, trad. poemului în proză Ce fragezi, în „Propășirea”, 1895.
Petőfi Sándor: Întâiul rol, Glasul amintirei, Viersuri iubitei; Heinrich Heine: poeme: Tragedie, Dedicație, Diana, Dorință, La răspinteni, În vale la Salamanca, Angelicăi, Seara-n codru, La malul mărei; Friedrich Martin von Bodenstedt: Orientale; Mihail Lermontov: Cântec; Adam Mickiewicz: La Niemen; Thomas Moore: Harfa din Tara (în volumul Scrieri, I, ed. îngrijită de Eufrosina Molcuț, București, 1970).

Traduceri din opera sa

Adriana Mitescu (ed.), I, Il terrore del tempo - antologia della poesia romena, traduzione e introduzione di Adriana Mitescu, Urbino, Pubblicazioni dell’Università di Urbino, Scienze Umane, Serie di linguistica letteratura arte – VI, 1984: contiene una selezione di Ballate popolari e testi di Dosoftei, M. Costin, D. Cantemir, M. Eminescu, G. Coșbuc, D. Zamfirescu, Șt. Petică, G. Bacovia, T. Arghezi, V. Voiculescu, I. Vinea, L. Blaga, I. Barbu, Al. Philippide, G. Călinescu, Vl. Streinu, Dr. Vrânceanu, Z. Stancu, M. Beniuc, E. Jebeleanu, G. Bogza, N. Stănescu, N. Cassian, G. Dumitrescu, M. Sorescu, A. Blandiana, I. Mălăncioiu, Gh. Pituț, I. Alexandru, Șt. Aug. Doinaș.
Nicoleta Presură Călina, Poeme în proză/poemi in prosa, ediție bilingvă, Editura AIUS, Craiova, 2009
Valentina RĂDULESCU, Monica IOVĂNESCU, Sorin CAZACU, Roberto MERLO, Nicoleta PRESURĂ CĂLINA, Bogdana CÎRTILĂ, Rose STEIN, Roxana ILIE, Emilia ȘTEFAN, Oana DUȚĂ, Feliciano SUÁREZ, Poeme în proză – ediție poliglotă (franceză, engleză, italiană, germană, spaniolă), Editura AIUS, Craiova, 2014.

Note

1 2 Bibliothèque nationale de France. „Ştefan Petică” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912.
↑ (PDF) http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/romlit/1977/01/romania_literara_1977_01_1.pdf. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
1 2 George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941, p. 606
↑ Nicolae Davidescu, „Prefață”, în Ștefan Petică, Opere, București, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1938, p. 5
↑ Oameni în memoria Galațiului: Aniversări 2009. Galați: Axis Libri. p. 397.
↑ Epoca, 26 septembrie 1897, Seria II, Anul III, nr. 570, p. 3.
↑ Nicoleta Presură-Călina, „În căutarea conturării personalității lui Ștefan Petică la Biblioteca Academiei Române”, în Revista Bibliotecii Academiei Române, an. 1, nr. 1, ian.-iun. 2017, p. 108.
↑ Nicolae Davidescu, „Ștefan Petică”, în Universul literar, București, 4 iunie 1938, pp. 5-6.
↑ Ilarie Chendi. „Ștefan Petică”, în Freamătul, Bârlad, II, nr. 1-3, 1912, p. 50, apud Ștefan Petică, Scrieri, Ed. Minerva, București, p. 197.
↑ Constantin, Călin. „Cronologie - Bacovia”, în Vitraliu, XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 25

Bibliografie

Freamătul, nr. 1-3, ian. – mart. 1912 (închinat memoriei lui Ștefan Petică).
„Ștefan Petică”, în Românul, 25 octombrie 1904.
„Comemorarea lui Ștefan Petică”, în Mișcarea literară, I, nr. 1, 15 nov. 1924, p. 1.
„Note răslețe de sociologie și filozofie (Amănunte necunoscute din viața și opera poetului Ștefan Petică”), în Ateneul cultural, I, nr. 9, nov. 1925, p. 141.
„Ideologia literară a lui Ștefan Petică”, în Ethos, Iași, nr. 1, 1944, pp. 31-37.
„Un sonet inedit al lui Ștefan Petică”, în Cronica, II, nr. 21, 27 mai 1967.
Scriitori și artiști contimporani (cu portrete și ilustrațiuni), Ștefan Petică, Iuliu Cezar Săvescu, Atelierele Socec & comp., București, 1912.
„Un caiet de versuri inedite ale lui Ștefan Petică”, în Analele Moldovei, II, nr. 3-4, iunie– decembrie 1943.
Câțiva scriitori: Octavian Goga, Ștefan Petică, Iuliu C. Săvescu, Maurice Maeterlinck, Colecția Sămănătorul, Editura Librariei Diecezane, Arad, 1925.
Nicoleta Albu, „Casa Memorială Ștefan Petică”. Interviu cu Gheorghe Frățilă, în Vatra veche, Anul VI, nr. 1 (61), 2014, p. 54-55.
Ștefan Andronache, „Un crucificat pe altarul poeziei (90 de ani de la moartea lui Ștefan Petică)”, în Observator, nr. 104, 20-26 oct. 1994, p. 3.
Ștefan Andronache, „O aniversare așteptată: Ștefan Petică”, în Bârladul, anul II, nr 2 (5), serie nouă, 16-31 ianuarie 1997, p. 5.
Ștefan Andronache, Ștefan Petică: Biobibliografie, Tecuci, Biblioteca Municipală „Ștefan Petică”, 1997.
Ștefan Andronache, „Ștefan Petică. Tecuciul depărtat”, în Amintiri dintr-un oraș moldovenesc, Editura pentru literatură și artă Geneze, Galați, 2001, pp. 67-74.
Mircea Anghelescu, „Note la proza primilor simboliști români”, în Iașiul literar, 17, nr. 7, iul 1966, pp. 59-63.

