Viridis Visconti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Viridis Visconti
Ducesӑ de Austria
Verde Visconti.jpg
Viridis Visconti (portret postum de Antoni Boys, c.1580)
Date personale
Născută1352[1] Modificați la Wikidata
Signoria Milano
Decedată (62 de ani) Modificați la Wikidata
Stična, Ivančna Gorica, Slovenia Modificați la Wikidata
Înmormântată Cistercijanski samostan Stična[*][[Cistercijanski samostan Stična (Slovenian abbey)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiBernabò Visconti[*]
Beatrice Regina della Scala[*][[Beatrice Regina della Scala (wife of Bernabò Visconti, Lord of Milan)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și surori Lucia Visconti[*][[Lucia Visconti (Italian Milan)|​]]
Agnese Visconti[*][[Agnese Visconti (daughter of Bernabò Visconti and his wife Beatrice Regina della Scala. She was consort of Mantua by her marriage to Francesco I Gonzaga)|​]]
Valentina Visconti, Queen of Cyprus[*][[Valentina Visconti, Queen of Cyprus (Cypriot Queen)|​]]
Taddea Visconti[*][[Taddea Visconti (Duchess of Bavaria)|​]]
Antonia Visconti[*][[Antonia Visconti (Countess of Wurttemberg)|​]]
Elisabeta Visconti[*]
Magdalena Visconti[*]
Caterina Visconti[*][[Caterina Visconti (Duchess of Milan (1361 – 1404), second wife of Gian Galeazzo Visconti, first Duke of Milan)|​]]
Anglesia Visconti[*][[Anglesia Visconti (queen consort of Cyprus, wife of king Janus of Cyprus)|​]]
Ambrogio Visconti[*][[Ambrogio Visconti (Italian condottiero (1343-1373))|​]]
Carlo Visconti di Parma[*][[Carlo Visconti di Parma ((1359-1403))|​]]
Ludovic Visconti[*]
Estorre Visconti[*]
Gianmastino Visconti[*][[Gianmastino Visconti ((1370-1405))|​]]
Rudolf Visconti[*]
Marco Visconti[*][[Marco Visconti (14th century Italian nobleman (1353-1382))|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuLeopold al III-lea, Duce de Austria (din ) Modificați la Wikidata
CopiiWilhelm
Leopold al IV-lea de Habsburg
Ernest I
Frederic al IV-lea
Elisabeta de Habsburg[*][2]
Margareta de Habsburg[*][2]
Caterina de Habsburg[*][2] Modificați la Wikidata
Ocupațiearistocrat[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriduce
Familie nobiliară Visconti[*][[Visconti (Milanese noble family)|​]]
Ducesӑ de Austria
Domnie1365 - 1386
PredecesorCaterina de Luxemburg
SuccesorIoana a II-a de Napoli

Viridis Visconti (n.c. 1350 – d. 1 martie 1414)[3] a fost fiica lui Bernabò Visconti⁠(d), conducătorul signoriei Milano, și a soției sale, Beatrice della Scala⁠(d), fiica lui Mastino al II-lea de Verona. (Unii autori susțin că Virirdis a fost fiica nelegitimă a lui Barnabò Visconti fără a indica cine a fost mama ei.)[4][5] Ea a devenit ducesă de Austria, Stiria, Carintia și contesă a Tirolului prin căsătoria cu Leopold al III-lea de Habsburg.

Beatrice della Scala și soțul ei Bernabò Visconti, părinții lui Viridis Visconti (frescă de Andrea de Bonaiuto din Cappella Spagnuolo a Basilicii Santa Maria Novella, Florența)

Biografia[modificare | modificare sursă]

Pe linie paternă Viridis provenea din familia nobiliară Visconti ce era aparținea ghibelinilor fiind loială împăratului romano-german. Visconti era o familie nobiliară lombardă care a preluat stăpânirea orașului Milano în jurul anului 1277. În 1395, când a fost creat Ducatul de Milano, regele Venceslau al IV-lea al Boemiei l-a numit duce de Milano pe Gian Galeazzo Visconti (1351–1402), unchiul lui Viridis.

Tatăl lui Viridis, Bernabò Visconti a fost descris ca un despot crud și nemilos. Fiind dușman implacabil al bisericii, Bernabò a ocupat orașul papal Bologna, a negat autoritatea papală, a confiscat proprietățile ecleziastice și a interzis oricăruia dintre supușii lui să aibă relații cu Curia romană. Bernabò a fost excomunicat în 1363 de papa Urban al V-lea, care a pornit o cruciadă împotriva sa.[6]

Pe linie maternă Viridis provenea din familia nobilă Della Scala (în italiană Scaligeri, în germană Scaliger), care a stăpânit Verona din 1260 până în 1387. Frații Alberto al II-lea și Mastino al II-lea (ultimul fiind bunicul matern al lui Viridis) au fost considerați cei mai bogați și mai puternici prinți din generația lor în Italia.

