Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Richard Nixon/Arhiva 1

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Richard Nixon[modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Articol bine scris, referențiat, cu imagini și explicații. Respectă toate criteriile AC.--Sebastianpin 28 octombrie 2014 16:45 (EET)[răspunde]

  • Comentariu. Îmi mențin opinia exprimată în pagina de discuții, și anume aceea că inserarea unor informații triviale despre vizita sa puțin semnificativă în România acordă o pondere excesivă unor evenimente irelevante pentru președinția și pentru biografia lui Nixon. Există o asimetrie: este relevantă pentru România Socialistă, sau pentru Nicolae Ceaușescu, dar pentru președinția lui Nixon nu. Altfel, trebuie documentată în același detaliu atitudinea față de toate statele mici din Europa de Est sau din Asia de Est (mai ales în condițiile evenimentelor din Polonia din 1970, sau din Vietnam). —Andreidiscuţie 3 noiembrie 2014 13:59 (EET)[răspunde]

Sunt de acord cu Andrei că secțiunea dedicată României este bazată pe informații dificil de verificat, fără mare relevanță și preluate din surse de calitate îndoielnică, fapt care afectează calitatea articolului. Pe de altă parte, trebuie spus că vizita respectivă nu a fost chiar atât de lipsită de relevanță, la momentul respectiv producând destulă agitație prin cancelarii. De aceea consider benefică prezența unei secțiuni dedicate și propun mai jos, pentru a fi dezbătută, o variantă alternativă. --Macreanu Iulian (discuție) 25 noiembrie 2014 20:33 (EET)[răspunde]

«Vizita președintelui Nixon în România, din august 1969 a făcut parte din turneul mondial al președintelui american început în luna iunie în Guam, în care a făcut cunoscute principiile a ceea ce avea să fie denumită ulterior „Doctrina Nixon”.[1]
Ea a reprezentat prima vizită a unui președinte american într-o țară comunistă, fapt care a provocat reacții ostile, atât din partea Uniunii Sovietice cât și a Taiwanului, pe atunci deținând locul Chinei în Consiliul de Securitate al ONU. Astfel Moscova a trimis un avertisment clar României prin intermediul ministrului de externe Andrei Gromîko, care a precizat că „Doctrina Brejnev” era valabilă pentru toți membrii Tratatului de la Varșovia și că acesta „nu va permite niciodată să se aducă atingere securității statelor semnatare și cuceririlor socialismului din aceste țări”, accentuând explicit calitatea de membru a României. [2]
La rândul lor, naționaliștii chinezi ai lui Cian Kai-și i-au chestionat pe oficialii americani dacă „vizita președintelui Nixon în România va avea implicații pentru relațiile SUA cu China comunistă și dacă SUA doreau ca România să intermedieze îmbunătățirea contactelor lor cu Pekinul”.[3]
Vizita s-a desfășurat în perioada 2-3 august 1969, pe parcursul ei Nixon solicitându-i lui Nicolae Ceaușescu ca România să joace un rol de mediator între România și China.[4] După vizită, oficialitățile americane apreciau că la acel moment „suntem pe cale să dezvoltăm o relație specială cu România”.[5]
Faptul că Statele Unite ale Americii considerau relația cu România ca utilă din punct de vedere politic, „ca un ghimpe în coasta Uniunii Sovietice”, avea să ducă la o dezvoltare a sa pe perioada mandatelor președintelui Nixon. Astfel, Nicolae Ceaușescu a efectuat o vizită de răspuns în SUA, în octombrie 1970. A urmat acordarea de către partea americană a unei serii de favoruri economice, culminând cu acordarea „clauzei națiunii celei mai avantajoase.” Totodată, SUA a sprijinit intrarea României într-o serie de organisme internaționale cum ar fi în România a fost primită în Acordul General pentru Tarife și Comerț - G.A.T.T., în 1971, sau Fondul Monetar Internațional și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în 1972.”[6]»

- - - - - -

  1. ^ Henri Kissinger, Diplomația, Editura Bic ALL, București, 2003, p. 616
  2. ^ Memorandum de la consilierul președintelui pentru securitate națională către președintele Nixon, 10 iulie 1969, Document 65, „Foreign Relations 1969-1976”, volumul XII, p. 197, apud. Larry L. Wats, Ferește-mă Doamne de prieteni …, Editura RAO, București, 2011, ISBN 978-6068255-95-8, p. 489
  3. ^ Memorandumul discuției dintre Henri Kissinger, John H. Holdridge și ambasadorul Chow Shu-kai, 6 august 1969, Document 21, „Foreign Relations 1969-1976”, volumul XII, p. 53, apud. Larry L. Wats, Ferește-mă Doamne de prieteni …, Editura RAO, București, 2011, ISBN 978-6068255-95-8, p. 488
  4. ^ Document 20, „Foreign Relations 1969-1976”, volumul XII, p. 52, apud. Larry L. Wats, Ferește-mă Doamne de prieteni …, Editura RAO, București, 2011, ISBN 978-6068255-95-8, p. 488
  5. ^ Memorandum de la Helmut Sonnefeld, consilier NSC către consilierul pentru securitate națională, Document 117, „Foreign Relations 1969-1976”, volumul XII, p. 352, apud. Larry L. Wats, Ferește-mă Doamne de prieteni …, Editura RAO, București, 2011, ISBN 978-6068255-95-8, p. 492
  6. ^ Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Șerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria României, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 540
Sună ca ceva ce merită amintit în secțiunea despre China, pentru că pare a face parte din strategia lui de ansamblu de a exploata fisuri în blocul comunist. —Andreidiscuţie 2 decembrie 2014 13:19 (EET)[răspunde]
Discuție încheiată. Am completat secțiunea privind relația cu România. În rest este un articol care îndeplinește toate criteriile și al cărui conținut a fost dezbătut la en:wp. Articolul primește statutul de AC.— Ionutzmovie discută 21 ianuarie 2015 02:55 (EET)[răspunde]