Mircea Anghelescu, „Note la proza primilor simboliști români” (Petică, Săvescu, Anghel), în Scriitori și curente, Ed. Eminescu, București, 1982.
Nae Antonescu, „Evocări, Ștefan Petică”, în Ateneu, III, nr. 1, ianuarie 1966, p. 13.
G. Mihai Babeș, „Ștefan Petică, omul. Valoarea operei poetice”, în Rod nou, I, nr. 4, aprilie 1934.
Al. Bădăuță, „Rânduri pentru o comemorare de sfert de veac”, în Viața literară, IV, nr. 115, 26 octombrie 1929.
Ion Bălu, Marin Iancu, Simbolismul românesc, Erc Press, 2005
Lavinia Daniela Beică, Monografia simboliștilor români (Bacovia George 1881-1957, Macedonski Alexandru 1854-1920, Petică Ștefan 1891-1904, Minulescu Ion 1881-1944), Craiova, 2010.
Doctor Binder, „Ștefan Petică – Mici contribuțiuni la biografia lui”, în Adevărul, XXXII, nr. 12896, 10 octombrie 1924, p.1.
Ana Blandiana, „Numele lui Petică”, în Amfiteatru, 4, nr. 4, apr. 1970, p. 3
Ana Blandiana, „Un lujer străveziu”, în România literară, An 17, nr. 48, 29 noiembrie 1984, p. 23.
Mirel Blumer, „Ștefan Petică – un glas din mulțime”, în Viața nouă, nr. 7438, 10 nov. 1968, p. 3
G. I., Bogdan-Duică, „Ștefan Petică, Moartea viselor (zece sonete)”, în Aurora, IV, nr. 942, 25 decembrie 1924, pp. 1-2.
Iulian Boldea, De la Modernism la Postmodernism, cap. Ștefan Petică, Colecția STUDII, Editura Universității „Petru Maior”, Târgu-Mureș, 2011, pp.16-19.
Iulian Boldea, Teme și variațiuni, cap. „Un simbolist aproape uitat: Ștefan Petică”, Colecția Istorie & Teorie & Critică Literară, Editura EuroPress Group, București 2012, pp. 49-53.
Lidia Bote, Simbolismul românesc, E.P.L., București, 1966, p. 31, 39, 43-44, 46, 49, 56, 58, 59, 61, 63, 68, 72, 86-88, 200, 203, 209, 211, 234, 237, 247, 248, 250, 258, 262, 270, 271, 276-277, 280, 298, 303, 309, 310, 315, 327, 329, 334-335, 341, 359-360, 363, 367, 368, 371, 375, 383, 385, 397-398, 428, 431, 432, 436, 439, 459, 466, 469, 475.
Lidia Bote, Antologia poeziei simboliste românești, Editura Pentru Literatură, București, 1968.
Lidia Bote, Antologia poeziei simboliste românești, Editura Minerva, București, 1972
Octav Botez, „Ideologia literară a lui Ștefan Petică”, în Ethos, I, nr. 1, 1944, pp. 31-37.
Savin Bratu, „Lupta de idei în critica noastră literară” (1900-1916), în Viața românească, 15, nr. 6-7, iun. – iul. 1963, pp. 202-203.
Marin Bucur, „Literatorul. Tribună a simbolismului”, în Marin Bucur. Reviste literare românești din secolul al XIX-lea, Ed. Minerva, București, 1968, pp. 374-375.
Ștefan Buțurcă, „Expoziția Creion și mină”, în Viața Nouă, Galați, 26 mai 1978, pp. 5-6.
Caion, „Un mort: Șt. Petică”, în Românul literar, tom. III, nr. 38, 16 octombrie 1905, pp. 514-515.
Caion, Câțiva morți, în Românul literar, tom. VI, nr. 29, 2 decembrie 1907, pp. 421-423.
Caion, „Ștefan Petică”, în Românul, revistă politică și literară, tom. IX, nr.1, 1 - 16 decembrie 1911, p. 38-40.
D. Caracostea, „Poezia română de azi”, în Conferințele Vieței nouă, Seria întâi, 1909, București, Ed. Vieței Nouă, 1910, pp. 122-125.
D. Caracostea, Semnificația lui Titu Maiorescu, București, Institutul de istorie literară și folclor, 1940, p.20.
D. Caracostea, Scrieri alese, Editura Minerva, București, 1988
Mihai Cazacu, „Ștefan Petică, teoretician literar”, în Analele Universității din Timișoara, Seria Științe Filologice, V, 1967, pp.103-115.
Gh. Cardaș, Poezia românească dela origine până în zilele noastre. Antologie și studiu (vol. 2), Institutul de Arte Grafice „Tiparul Universitar”, București, 1937, pp. 523-526
Liviu Călin, „Un trubadur. (Ștefan Petică)”, în Săptămâna, nr. 173, 29 mart. 1974, p. 5, în Liviu Călin, Recitind clasicii, Ed. Minerva, 1975, pp. 87-90.
Constantin Călin, Cronologie - Bacovia, în „Vitraliu”, XV, nr. 5-6, 25 spetembrie 2006, p. 25.
Constantin Călin, Jurnal despre Bacovia (4), în „Ateneu”, revistă de cultură, Bacău, Anul 48 (serie nouă), nr. 3 (499), martie 2011, p. 15.
Nicoleta Presură Călina, Sulle tracce delle letture italiane del poeta romeno Ștefan Petică, in „Quaderni di Studi italiani e romeni/Caiete de studii italiene și române”, nr. 5/2010, Edizioni dell’Orso, Alessandria, 2010, pp. 23-32.
Nicoleta Presură Călina, Național vs. universal – o tentativă aporetică în teatrul lui Ștefan Petică, în „Arhivele Olteniei”, nr. 25, Editura Academiei Române, București, 2011, pp. 251-258.
Nicoleta Presură Călina (îngrijit de), Ștefan Petică – la 110 ani după. Volum omagial, Editura AIUS, Craiova, 2014
George Călinescu, Ștefan Petică, în „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, Editura Fundației pentru Literatură și Artă, București, 1941, pp. 600-608.
George Călinescu, Călătorie de studii (V), în „Contemporanul”, nr. 27 (613), 11 iulie 1958, p.1 și 7.
George Călinescu, Cronicile optimistului, Călătorie de studii (V), Editura Pentru Literatură, București, 1964, pp. 263-264.
George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Fundației pentru literatură și artă, București, Editura Minerva, 1941, pp. 606-608.