Viridis este considerată binefăcătoarea Mănăstirii Stična (astăzi în Slovenia) care a fost întemeiată în secolul al XII-lea de Peregrin, patriarhul de Aquileia. În scrierile lui J.W. Valvasor despre Mănăstirea Stična, Viridis apare de trei ori pe lista celor ce au făcut donații (în anii 1397, 1404, 1414) ca „Viridis, născută Ducesă de Milano” și „Ducesă de Austria”. După moartea soțului ei, Viridis a locuit într-o clădire de lângă această mănăstire, care fusese inițial clădirea mănăstirii, însă ea avea și o reședință în Ljubljana (în germană Laibach). Starețul Albert de Lindeck, care a adus deseori mănăstirea în dificultăți financiare datorită proastei administrări, a împrumutat sume mari de bani în schimbul gajării domeniilor monahale. Pentru donațiile primite de la Viridis mănăstirea se obligase să țină liturghii pentru ea, pentru soțul ei căzut în luptă și pentru părinții ei. Conform acordului scris, după ce Viridis avea să moară, toate domeniile trebuiau să revină mănăstirii, iar ea urma să fie îngropată în mănăstire. Această dorință i-a fost împlinită.

Căsătoria și descendenții[modificare | modificare sursă]

În 1365 Viridis s-a căsătorit cu ducele Austriei Leopold al III-lea de Habsburg (n. 1351 – d. 1386), care a murit în Bătălia de la Sempach. Negociatorul acestei căsătorii a fost ducele Rudolf al IV-lea, fratele cel mare al lui Leopold, care urmărea obținerea susținerii necesare în conflictul provocat de tatăl lor, Albert al II-lea, pentru ocuparea teritoriilor Patriarhatului de Aquileia. Căsătoria lui Leopold cu Viridis a întărit acordul încheiat cu tatăl ei, Bernabò Visconti, însă această alianță nu a avut ca rezultat câștigul teritorial urmărit de familia de Habsburg.[5]

Din această căsătorie au rezultat șase copii:

  1. în 1392 cu prințesa Margareta de Pomerania, fiica ducelui Boguslav al V-lea de Pomerania și a soției sale, prințesa Adelaida de Braunschweig;
  2. în 1412 cu Cimburga de Mazovia, fiica ducelui Ziemowits al IV-lea de Mazovia și a soției sale, ducesa Alexandra a Lituaniei;
  • Frederic al IV-lea cel cu Buzunarul gol (1382–1439), duce al Austriei și conte de Tirol, căsătorit:
  1. în 1406 cu Elisabeta, prințesă a Palatinatului, fiica regelui romano-german Rupert (al III-lea) al Palatinatului și a soției sale, contesa Elisabeta de Hohenzollern-Nürnberg;
  2. în 1410 prințesa Anna de Braunschweig-Göttingen (1390–1432), fiica ducelui Frederic I, duce de Braunschweig-Göttingen și a soției sale, prințesa Anna de Saxonia-Wittenberg;
  • Elisabeta (născută între 1378 și 1392);
  • Caterina (născută între 1365 și 1386) stareță în Viena.[7][8]

Unele surse indică încă o fiică cu numele Margareta (născută între 1365 și 1386).[8][9]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Viridis Visconti, The Peerage, accesat în  
  2. ^ a b c The Peerage 
  3. ^ „CERL Tesaurus”. Accesat în . 
  4. ^ Helmut Andics: Die Frauen der Habsburger, prima editie, Editura Fritz Molden, Viena/München/Zürich 1969, pg. 57, ISBN 9783800037469.
  5. ^ a b Friedrich Weissensteiner: Grosse Herrscher des Hauses Habsburg, Editura Piper, München/Zürich 1995, ISBN 3-492-03728-3, pg. 53.
  6. ^ Tuchman, Barbara: A distant mirror : the calamitous 14th century., Ballantie, New York 1979, pg. 263, ISBN 9780307793690
  7. ^ Monika Schellmann: Zur Geschichte Herzog Ernsts des Eisernen (1386/1402-1424), Disertație (netipărită), Viena, 1966, pg. 14
  8. ^ a b „The Peerage - Person Page 3922”. Accesat în . 
  9. ^ „The Peerage - Person Page 11388”. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Lexikon der Geschichte, Gütersloh / München 1998, ISBN 3-572-01285-6.
  • Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3.
  • Jože Gregorič: Cistercijani v Stični, Ljubljana 1980.
  • Jože M. Grebenc: Gospodarska ustanovitev Stične ali njena dotacija 1135., Samostan Stična (Mănăstirea Stićna) 1973.
  • Jože Mlinarič: Kostanjeviška opatija 1234–1786, Ljubljana 1987.
  • J.W. von Valvasor: Ehre, vol. III, Facsimil, Heppenheim 1971.
  • Richard Reifenscheid: Die Habsburger. Von Rudolf I. bis Karl I. Editura Styria, Graz/Viena/Köln 1982, pg. 46, 53, 72.
  • Andreas Thiele: Erzählende genealogische Stammtafeln zur europäischen Geschichte., vol II, partea a 2-a: Europäische Kaiser-, Königs- und Fürstenhäuser II Nord-, Ost- und Südeuropa., Editura R.G. Fischer, 1994, Tabelul 441 a.
  • Hellmut Andics: Die Frauen der Habsburger., Editura Fritz Molden, Viena/München/Zürich 1969, ISBN 978-3-8000-3746-9.
  • Friedrich Weissensteiner: Grosse Herrscher des Hauses Habsburg., Editura Piper, München/Zürich 1995, ISBN 3-492-03728-3.