Woke

Woke, un sinonim în limba engleză vernaculară afro-americană pentru cuvântul „awake” (în română treaz) din limba engleză standard americană, a fost folosit încă din anii 1930 sau chiar mai devreme pentru a desemna conștientizarea problemelor sociale și politice care afectează afro-americanii, în special în expresia „stay woke” (română rămâi vigilent). Începând cu anii 2010, termenul a căpătat o semnificație mai largă, referindu-se la conștientizarea inegalităților sociale, precum nedreptățile rasiale, sexismul sau negarea drepturilor persoanelor LGBT. Totodată, termenul woke a devenit asociat cu idei promovate de stânga americană legate de politici identitare și dreptate socială, precum privilegiul albilor sau despăgubirile pentru sclavie în Statele Unite.^[1]^[2]^[3]

Expresia „stay woke” a fost folosită de Lead Belly, un cântăreț afro-american de blues și folk, și mai târziu de Erykah Badu, o cântăreață de neo-soul cunoscută pentru activismul său. Termenul woke a câștigat o popularitate mai mare în anii 2010, devenind treptat asociat cu teme mai diverse, precum genul sau identitățile marginalizate. În timpul protestelor din Ferguson, din 2014, expresia a fost preluată de activiștii mișcării Black Lives Matter (BLM), care au încercat să atragă atenția asupra violenței polițienești împotriva afro-americanilor. Ulterior, după ce a devenit popular pe platforma Black Twitter, termenul a fost adoptat și de albi, care îl foloseau adesea pentru a-și arăta sprijinul pentru mișcarea BLM. Totuși, această preluare a fost criticată de unii, fiind considerată o formă de apropriere culturală. Termenul a devenit deosebit de popular printre generațiile mileniali și Z și, pe măsură ce utilizarea sa s-a extins internațional, termenul woke a fost inclus în Oxford English Dictionary în 2017.

Începând cu 2019, termenul a început să fie folosit ironic sau peiorativ, mai ales de reprezentanți ai dreptei politice și de unii centriști din țările occidentale, pentru a critica mișcările progresiste sau de stânga. A ajuns să fie asociat cu acțiuni percepute ca fiind superficiale sau ipocrite.^[4] Au apărut expresii precum „woke-washing” și „capitalism woke”, care denunță companiile ce pretind un angajament față de justiția socială doar pentru beneficii financiare, un fenomen cunoscut și ca activism performativ.

Note

^ Morgan, Marcyliena (2020). „'We Don't Play': Black Women's Linguistic Authority Across Race, Class, and Gender”. În Alim, H. Samy; Reyes, Angela; Kroskrity, Paul V. The Oxford Handbook of Language and Race. Oxford University Press. pp. 276–277. doi:10.1093/oxfordhb/9780190845995.013.13. ISBN 978-0-19-084599-5.
^ Romano, Aja (9 octombrie 2020). „A history of 'wokeness'”. Vox. Arhivat din original la 21 noiembrie 2020. Accesat în 2 martie 2023.
^ Mirzaei, Abas (8 septembrie 2019). „Where 'woke' came from and why marketers should think twice before jumping on the social activism bandwagon”. The Conversation. Arhivat din original la 20 martie 2023. Accesat în 8 aprilie 2021.
^ Sobande, Francesca; Kanai, Akane; Zeng, Natasha (2022). „The hypervisibility and discourses of 'wokeness' in digital culture”. Media, Culture & Society (în engleză). 44 (8): 1576–1587. doi:10.1177/01634437221117490. ISSN 0163-4437.

Legături externe

Definiția dicționarului Wikționar pentru woke

[Morgan_2020-1] Morgan, Marcyliena (2020). „'We Don't Play': Black Women's Linguistic Authority Across Race, Class, and Gender”. În Alim, H. Samy; Reyes, Angela; Kroskrity, Paul V. The Oxford Handbook of Language and Race. Oxford University Press. pp. 276–277. doi:10.1093/oxfordhb/9780190845995.013.13. ISBN 978-0-19-084599-5.

[Romano_2020-2] Romano, Aja (9 octombrie 2020). „A history of 'wokeness'”. Vox. Arhivat din original la 21 noiembrie 2020. Accesat în 2 martie 2023.

[Mirzaei_2019-3] Mirzaei, Abas (8 septembrie 2019). „Where 'woke' came from and why marketers should think twice before jumping on the social activism bandwagon”. The Conversation. Arhivat din original la 20 martie 2023. Accesat în 8 aprilie 2021.

[4] Sobande, Francesca; Kanai, Akane; Zeng, Natasha (2022). „The hypervisibility and discourses of 'wokeness' in digital culture”. Media, Culture & Society (în engleză). 44 (8): 1576–1587. doi:10.1177/01634437221117490. ISSN 0163-4437.

[1]

[2]

[3]

[4]