Matei Călinescu, Despre poezia lui Ștefan Petică, în „Luceafărul”, VI, nr. 16 (127), 3 august 1963, p. 4.
Matei Călinescu, Ștefan Petică sau poezia muzicii, în „Aspecte literare”, București, Editura pentru literatură, 1965, pp. 24-42.
Matei Călinescu, Ștefan Petică și tradiția poetică modernă, în „Cronica”, 1970, nr. 52, p. 8.
C. Căzănișteanu și I. Maurina, Ștefan Petică (1877-1904), în „Analele de Istorie”, 15, nr. 6, 1969, pp. 137-143.
Ilarie Chendi, Ștefan Petică, în „Voința Națională”, XXI, nr. 5859, 29 octombrie 1904, p.1.
Ilarie Chendi, Fragmente – Informațiuni literare – (Moartea lui Ștefan Petică), Institutul de Arte grafice și Editură Minerva, 1905, pp. 89-94.
Ilarie Chendi, Doi dispăruți, în „Calendarul literar și artistic”, Socec, 1909, p. 272.
Ilarie Chendi, Ștefan Petică, în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, 1912 (reproducere a articolului publicat în Voința națională, 1904).
Ilarie Chendi, Moartea lui Ștefan Petică, în Pagini de critică, Editura pentru Literatură, București, 1969, pp. 209-212.
Ilarie Chendi, documentarul La moartea lui Ștefan Petică, în „Bucovina”Cernăuți, apud. Ion N. Oprea, Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004, Editura Edict, Iași, 2004.
Ioan C. Chițimia / Alexandru Dima / Mircea Anghelescu, în Dicționar cronologic. Literatura română, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979.
Mihai Cimpoi, „Ștefan Petică și revoluționarismul simbolist”, în Metaliteratură, Revistă științifică trimestrială a Institutului de Filologie al A.Ș.M. și a Facultății de Filologie a U.P.S. „Ion Creangă”, Anul VIII, nr. 5-6 (19), 2008 (serie nouă), pp. 8-11.
Șerban Cioculescu, „Ștefan Petică, poet neadaptat al Bucureștilor”, în România literară, III, nr. 31, 30 iulie 1970, p. 5.
Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu, Istoria literaturii române moderne, E.D.P., 1971, pp. 346-350.
Șerban Cioculescu, Ștefan Petică – 100, în „România literară”, An 10, nr. 3/20 ianuarie 1977, p. 7.
Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu, primii poeți moderni: Nevroticii, în Istoria literaturii române moderne, Editura Eminescu, București, 1985, pp. 341-342.
Constantin Ciopraga: Literatura română între 1900 și 1918, Editura Junimea, Iași, 1970, pp. 362-371.
Constantin Ciopraga: Un fantast: Ștefan Petică, în „Iașul literar”, 21, nr. 2, febr. 1970, pp. 45-49.
Constantin Ciopraga, Despre fenomenul Bacovia, în „Vitraliu”, XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, pp. 5-6.
Al. Ciorănescu, Teatrul românesc în versuri și izvoarele lui, Ed. Casa Școalelor, București, 1953, p. 170.
Pompiliu Constantinescu, Ștefan Petică, Opere, Editura Fundației pentru literatură și artă (Scriitori români uitați), în „Vremea”, XI, nr. 554, 11 septembrie 1938, p. 4; nr. 555, 18 septembrie 1938; p. 8, nr. 556, 26 septembrie 1938, p. 8.
Emilian Constantinescu, Precursorii anarhismului liric autohton: Ștefan Petică, în „Studii literare”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, pp. 271-272.
P. Crainic (C. Graur), Ștefan Petică, I, II, II, IV, V, în „Avântul”, Galați, I, nr. 37, 38, 40, 42, 43, din 7, 14, 28 noiembrie și 12, 19 decembrie 1904, p.1 (partea a II-a,pp. 1-2).
P. Crăescu, Șt. Petică, în „Freamătul”, Bîrlad, II, nr. 1-3, ianuarie-martie 1912, pp. 69-71.
Stănuța Crețu (coord.), Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, Editura Academiei Române, 1979, pp. 169-172.
Nicolae Davidescu, Siluetă, Aspecte și direcții literare, în „Viața Românească”, București, 1921, pp. 5-8.
Nicolae Davidescu, Ștefan Petică, Cronica literară (Fapte și comentarii), în „Flacăra”, VII, nr. 34, 25 august 1922, pp. 542-544.
N. Davidescu, Aspecte și direcții literare, II, în „Cultura națională”, 1924, pp. 96-105.
Nicolae Davidescu, În marginea unui mormânt - Ștefan Petică, în „Cuvântul liber”, I, seria II, nr. 33, 6 septembrie 1924, pp. 11-12.
Nicolae Davidescu, Ștefan Petică, în „Adevărul Literar și artistic”, V, nr. 198, 21 septembrie 1924, pp. 6-7.
Nicolae Davidescu, Estetica poeziei simboliste, în „Viața românească”, vol. LXV, An. XVIII, 1926, nr. 1, p. 38-58
Nicolae Davidescu, Poetul (din prefața la Poeme), (p. intitulată În memoria lui Șt. Petică), în „Adevărul literar și artistic”, IX, seria II, nr. 464, 27 octombrie 1929, p. 5.
Nicolae Davidescu, Prefață la vol. Ștefan Petică – Opere, Fundația pentru literatură și artă, 1938.
Nicolae Davidescu, Ștefan Petică, în „Universul literar”, București, 4 iunie 1938, pp. 5-6.
Nicolae Davidescu, Aspecte și direcții literare, Editura AIUS, Craiova, 2002.
C. Demetrescu, Un nume fatal, în „Freamătul”, Bîrlad, II, nr. 1-3, ianuarie-martie 1912, pp. 21-25.
Ovid. Densușianu, Șt. Petică,Cântecul toamnei, serenade demonice, in „Viața nouă”, V, nr. 16, 1 octombrie 1909, p. 331.
Ovid. Densușianu, Marginalia, în „Viața nouă”, VII, nr. 19, 15 noiembrie 1911, p. 372.
Constantin Doboș, O epocă nouă, în „Freamătul”, II, nr. 4-5, aprilie-mai 1912, pp. 98-100.
