Xavier, Duce de Parma

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Prințul Xavier
Duce de Parma
Royal Coat of Arms used by the supporters of the Claimants to the Spanish Throne (adopted c.1942) Golden Fleece Variant.svg
Stema lui Javier I de Borbón-Parma
Date personale
Nume la naștere Francis Xavier Charles Maria
Născut 25 mai 1889(1889-05-25)
Camaiore, Italia
Decedat (87 de ani)
Zizers, Elveția
Înmormântat Solesmes Abbey Modificați la Wikidata
Părinți Robert I, Duce de Parma
Maria Antónia a Portugaliei Modificați la Wikidata
Frați și surori Prince Gaetano of Bourbon-Parma[*]
Henry, Duke of Parma[*]
Prințul Felix de Bourbon-Parma
Elias de Bourbon-Parma
Joseph, Duke of Parma[*]
Prințul René de Bourbon-Parma
Prince Sixtus of Bourbon-Parma[*]
Maria-Luiza de Bourbon-Parma
Maria Antonia van Bourbon-Parma[*]
Zita de Bourbon-Parma Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Madeleine de Bourbon
Copii Maria Francisca, Prințesă Lobkowicz
Carlos Hugo, Duce de Parma
Prințesa Maria Teresa
Prințesa Cecilia
Prințesa Marie des Neiges
Prințul Sixtus Henry
Cetățenie Flag of Italy.svg Italia Modificați la Wikidata
Religie creștinism Modificați la Wikidata
Ocupație militar[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară House of Bourbon-Parma[*]
Șeful Casei de Bourbon-Parma
Domnie 15 noiembrie 1974 – 7 mai 1977
Predecesor Ducele Robert
Succesor Ducele Carlos Hugo

Xavier, Duce de Parma și Piacenza, cunoscut înainte de 1974 ca Prințul Xavier de Bourbon-Parma (Francisco Javier de Borbón Parma y de Braganza; 25 mai 18897 mai 1977) a fost Șeful Casei ducale de Bourbon-Parma, pretendent la tronul Parmei și pretendent carlist la tronul Spaniei sub numele de (Francisco) Javier I.

Primii ani[modificare | modificare sursă]

Xavier a fost fiul lui Robert I, Duce de Parma și a celei de-a doua soții, Infanta Maria Antónia a Portugaliei. S-a născut la Villa Pianore, în apropiere de Viareggio în Italia. A avut 11 frați și surori, inclusiv pe împărăteasa Zita a Austriei și Prințul Felix de Bourbon-Parma (soțul Marii Ducese Charlotte de Luxemburg). Xavier a fost unchiul Anei de Bourbon-Parma, soția regelui Mihai al României.

Din prima căsătorie a tatălui, el a mai avut 12 frați și surori vitrege, inclusiv pe Maria-Luiza de Bourbon-Parma (soția viitorului țar Ferdinand I al Bulgariei) și Ducele Elias de Parma.

Xavier și-a petrecut copilăria la Villa Pianore și la Schwarzau am Steinfelde în Austria. Împreună cu fratele lui mai mare, Prințul Sixtus, a studiat la colegiul iezuit Stella Matutina din Feldkirch, Austria, apoi la Carlsburg în Germania. A mers la universitate în Paris unde a obținut diplomă în agricultură și științe politice.

În timpul Primului Război Mondial Xavier și Sixtus s-au înrolat în armata belgiană. Mai mulți frați vitregi ai lui au fost ofițeri în armata austriacă. Xavier a primit Crucea franceză de război și Crucea belgiană. I s-a acordat, de asemenea, Crucea Ordinului Leopold al II-lea.

În 1917, Xavier l-a asistat pe fratele său, Sixtus, în așa numita "Afacere Sixtus", o încercare care a eșuat de a aranja un tratat de pace între Austria și Franța.

Căsătorie și copii[modificare | modificare sursă]

La 12 noiembrie 1927 la Lignières în Franța, Xavier s-a căsătorit cu Madeleine de Bourbon. Madeleine era membră a familiei de Bourbon-Busset, o ramură a Casei de Bourbon, în general privită ca non-dinastică în Franța.

Xavier și Madeleine au avut șase copii:

  • Prințesa Maria Francisca, (89 de ani), căsătorită cu Prințul Eduard de Lobkowicz (1926–2010).
  • Carlos Hugo, Duce de Parma, 8 aprilie 193018 august 2010 (80 de ani), căsătorit cu Prințesa Irene a Țărilor de Jos.
  • Prințesa Maria Teresa, (84 de ani).
  • Prințesa Cecilia, (82 de ani).
  • Prințesa de las Nieves, (80 de ani).
  • Sixtus Henry, (77 de ani).

Căsătoria lui Xavier cu Madeleine a fost recunoscută ca fiind dinastică de pretendentul carlist la tronul Spaniei, Alfonso Carlos, Duce de San Jaime, care era căsătorit cu sora mamei lui Xavier. Totuși, fratele vitreg al lui Xavier, Elias – care era regent pentru fratele său handicapat, Ducele Enrico de Parma – nu a recunoscut căsătoria ca dinastică. Motivul a fost în parte din cauza strămoșilor Madeleinei dar de asemenea a fost influențat de diferențele politice și de familie.

În 1961, fiul lui Elias, Ducele Robert al II-lea de Parma a recunoscut căsătoria dintre Xavier și Madeleine ca dinastică.