Constantin Doboș, Ștefan Petică, în „Cele trei Crișuri”, V, nr. 7, iulie 1924, pp. 104-107.
I. Dongorozi, Pamfil Șeicaru, Foi veștede, în „Freamătul”, 2, nr. 1-3, ian.-mart. 1912, pp. 62-67.
I. Dongorozi: În legătură cu Ștefan Petică, în „Cele trei Crișuri”, V, nr. 8, august 1924, p. 123.
Valeria Dragomir, Ștefan Petică (Epiloguri), în „Românul”, XLVIII, nr. 38, st. n. 7 noiembrie 1904, st. v. 25 octombrie 1904, p. 271.
Mihail Dragomirescu, De la misticism la raționalism, Tipografiile române unite, București, 1925, p. 393.
Gabriel Drăgan, Note biografice, în „Universul literar”, XLV, nr. 33, 11 august 1929, p. 515
Gabriel Drăgan, Un prinț al poeziei: Ștefan Petică – Douăzeci și cinci de ani de la moartea lui, în „Universul literar”, Anul XLV, nr. 33, 11 august 1929, pp. 514-515.
Gabriel Drăgan, Ștefan Petică, Viața și opera lui, în „Reacțiunea literară”, I, nr.1, 16 iulie 1933, p.4.
Dionisie Duma, Ștefan Petică – „Fecioara în alb”, în „Bârladul”, anul II, nr. 2 (5), serie nouă, 16-31 ianuarie 1997, p. 3.
Dionisie Duma, Concepția estetică a lui Ștefan Petică, în „Orizonturi”, Galați, pp. 207-210.
Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ștefan Petică și prerafaelismul englez, în „Limbă și literatură”, X, București, Societatea de științe istorice și filologice din R. S. R., 1965, pp. 211-215.
Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Iosif Sava, Ștefan Petică și rezonanțele impresionismului lui Debussy, în Muzica și literatura, Cartea Românească, București, 1987, pp. 128-147.
Constantin Fîntîneru, Ștefan Petică, Opere, Ediție îngrijită de N. Davidescu, București, Fundația pentru literatură și artă (recenzie), în „Universul literar”, XLVII, nr. 28, 27 august 1938, p. 2.
Gheorghe Frătiță, Centenar Ștefan Petică. Mai multe portrete, același poet, în „Dunărea de Jos”, Serie Noua, nr. 26 / aprilie 2004, Galați, pp.12-14.
Gheorghe Frătiță, Un poet aproape uitat, în „Dunărea de Jos”, 25 martie 2004, Galați, pp. 3-4.
Vasile Ghica, Ștefan Petică – 125 ani de la naștere, în „Viața Liberă”, nr. 3706/30 ian. 2002, Galați, pp.6-7.
Mircea Ghițulescu, Istoria literaturii dramatice române contemporane (1900-2000) – cap. Ștefan Petică la început de secol, Editura Albatros, 2000, pp. 159-160.
E. (Gârleanu, Emil), Însemnări, în „Făt-Frumos”, I, Bârlad, nr. 15, 15 noiembrie 1904, semnat E., pp. 239-240.
D. Gorgos, Un poet uitat, reprodus din „Evenimentul”, în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, ianuarie—martie 1912, p. 61.
Constantin Graur, Cîțiva inși, Biblioteca Dimineața, ed. Adevărul, nr. 137, București, p.37-48 (Ștefan Petică: o reluare, cu anumite modificări, a articolului despre Șt. Petică publicat în „Avântul”, 1904, sub pseudonimul P. Crainic, f. A., 1932.
Virgil Guruianu, Despre Ștefan Petică, în „Dunărea de Jos”, revista lunară a Centrului Cultural Dunărea de Jos din Galați, nr. 100, iunie 2010, pp. 54-56.
G. Ibrăileanu, Scriitori români și străini, Iași, Ed. Viața românească, 1926, pp.39-44.
Adriana Iliescu, Literatorul. Studiu monografic, E.P.L., 1968, p. 27, 163-164, 234-235, 239, 241, 250, 274, 292.
G. Ionescu-Sion, Doi morți: Ștefan Petică și D. Neculuță, în „Revista poporului”, nr. 2-3, 1905.
Mircea Ionescu, Omagiu poetului Ștefan Petică, în „Viața Nouă”, 20 august 1970, Galați, pp. 9-10.
Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești contemporane II. În căutarea fondului (1890-1934), București, Ed. Adevărul, 1934, pp. 138-139, 140-141.
Eliza Ispășoiu, Ștefan Petică: Două scrisori necunoscute, în „Gazeta literară”, XIII, nr. 20 (706), 19 mai 1926, p. 7.
D. Karnabatt, Ștefan Petică (Cronica literară), în „Flacăra”, I, nr. 5, 19 noiembrie 1912.
D. Karnabatt, Ștefan Petică, în „Freamătul”, Bârlad, nr. 1-3, ianuarie – martie 1912, pp. 35-38.
D. Karnabatt, Discipolii maestrului, în „Renașterea română”, III, nr. 625, 23 martie 1921, pp. 1-2.
D. Karnabatt, Boema de altădată, Ștefan Petică, Tip. Vremea, București, 1944, p. 90, 109, pp.111-132.
Barbu Lăzăreanu, Notele zilnice ale lui Ștefan Petică, în „Adevărul literar și artistic”, IX, seria II, nr. 464, 27 octombrie 1929, p.6.
Barbu Lăzăreanu, Tristul poet, Ștefan Petică, în „Vremea”, V, nr. 243, 26 iunie 1932, p. 7.
E. Lovinescu, Aqua forte, Ed. Contemporanul, 1940, p. 132
E. Lovinescu, T. Maiorescu și posteritatea lui critică, Casa Școalelor, 1943, p. 293, 294, 295, 297.
E. Lovinescu, Scrieri, I, Editura pentru literatură, 1969.
Liviu Macedonescu, Amintiri despre Șt. Petică, 4 august 1965.
Al. Macedonski, Fecioara în alb, în „Carmen”, II, nr. 4, 10 noiembrie 1902, p. 15.
Nicolae Manolescu, Simbolism: Ștefan Petică, în Despre poezie, Cartea Românească, București, 1987, pp. 174-180.
Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. Cinci secole de literatură, Editura Paralela 45, Pitești, 2008, pp. 174-180.
Adrian Marino, Viața lui Alexandru Macedonski, E.P.L., 1966, p.45, 342, 344, 346, 351, 385.
Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, E.P.L., 1967, p.79, 103, 405, 412, 424, 592, 674, 718.
A. Mândru, Ștefan Petică, în „Freamătul”, Bârlad, nr. 1-3, ianuarie – martie 1912, pp. 32-33.
Roberto Merlo, Un secolo frammentario: breve storia delle traduzioni di poesia romena in italiano nel Novecento, Philologica Jassyensia, An I, Nr. 1-2, 2005, pp. 197-246.
Dumitru Micu, Începuturile simbolismului românesc, în „Viața românească”, XVI, nr. 67, iunie-iulie 1963, pp.150-153.
Dumitru Micu, Istoria literaturii române, vol. I, (1900-1918), (Ștefan Petică), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1964, pp. 182-184.
Dumitru Micu, Literatura română la începutul secolului XX, E.P.L., 1964, pp. 248-254.
Dumitru Micu, Început de secol, Editura Minerva, 1970, pp. 392-401.
Dumitru Micu, Modernismul românesc, vol. I, Editura Minerva,1984.
Dumitru Micu, Ștefan Petică, pionierul, în „Tribuna”, XIV, nr. 31 (705), 30 iulie 1970, p. 14.
Ștefan Micu, Ștefan Petică, omul și poetul, în „Românul”, 48, nr. 39, 14 nov 1904, p. 279.
Mihail S., Ștefan Petică. Manuscrise dramatice, în „Literatorul”, 7 mai 1993, no. 18, p. 10.
N. O. Mihăescu, O constelație de poeți lirici, în „Cele trei Crișuri”, 17, nr. 1-2, ian-febr. 1936, p. 9.
Ioan Mihuț,în vol. „Simbolism, modernism, avangardism. Îndrumări metodice”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976, pp. 25-26.
Șt. Milcu, Ștefan Petică, omul și poetul, în „Românul”, XLVIII, nr. 39, st. n. 14 noiembrie 1904, p.279.
Margareta Miller-Vergy, Amintiri literare: Ștefan Petică, în „Articole vorbite”, București, 1974, p. 224-232.
Claudia Millian, Despre Ion Minulescu, E.P.L., 1968, p. 56, 100. MINCU 2003: Marin Mincu, Poezia romînă în secol XX, Editura „Pontica”, Constanța, 2003.
Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea, Editura „Pontica”, Constanța, 2008.
Victor Mitocaru, Cântarea care n-a fost spusă. Grigore Tăbăcaru despre Ștefan Petică, în „Ateneu”, v.30/1993, mart., nr. 3, p. 5.
A. Mîndru, Ștefan Petică, în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, pp. 32-33.
A. Mîndru, Ștefan Petică, (reproducerea articolului din „Freamătul”), în „Țara de Jos”, I, nr. 11-12, 15 decembrie 1924, pp. 217-218.
Molcuț, Eufrosina, Studiu introductiv la Scrieri, Editura Minerva, București, Seria Scriitori români, VII-LXXXII, 1970.
Molcuț, Eufrosina, Ștefan Petică, Scrieri, I, II, ed. îngrijită, studiu introductiv, note și variante de Eufrosina Molcuț, seria Scriitori români, Editura Minerva, București, 1974.
Zina Molcuț, Ștefan Petică și vremea sa, București, Ed. Cartea Românească, 1980.
Zina Molcuț, Simbolismul european, I-II, introducerea editorului, Editura Albatros, București, 1983.
Emil Motovelea, Ștefan Petică, în „Dunărea”, august 1977, Galați, pp. 2-5.
Ionel Necula, Ștefan Petică. Evadarea în iluzie, Editura Rafet, Rm. Sărat, 2014
Ion Negoițescu, De la simbolism la expresionism: Ștefan Petică, în: Ion Negoițescu. Istoria literaturii române, Vol. I: (1800-1945), București, Minerva, 1991, pp. 162-165.
Ion Negoițescu, Istoria literaturii române. Vol. 1 (1800-1945), Editura Minerva, București, p. 77, 131, 145, 154, 160, 165, 167, 168.
Ion Negoițescu, De la Dosoftei la Ștefan Aug. Doinaș, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1997.
G. C. Nicolescu, Sămănătorismul, în „Viața românească”, XII, nr. 11, 1959, p. 111.
G. C. Nicolescu, Discuții în jurul simbolismului, în Studii de literatură universală, vol. II, Ed. Științifică, București, 1960, p. 363.
Aurică Gheorghe, Poezie simbolistă românească, Editura Lucman, București, 2010.
Eugen Onu, Dramaturgia română între 1900-1944. Sensuri ale evoluției, Editura Imago, Sibiu, 1999, p. 6,86,106,107,109,112,119,147-149,171,222.
Ion N. Oprea, Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004, Editura Edict, Iași, 2004.
Z. Ornea, Sămănătorismul, Editura Tineretului, București, 1970, p. 42, 212, 218.
P. T. (Pamfile, Tudor), Notiță, în „Florile dalbe”, Bârlad, I, nr. 2, 15 ianuarie 1919, p. 32.
Sașa Pană, Sadismul adevărului, Editura Unu, București, 1936 (Ștefan Petică), p. 261-267), Conferință rostită la postul de radio București, la 19 octombrie 1934.
Dimitrie Păcurariu, Dicționar de literatură română, București, Editura Univers, 1979.
Perpessicius, Cavalerul negru, în „Mișcarea literară”, I, nr. 1, 15 noiembrie 1924, p.1.
Perpessicius, Șt. Petică, Poeme: Fecioara în alb, Când vioarele tăcură, Cântecul toamnei, Serenade demonice, (Biblioteca Dimineața), 1925. (mențiuni și medalii critice), în „Mișcarea literară”, 1925, II, nr. 16, 28 februarie 1925, p. III.
Perpessicius, Mențiuni critice, I, București, Casa Școalelor, 1928, pp. 140-141.
Perpessicius, Ștefan Petică în lumina noilor manuscrise. Mențiuni de istoriografie literară și folclor, ESPLA, 1957, pp.134-148.
Perpessicius, Ștefan Petică: Cavalerul negru, în „Opere”, II, București, Ed. pentru Literatură, 1967, pp. 78-80.
Marian Petcu, Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică, Editura Polirom, Iași, 2012
I. Petrovici, Fulgurații filosofice și literare, Editura Biblioteca pentru toți, nr. 1543-1546, Ateliere grafice, Socec & Co., pp. 309-310.
Cornelia Pillat, Voluptatea lecturii, în „România literară”, nr. 35, 1999
Alexandru Piru, Istoria literaturii române de la început pînă azi, (Cap. „Simboliștii. Ștefan Petică”), Editura Univers, București, 1981.
Alexandru Piru, Istoria literaturii române, în Grai și suflet – Cultura Națională, 1994, pp. 168-169.
Ion Pop, G. Antonescu, L. Baconsky, I. Bot, Șt. Borbély, C. Braga, Dicționar analitic de opere literare românești, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007.
Ion Pop, Poetul, de la geniu, la „clovnul farsor”, în „Caietele de la Putna”, 5, V – 2012, Fundația „Credință și Creație Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2012 p. 36.
Ion Popescu-Puțuri și Titu Georgescu, Ștefan Petică, în „Purtători de flamuri revoluționare”, București, Editura Științifică, 1971, pp. 120-127.
M. Pricopie, Noblețea poetului Ștefan Petică, în „Adevărul literar”, 19, nr. 929, 25 sept. 1938, p. 11.
I. M. Rașcu, Amintiri și medalioane literare, E.P.L., 1967, p. 25, 26, 52, 54, 85.
Al. Robot, Ștefan Petică, în „Rampa”, XVII, nr. 4969, 8 august 1934, p. 1.
Ion Rotaru, O istorie a literaturii de la origini până în prezent, Editura Dacoromână, București, 2006.
Mihail Sadoveanu, Anii de ucenicie, Editura Cartea Românească, București, decembrie 1944, p. 185.
Aurel Sasu, Dicționarul Biografic al Literaturii Române, vol. II, Editura Paralela 45, București, 2006, pp. 335-336.
M. Scarlat, Istoria poeziei românești, II, Editura Minerva, 1984.
Doru Scărlătescu, Ștefan Petică, Scrieri, vol. I, în „Cronica”, V, nr. 35 (238), 29 august 1970, p. 8.
Doru Scărlătescu, Elegie în alb (Despre poezia lui Ștefan Petică), în „Convorbiri literare”, nr. 1, ian. 1977, p. 14.
Doru Scărlătescu, Un poet blestemat, în „Bârladul”, anul II, nr 2 (5), serie nouă, 16-31 ianuarie 1997, p.2.
G. Scrioșteanu, Vis spulberat (Adevărate), în „Universul literar”, XLV, nr. 33, 11 august 1929, p. 515.
SC (Scurtu, I.), Notițe, în „Sămănătorul”, III, nr. 44, 31 octombrie 1904, p. 704.
Van Sil (Silvan, Gh.), Fecioara în alb – Poeme - Șt. Petică, în „Pagini alese”, II, nr. 9, 15 octombrie 1902, pp. 15-16.
Eugen Simion, Scriitori români de azi. Vol. 1-4, București, Editura Cartea Românească, 1978.
Noe Smirnov, Teatrul lui Ștefan Petică, în „Revista de istorie și teorie literară”, tomul 17, nr. 1, 1968, pp. 39-58.
Noe Smirnov, Ștefan Petică, dramaturg, în „Adevărul literar și artistic”, V, 470, 1 iunie 1999, p. 7.
Alexandru Teodor Stamatiad, Doi dispăruți. Iuliu Săvescu - Ștefan Petică, cu o poezie de I. Minulescu, Editura Flacăra, 1915, pp. 32-34.
Alexandru Teodor Stamatiad, Ștefan Petică, Biografie (Figuri dispărute), în „Flacăra”, IV, nr. 16, 31 ianuarie 1915, pp. 124-125; nr. 17, 7 februarie 1915, p. 133.
Alexandru Teodor Stamatiad, Ștefan Petică – Opera – (Figuri dispărute), în Flacăra, IV, nr. 18, 14 februarie 1915, pp. 149-150.
Alexandru Teodor Stamatiad, Doi dispăruți. Iuliu Săvescu - Ștefan Petică, în „Universul literar”, XXXI, nr. 30, 26 iulie 1915, p.4.
Alexandru Teodor Stamatiad, Ștefan Petică – Notițe literare și biografice – în „Tribuna nouă”, I, nr. 107, 108, 109 și 110 din 28, 29, 30 și 31 octombrie 1924, pp. 1-2.
Alexandru Teodor Stamatiad, Ștefan Petică, în vol. „Câțiva scriitori”, Ed. Biblioteca Sămănătorul, Arad, 1925, nr. 80-81, p. 10.
Alexandru Teodor Stamatiad, Opera lui Ștefan Petică, în „Adevărul literar și artistic”, IX, seria II, nr. 464, 27 octombrie 1929, p. 6.
Despina Stanciu, Centenar Ștefan Petică, în „Pagini Aiudene”, Aiud, nr. 7/2004, anul II, serie nouă, pp. 12-13.
Constantin Stelian, Doi gemeni literari: I. C. Săvescu și Șt. Petică, în „Universul Literar”, Anul LII, nr. 32, 20 noiembrie 1943.
Corneliu Stoica, Profiluri gălățene. Ștefan Petică, în „Viața Nouă”, Galați, 25 ianuarie 1964, p. 5.
Vladimir Streinu, Ștefan Petică, în „Tribuna”, XIV, nr. 38 (712), 17 septembrie 1970, p.6.
Vladimir Streinu, Poezie și poeți români, Editura Minerva, București, 1983, pp. 184-190.
Pamfil Șeicaru, Ștefan Petică, în „Gândirea”, No. 1 (15 octombrie 1924), pp. 22-23.
Alexandru Ștefănescu, Ștefan Petică și poezia absenței, în « Luceafărul », XIII, nr. 27 (427), 4 iulie 1970, p. 2.
Grigore Tăbăcaru, Ștefan Petică, în « Neamul românesc », XIII, nr. 327 (Iași), 26 noiembrie 1918, p.2.
Grigore Tăbăcaru, Notiță (Postumele lui Șt. Petică: Între luptă și vis, poeme în proză și versuri), în « Florile dalbe », I, nr. 4, 15 februarie 1919, p. 64.
Grigore Tăbăcaru, În disprețul contimporanilor, în « Ateneul literar », Bacău, I, nr. 5, iulie 1925, pp. 1-3.
Grigore Tăbăcaru, Ștefan Petică: note biografice, amintiri, scrieri, valoarea operei poetice, caracterele poezieipeticiane. Gr. Tabacaru, Ed. I., Tecuci, Editura Librăriei Dimitrie C. Patron, 1925.
Ana-Marina Tomescu, Barbu Fundoianu, Ștefan Petică – personalități cu orgoliul singularității / Barbu Fundoianu, Ștefan Petică – Personalities with the Pride of Loneliness, in „Annales Universitatis Apulensis Series Philologica”, 7, Tom 1, Alba Iulia, 2006.
Constantin Trandafir, Ștefan Petică – un destin tragic, în „Dunărea. Supliment al ziarului Viața nouă”, Galați, decembrie 1969, p. 12.
Constantin Trandafir, Întâiul simbolist declarat și veritabil, în „Convorbiri literare”, 3,nr. 17, 15 sept. 1972, pp. 4-5.
Constantin Trandafir, Introducere în opera lui Ștefan Petică, București, Editura Minerva, 1984.
Constantin Trandafir, Ștefan Petică. Alianțe și originalitate, 22 I 1877 – 17 X 1904, în „România literară”, an 17, nr. 44, 1 nov. 1984, p. 8.
Constantin Trandafir, Iarăși despre locul lui Ștefan Petică, în „Porto-franco”, Galați, V, nr. 1, 1990, p. 22.
Constantin Trandafir, Ștefan Petică - întâiul simbolist declarat și veritabil. În: Constantin Trandafir. Recunoașterea valorii: scriitori români. București, Libra, 2002, pp. 55-67.
Constantin Trandafir,Ștefan Petică – deschizător de drumuri noi în literatura română, în „Porto-franco”, Galați, nr. 4-5-6/iulie-septembrie 2004, pp.3-4.
Titi Tudorancea, Ștefan Petică, în „The Titi Tudorancea Bulletin”, 12 februarie 2013.
George Tutoveanu, lui Ștefan Petică (poezie), în „Semănătorul”, 4, nov. 38, 18 sept. 1905, p. 685.
George Tutoveanu, Lămuriri pentru „Noua revistă română”, în „Freamătul”, II, nr. 4-5, aprilie-mai 1912, pp. 103-107.
George Tutoveanu, O lămurire, în „Freamătul”, II, 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, p.77.
George Tutoveanu, Ștefan Petică, în „Freamătul”, Bîrlad, II, nr. 1-3, ianuarie-martie 1912, pp. 3-17.
Tutoveanu, George, Ștefan Petică, notă biografică, în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, pp. 46-47.
George Tutoveanu, Ștefan Petică (reproduce parțial articolul din „Freamătul”), în „Miorița”, III, nr. 5-6, Galați, ianuarie 1925, pp. 100-104.
George Tutoveanu, Ștefan Petică (reproducere din „Freamătul”), în „Scrisul nostru”, I, nr. 5, mai 1929, pp. 1-5.
George Tutoveanu, Amintiri literare. Ștefan Petică, în „Ardealul”, cotidian independent de luptă cetățenească, vineri, 28 septembrie 1945.
Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești. Personalități, Editura Litera, București, 2011
Virgil Țigănuș, Duminică, la Ivești, a avut loc Adunarea Populară de alcătuire a Societății Culturale „Ștefan Petică”, în „Viața Nouă”, 15 iunie 1971, Galați, pp.10-11.
G. Ursu, Istoria literară a Bârladului, București, 1936, Atelierele Grafice „Peiu”, Bârlad, p. 25, 51-54.
G. Ursu, Ștefan Petică și Tecuciul – Taras-Bulba al luncilor moldovenești, în „Tecuciul literar”, Bârlad, 1943.
G. Ursu, Tecuciul literar, Bîrlad, 1943, p.69.
G. Ursu, Un caiet de versuri inedite ale lui Ștefan Petică, în „Analele Moldovei”, II, nr. 34, iunie-decembrie 1943, pp. 88-204.
G. G. Ursu, Ștefan Petică – Contribuții la reconsiderarea vieții și operei lui, în „Limbă și literatură”, vol. VI, București, 1962, pp. 311-335.
G. G. Ursu, Un sonet inedit al lui Ștefan Petică, în „Cronica”, II, nr. 21, 27 mai 1967.
Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, Editura Contemporană, 1941, pp. 248-250.
Tudor Vianu, Intelectualiști și esteți, în Arta prozatorilor români, vol. II, Editura pentru Literatură, București, 1966, pp. 75-77.
D. Vlăduț, Destinul unei cercetări despre simbolism, în „Arca. Revistă de literatură, eseu, arte vizuale, muzică”, nr. 10-11-12 (295-296-297), 2014 pp. 192-203
Rodica Zafiu, Ștefan Petică, în Poezia simbolistă românească, Humanitas, București, 1996, pp. 68-73, 179-204.
Mihai Zamfir, Proza poetică românească în secolul al XIX-lea, Editura Minerva, București, 1971.
Mihai Zamfir, Întrebarea unei vieți (aniversarea lui Ștefan Petică), în „Luceafărul”, An 20, nr. 5/29 ianuarie 1977, p. 1, 6.
Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, Editura Minerva, 1981, pp. 223-251.
Mihai Zamfir, Ștefan Petică – Suavul visător, în „România literară”, nr. 42, București, 2009, pp. 8-9.
Mihai Zamfir, Scurtă istorie: Panorama alternativă a literaturii române, Editura Polirom, 2011.
Mihai Zamfir, Scurtă istorie: Panorama alternativă a literaturii române, ediție revizuită și adăugită, Cartea Românească, 2012.
George Mihail Zamfirescu, Ștefan Petică. Cu prilejul unei triste aniversări, în « Clipa », II, nr.66, 14 septembrie 1924, p.1.
G. M. Z. (Zamfirescu, G. M.), Ștefan Petică, Poeme, în Năzuița, Craiova, IV, nr. 1-2, mai-iunie 1925, pp. 85-86.
Dan Zamfirescu, Omisiuni semnificative, în „Luceafărul”, București, 21 februarie 1979, pp. 13-14.
Constantin Dimoftache Zeletin, Ștefan Petică. 75 de ani de la moarte, în „România literară”, nr. 44, octombrie 1979, p. 5.
Constantin Dimoftache Zeletin, Reflecții asupra lui Ștefan Petică, în „Bârladul”, anul II, nr 2 (5), serie nouă, 16-31 ianuarie 1997, p. 4.
Dr. P. Zosin, O scrisoare, în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, pp. 67-69.

Legături externe

document.body.appendChild(document.createElement('script')).setAttribute('src','https://cdn.jsdelivr.net/gh/rowiki/wikiro@master/js/refscript.js');void(0)
Lumea mea: Ștefan Petică
Doi gemeni literari: I.C. Săvescu și Ștefan Petică

[wdref-40e4599507c71a12141fab5bdb18018f-1] 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Ştefan Petică” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912.

[wdref-b34bc5df2292d979f80071884d323a52-2] (PDF) http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/romlit/1977/01/romania_literara_1977_01_1.pdf. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[:0-3] 1 2 George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941, p. 606

[4] Nicolae Davidescu, „Prefață”, în Ștefan Petică, Opere, București, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1938, p. 5

[5] Oameni în memoria Galațiului: Aniversări 2009. Galați: Axis Libri. p. 397.

[6] Epoca, 26 septembrie 1897, Seria II, Anul III, nr. 570, p. 3.

[7] Nicoleta Presură-Călina, „În căutarea conturării personalității lui Ștefan Petică la Biblioteca Academiei Române”, în Revista Bibliotecii Academiei Române, an. 1, nr. 1, ian.-iun. 2017, p. 108.

[8] Nicolae Davidescu, „Ștefan Petică”, în Universul literar, București, 4 iunie 1938, pp. 5-6.

[9] Ilarie Chendi. „Ștefan Petică”, în Freamătul, Bârlad, II, nr. 1-3, 1912, p. 50, apud Ștefan Petică, Scrieri, Ed. Minerva, București, p. 197.

[10] Constantin, Călin. „Cronologie - Bacovia”, în Vitraliu, XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 25

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]